25,213 matches
-
cel Bun. Și era acest Comanus un om bun și drept și viteaz în bătălii și își conducea supușii cu bunătate și milostenie, că toți îl iubeau ca pe părintele lor și lui îi dădeau ascultare. Era vestit acesta printre neamurile din preajmă și toți îl respectau și-l chemau când era nevoie cu oameni de ajutor, cu oșteni și cu grâne. Că era acest conducător darnic și își omenea prietenii, așa cum erau învățat din moși-strămoși și cum îi spusese preabunul
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
să tămăduiască bolile și mânuia sabia și arcul mai abitir ca un oștean de-al tatălui ei. Ba , se spune, că ea cunoștea de la magii cei vestiți, ce-i fuseseră dascăli, științele lumii și ale magiei și alte lucruri folositoare neamului ei. Într-o zi de vară, când pruncii se juca voioși prin cetate, și femeile făceau de-ale gurii, la poarta cetății se auzi un sunet de corn care dădu fiori de spaimă oștenilor și regelui Comanus cel Viteaz. Era
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
Bun. Când lupta se termină, romanii, care erau câtă frunză și iarbă, ridicând sulițele și scuturile strigară de răsunară munții: - Ave, Caesar ! Ave, Caesar! Tarnita, care putea auzi cele de pe pământ și de sub pământ, înțelese că toți bărbații vrednici din neamul ei au murit și, cu lacrimi în ochi, ridică brațele spre cer și se rugă: - Bunule, părinte al tuturor, pune deasupra noastră apele cerului și ale pământului, ca să nu fim găsiți de cotropitori și batjocoriți. Zamolxis, de pe muntele Kogaion, auzindu
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
Fragmente > UN SFÂNT NOU, UN CĂPITAN Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1028 din 24 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Țara mea din țară scoasă Și în lume izgonită, Umbra ți-a rămas acasă Și aceea prigonită... Moare-a neamului ființă Cu vechi sânge de titan, Este grabnic trebuință De-un sfânt nou, de-un căpitan...! Țara mea din țară dusă Pe la porți cu lacăte, Siluită și supusă Ca o sclavă, iacă-te! Moare-a neamului credință, Azi mărunt, liliputan
UN SFÂNT NOU, UN CĂPITAN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Un_sfant_nou_un_capitan_romeo_tarhon_1382601548.html [Corola-blog/BlogPost/347197_a_348526]
-
aceea prigonită... Moare-a neamului ființă Cu vechi sânge de titan, Este grabnic trebuință De-un sfânt nou, de-un căpitan...! Țara mea din țară dusă Pe la porți cu lacăte, Siluită și supusă Ca o sclavă, iacă-te! Moare-a neamului credință, Azi mărunt, liliputan, Este grabnic trebuință De-un sfânt nou, de-un căpitan...! Țara mea, amară-i fierea Dorului înstrăinat În rușinea și tăcerea Lacrimilor de bărbat. Grea povară-i și sentință Să nu poți să fii oștean, Este
UN SFÂNT NOU, UN CĂPITAN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Un_sfant_nou_un_capitan_romeo_tarhon_1382601548.html [Corola-blog/BlogPost/347197_a_348526]
-
și sentință Să nu poți să fii oștean, Este grabnic trebuință De-un sfân nou, de-un căpitan...! Țara mea în somn sedată, Perfuzată cu venin, Redeșteaptă-te odată, Că ți-e plinul peste plin! Să recapeți conștiință, Tu și neamul tău orfan, Este grabnic trebuință De-un sfânt nou, de-un căpitan...! Referință Bibliografică: Un sfânt nou, un căpitan / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1028, Anul III, 24 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon
UN SFÂNT NOU, UN CĂPITAN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Un_sfant_nou_un_capitan_romeo_tarhon_1382601548.html [Corola-blog/BlogPost/347197_a_348526]
-
ulițe, prin piețele murdare, În rugăciunea cea adeseori Nu am strigat vreodată-n gura mare Că Dumnezeu e dincolo de nori. Să creadă cine vrea și cine poate, Citească cel ce știe din Scriptură, Pentru credința care ne desparte Eu altor neamuri nu le-am purtat ură. La orice închinare mă voi duce Nu-mi trece nicio umbră peste gând Și dacă cineva nu-și face cruce Când aude clopotul plângând... Genunchii ce se frâng lângă icoane Să-și mântuie în pace
DUMNEZEU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1447575188.html [Corola-blog/BlogPost/342852_a_344181]
-
de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel luat în arendă de la nașii lor de cununie, chiaburi și cu multe hectare de pământ avute înainte de confiscare și deportare. A fost jale mare în neamul nostru în acea zi. Mircea a ajuns cal la șareta primarului Cotorișcă, așa îl poreclise satul, care stătea lângă noi și ori de câte ori trecea calul cu șareta pe la poarta noastră, mama izbucnea în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
îmi pare rău și cu frământare de inimă mă rog Stăpânei mele de Dumnezeu Născătoarei și Pururea Fecioarei Maria, tuturor puterilor cerești și tuturor sfinților, precum și sfinției tale, cinstite părinte, să-mi fiți martor în Ziua Judecății împotriva diavolului, vrăjmașul neamului omenesc, să vă rugați pentru mine păcătosul către Domnul Dumnezeul meu și te rog cinstite părinte, ca cel ce ai puterea dată sfinției voastre de la Hristos, Dumnezeul nostru, dezleagă-mă de toate câte am mărturisit și poate am mai și
MĂRTURISIRE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1459757517.html [Corola-blog/BlogPost/378433_a_379762]
-
Zeul dacilor. Sibylla își înscria profețiile pe frunze și flori, iar vântul purta pe aripile sale, până în cele mai îndepărtate zări, informațiile inscripționate în parfumul florilor și pe frunzele stejarilor... Ele adeveresc, și vor adeveri peste veacuri, vitalitatea și înțelepciunea Neamului nostru care, asemenea stejarului, după furtună, se va înălța mândru spre soare, pășind curajos pe Calea Luminii... Legendele spun că, în munții sacri ai României, pe vârful Kogaionon, numit și Muntele Sfânt al Geților, într-una din peșteri, s-a
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
comunicării. În același timp (așa cum s-a arătat mai sus) de teama asimilării și pierderii identității, orice popor tinde (și trebuie) să-și apere cultura și limba, tradițiile, obiceiurile și moștenirea culturală (totalitatea operelor scrise). Pentru că istoria consemnează dispariția unor neamuri care și-au pierdut limba prin asimilare. Dar aceste cazuri sunt excepții care confirmă regula împrumutului de cuvinte dintre populații aflate în contact, concomitent cu fenomenul de reacție pentru apărarea identității. Exemple de neamuri care și-au păstrat limba în
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
scrise). Pentru că istoria consemnează dispariția unor neamuri care și-au pierdut limba prin asimilare. Dar aceste cazuri sunt excepții care confirmă regula împrumutului de cuvinte dintre populații aflate în contact, concomitent cu fenomenul de reacție pentru apărarea identității. Exemple de neamuri care și-au păstrat limba în cele mai vitrege împrejurări ale istoriei, indiferent de gradul lor de cultură, au fost evreii și țiganii. Mai ales că ultimii nu au avut o moștenire culturală formată din opere scrise. Și totuși, au
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
secole de conviețuire în mediile agresive ale unor popoare-gazdă. Atunci, de ce să credem că limba geto-dacilor a dispărut sub agresiunea limbii latine? De ce să credem că limba română este un MIX al cuvintelor de proveniență latină cu diferite cuvinte ale neamurilor învecinate, cu care românii au fost în contact? Că limba geto-dacilor a fost apropiată de a romanilor, ambele provenind din trunchiul comun al limbii pelasgilor, care vorbiseră limba protolatină, ne-au dovedit-o mărturiile poetului latin Ovidiu din „Tristele” și
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
spinoasă. Și nu este vorba de separarea cuvintelor latine de cele din fondul vechi geto-dacic, ci de identificarea acelor neologisme autentice care au pătruns (și au rămas) în limba română, atât din latină și slava veche, cât și din limbile neamurilor vecine. În special trebuie să se dovedească dacă, acele cuvinte considerate că provin de la vecini, sau din țările occidentale (Franța, Anglia, Germania) au fost din limbile lor. Pentru că, așa cum am arătat, este posibil ca respectivele limbi să le fi împrumutat
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
occidentale (Franța, Anglia, Germania) au fost din limbile lor. Pentru că, așa cum am arătat, este posibil ca respectivele limbi să le fi împrumutat, la rândul lor, din limba geto-dacilor, sau au rămas în limba lor din substratul limbii protolatine, vorbită de neamurile pelasgice care au locuit pe teritoriile lor în vechime. Adică arimii, arimaspii, sciții, sarmații, arimanii, etruscii, tirageții, masageții ș.a. care au emigrat acolo din spațiul carpato-danubian. Afirmațiile lui N. Densușianu și Emil Alexandrescu încă nu pot fi acceptate cu ușurință
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
ale istoriei măcar acel elementar demers civic conceptualizat în sintagma „recurs la memorie”. Pentru că site-ul Negru pe Alb e un spațiu al manifestării spiritului național românesc, sfidând existența Prutului, hotarul care - fără precedent în prezentul Europei - desparte abuziv un Neam, să ne amintim că luna aceasta se împlinesc 70 de ani de la frângerea celei de-a doua aripi a speranței readucerii Acasa a Basarabiei și Bucovinei de Nord, prin participarte României la cel de-al Doilea Război Mondial. Prima aripă
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
cedat, iar Armata Română a fost silită de împrejurări specifice războiului - pe care nu am calificarea să le comentez - să treacă de partea celui care a agresat integritatea Vetrei Românești, ceea ce (știm cu toții) a pecetluit nedreapta soartă a fraților de neam rămași în afara României până azi, și cine știe până când, de aici încolo. Prin modestul meu demers publicistic (nu chiar atractiv, prin genul specific), aflat deja în curs, îndrăznesc doar să fiu “executorul” testamentului lăsat mie de apropiații mei înaintași, în
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
nici măcar pe aceea că prima invocare din rugăciunea ei se împlinise deja. S-a întâmplat pe undeva, lângă Tiraspol, în Transnistria. Coloane de prizonieri români, aflate în marșuri chinuitoare spre Rusia sau Ucraina, își întretăiau drumurile pe pământul fraților de neam de peste Prut. Coloana celor vreo sută de prizonieri, care îl avea comandant, pus de ruși, pe sergentul Manole V. Pintilii, a primit îngăduința nesperată a pazei sovietice de a se opri la o fântână. În timp ce a băut fiecare în fugă
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
și care ne-ar face "vrednici"de acest Dar Sfânt. Într-adevăr nimic, cu excepția Sfințeniei lui Iisus Hristos însuși pe care El în nesfârșita Sa dragoste și milostivire ne-a împărtășit-o și nouă, făcându-ne "seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt"(I Petru II, 9). Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care ne face sfinți și astfel "vrednici"a ne apropia și a primi Sfintele Daruri. Căci așa cum Nicolae Cabasila spune în comentariul său asupra acestor cuvinte: "nimeni
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
anulat din start însuși viitorul ei palpabil. Este și motivul pentru care s-a pus și se va mai pune pe tapet și de aici înainte problema gravă a procesului de anulare a conștiinței individuale și, implicit, a celei de neam, doi vectori consacrați întru definirea profilului sui-generis al fiecărei entități statale în parte. Se poate vorbi chiar despre configurarea unui tip de marcaje aproape fictive interțări, să le numim, în viitorul apropiat, care să transforme patriile în teritorii și națiunile
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
atâta interes pentru o țară relativ mica? Lăsând la o parte faptul că acest popor a fost binecuvântat de Dumnezeu să-și ducă traiul într-un spațiu în care se îmbină armonios aproape toate formele de relief, ceea ce particularizează acest neam între alte neamuri, e acel ceva special, de necontestat: ospitalitatea și gustul pentru frumos. Și dacă aurul „îl vedeai strălucind până și în noroaiele drumurilor”, la fel de strălucitoare și răspândite pretutindeni se descopereau talentele, simțirea deosebită a unui suflet intens trăitor
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
o țară relativ mica? Lăsând la o parte faptul că acest popor a fost binecuvântat de Dumnezeu să-și ducă traiul într-un spațiu în care se îmbină armonios aproape toate formele de relief, ceea ce particularizează acest neam între alte neamuri, e acel ceva special, de necontestat: ospitalitatea și gustul pentru frumos. Și dacă aurul „îl vedeai strălucind până și în noroaiele drumurilor”, la fel de strălucitoare și răspândite pretutindeni se descopereau talentele, simțirea deosebită a unui suflet intens trăitor și de aceea
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
deosebită a unui suflet intens trăitor și de aceea, bardul de la Mircești, a spus cu mândrie: „Românul e născut poet”. De-a lungul timpurilor, românii și-au topit durerile, oprimările impuse de călcătorii de țară dar și de trădătorii de neam apelând la cântul popular, la doină, fie ea de haiducie, de jale sau de dragoste, la balade pe care culegătorii de folclor le-au adunat cu migală. Aceste nestemate reale și de neprețuit s-au constituit în izvoare de inspirație
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
a făcut cu credința că personalitatea și activitatea sa poate fi, pentru cei care vor citi această lucrare, dar mai ales pentru el, un exemplu viu și foarte actual, demn de urmat, în ceea ce privește dragostea și atașamentul lui pentru Biserică și Neam, în sensul cel mai concret și mai practic al cuvântului. Așadar, în cazul lucrării de față vorbim despre o personalitate la timpul trecut dar pe care va trebui s-o cinstească atât cei din prezent cât și cei din viitor
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1368788408.html [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
Profesorul Liviu Stan, prieten devotat al lui Nicolae Popoviciu, scria despre el cu admirație: „Ierarh cu rară pregătire cărturărească și monahicească, înzestrat și cu o energie greu de egalat, o podoabă a Ortodoxiei noastre și un exemplar de elită al neamului românesc. Neobosit, modest, aspru cu sine și blând cu alții, a lucrat în tăcere, dar temeinic și cu rară râvnă de apostol.” Teologul doctorand Stelian Gomboș, s-a aplecat cu multă trudă, cu răbdare și pasiune adunând și scoțând la
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1368788408.html [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]