476 matches
-
și-a dat seama ce înseamna poezia: acel moment de frumusețe ce face ca griul unor clipe fără culoare să apară colorat. E bucuria ce strălucește discret desubtul straturilor superficiale ale existenței, cel mai adesea nebăgata în seamă. E muzică neauzita pusă în cuvinte. Un gest spre formă umană divină din noi toți. *** Alexandra Balm (née Dumitrescu) was born în 1974, în Cluj, România. She hâș a BA and an MĂ în American Studies from the University of Cluj, where she
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
-ai fost până acum de n-ai trăit? Și ce-ai așteptai de te-ai lăsat sedusa de tine însăți? Treci prin toate ușile închise până la mine și nici ferestrele zăbrelite nu-ți sunt stavila prin ziduri te strecori nevăzuta, neauzita și te instalezi în mine confortabil ca-ntr-un cuibar de neliniște. Așa ești tu, de nelepădat, de neînlocuit, imperios necesară! Nici nu pleci și mi se face de tine un dor fără sațiu... Cum să mai suport așteptarea? Neliniștita
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
mult, o senioară cu veleități ștrengărești îi puse piedică. Intervenit impactul dintre inerție și opreliște, îndrăznețul se prăvăli rapid, lungindu-se un pic în cădere. Totul se petrecu extrem de repede. Când îl zăriră pe nelegiuit reînălțat, ca la o comandă neauzită, dar cu efect percutată, din mai multe piepturi răsună la unison imperativul La coadă! La coadă! Băgărețul îi fulgeră cu ochi mijiți a indignare, părând chiar să fi rostit ceva, dar zarva îi acoperise mesajul! Nemaizăbovind o clipită, deschise portiera
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
de găinaț până în vârful capului îi veni tare greu să-și țină mânia în frâu și să aștepte noaptea ca să își poată duce la îndeplinire în voie planul. Când liniștea căzu peste palatul din nori amuțindu-l, Mladin se strecură neauzit și nevăzut către odăile în care știa că dormeau împăratul, împărăteasa și fiica lor. Tocmai pe când se pregătea să deschidă prima ușă, auzi un păcănit cunoscut. - Vezberbarel, ce cauți tu aici? Arătarea căscă ochii mari și se pregăti să fugă
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
cea mai frumoasă poezie, a scriitorului Eugen Dorcescu la Editura Eurostampa, Timișoara este o rara avis pe firmamentul Bibliotecii Naționale a României din motive strict teoretice, estetice, de artă, de istorie literară. Această afirmație este contrabalansată cu un PR nevăzut, neauzit, în rândul criticii literare de elită care nu mai prididește să izvorască recenzii, festivaluri, lansări de carte mediocră, fast și premii, pentru o literatură de conjunctură, superficială, comercială, lăsând adevăratele valori să se descurce underground, să-și promoveze singure opera
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
cea mai frumoasă poezie, a scriitorului Eugen Dorcescu la Editura Eurostampa, Timișoara este o rara avis pe firmamentul Bibliotecii Naționale a României din motive strict teoretice, estetice, de artă, de istorie literară. Această afirmație este contrabalansată cu un PR nevăzut, neauzit, în rândul criticii literare de elită care nu mai prididește să izvorască recenzii, festivaluri, lansări de carte mediocră, fast și premii, pentru o literatură de conjunctură, superficială, comercială, lăsând adevăratele valori să se descurce underground, să-și promoveze singure opera
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
toți ceilalți". Ce fraze mai goale, strigă confratele nostru, ce espresiuni mai stereotipe, ce clișeuri mai uzate decât toate aceste cuvinte! Nici în fond, nici în formă nimic nou. Să ne înțelegem. Noi n-am pretins să inventăm lucruri nouă, neauzite si nepomenite. Din contră noi credem că toți oamenii cu minte, toți oamenii serioși cari se uită la mersul lucrurilor la noi, împărtășesc aceste idei și văd, ca și noi, relele ce arătăm; așa încît imputarea ce ni se face
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încît, după două încercări dubioase, d. C. A. Rosetti se coborî de la biurou și-și dete demisiunea din funcția de președinte. În fața acestei nenorociri membrii marelui partid se grăbiră de a reveni asupra votului și deteră sancțiunea lor acestei procederi neauzite. Rămâne dar înțeles de acum înainte ca ubicuitatea constituie o insultă gravă și că acest cuvânt trebuie șters din dicționarul parlamentar roșu. Tot în fuga mare s-au votat alaltăieri și ieri legea care supune pe țăranii împroprietăriți la impozitul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înțeles și legitim și de o parte și de alta; în tot cazul însă mijloacele întrebuințate și de unul și de altul caracterizează destul de trist pe acești doi oameni de stat: duplicitate din partea lui Brătianu, o nervozitate copilărească și o neauzita lipsă de demnitate din partea d-lui Cogălniceanu. Când îl vede pe acesta acățîndu-se cu atâta desperare de un portofoliu pe care toți vor să i-l smulgă și apărîndu-se când cu niște mijloace cu mult mai prejos de trecutul său
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ghemul unui singur principiu general și care zice "fiat justitia, pereat mundus", însă un sistem oarecare, bazat pe natura lucrurilor și pe starea lor actuală, ar trebui să formeze directiva elaborării legilor. Pretinsa discuție din Parlamentul nostru e însă ceva neauzit. Proiecte de lege netipărite, nestudiate se pun în dezbaterea unor Adunări cari, prin chiar atitudinea lor, dovedesc o deplină lipsă de interes pentru tot ce se propune. Numai în momentul în care vreun interes al partidului e atins Adunarea se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-rului Șuțu a devenit pepiniera din care se scot noii ucenici în afacerile publice sau că Academia de înalte științi a Văcăreștilor, care-a înzestrat Rusciucul c-un procuror, înzestrează cabinetul d-lui Brătianu cu noi personaje, lucrul ar fi neauzit în altă țară, dar noi cată să ne deprindem cu toate, până și cu de acestea. Nu e mult de când "Monitorul oficios" numea pe un fost ministru sustractor de avere publică, ceea ce n-a împiedecat ca, a doua zi, același
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
afacere? Dar în ce țară din lume s-ar fi vorbit în Parlament de hoții comise, pozitiv comise și dovedite prin acte publice, iar Parlamentul ar fi trecut la ordinea zilei ca peste o cestiune de regulament? Și când asemenea neauzite scandaluri se petrec - unde? - în zidirea Universității, în plin Senat, și se trec din fir în păr în "Monitorul oficial", spre rușinea statului român - ce trebuie să se fi întîmplînd ca practică administrativă prin județe? Se estrădează de cătră un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru scopuri politice. Astfel vedem mișcîndu-se popoare întregi în urma crucei, pentru a-i asigura triumful, se zice, în realitate însă pentru a răspândi dominațiunea puterii lumești a împărăției respective. Câte puteri nu se servă de acest pretext pentru a comite neauzite nedreptăți! Ceea ce e {EminescuOpXI 330} dar important, repetăm, pentru noi este participarea eventualului moștenitor la comunitatea religioasă română, interesarea pentru spiritul și autonomia ei, conștiința clară că, afară de unitate dogmatică, nu există nici un fel de altă legătură între biserica noastră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
perpetua rămânerea la putere a unei clase de paraziți sociali, de oameni fără știință de carte și fără caracter, slugi ai oricărui guvern și ai oricărui sistem, dar dușmani meritului și adevărului sub orice sistem și sub orice guvern. E neauzit, dar așa este. A fost cineva separatist? [Î]și află locul printre roșii. A fost conservator, dar a avut ambiții disproporționate cu inteligența sa? Partidul roșu îi deschide brațele. A comis scabroase afaceri? Partidul roșu le acopere și-l canonizează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu de a scădea prețul, dar de a da pînea dreaptă la cântar, ei s-au declarat de două zile în grevă De două zile bucureștenii nu pot cumpăra pînea decât pe prețuri fabuloase. Iată rezultatele dezastroase ale acestei demonetizări neauzite, într-un moment în care statul, bogat în făgăduințe deșerte, scoate o monetă din circulație făr-a avea cu ce s-o înlocuiască. [ 6 decembrie 1880] ["E UN SEMN DE STATORNICIA PRINCIPIILOR... E un semn de statornicia principiilor și instinctelor noastre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
viață pentru plante și viețuitoare, astfel și lumina inteligenței trebuie să trezească în viața reală chiar puterile de trai și de propășire a unui popor”. A combătut sistemul nostru școlar, care dădea țării „birocrați și funcționari”, socotind că „e ceva neauzit, extraordinar, fenomenal ca, într-un timp cînd agricultura a devenit o știință atît de grea și de complicată, țara noastră [...] nici să se gîndească măcar la înființarea unor așezăminte unde să se poată dobîndi știința agriculturii”. Este de la sine înțeles
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ascută și să adulmece văzduhul, si revărsarea zorilor să o privească Și să țipe pîn' ce, simțind mirosurile sîngelui, isi întind áripile ciolănoase Și străpung vînturile aidoma unor săgeți trase de cete ale Sorții". Astfel în noapte Los se vaită, neauzit de Enitharmon. 210 Căci Umbră lui Enitharmón pe arborele Tainei coborî. Spectrul văzu cum Umbră tremura peste-ale sale stînci întunecoase Sub arborele Tainei, care în groaznicul Abis În aprigă durere să înflorească începu, dînd muguri care se zbăteau În chinurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mature responsabilități ale sinelui, pe care poeta încearcă să și le camufleze: „În casa unde mi-am închinat o vară / la amintirea în stingere a unui bărbat / gonit cu pietre / din istoria arterelor mele, / speranța își smulge spinii din călcâi. / Neauzit se macină falangele unui poem / despre așteptare - melancolie - indiferență. / Sub o mie de măști, bufonul / zgârie la ușă” (Interior, II). Ființa i se lasă dominată de melancolice rupturi și cutremure interioare, motiv pentru care poeta își apropie din ce în ce mai mult o
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
concentrată a versului, sunt poemele în proză din Ce-ai cu mine, vântule?. Sufletul, confruntat cu înțelesul ascuns al existenței, se mișcă între ecouri, reminiscențe, oglinzi ale visului. Lumea e spațiu al tainei. Prin urzeala văzutelor trece, neînțeleasă, „invizibila rezonanță”, „neauzita paliditate”, ținând de esențele ultime (Sâmburii din miezuri). Setea de absolut și jalea „știrbirii de viață” a celui prins în labirintul căutării Spiritului sunt aduse la o limită a sfâșierii extreme, ce cheamă în minte ideea expresionistă de artă. Figurile
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
iertare, umilit și rugător Pentru-acel tribut pe care sunt silit să ți-l impun, Căci zgârcit nu sunt, aceasta creditorii mei o spun, Ca dovadă strigătoare. Deci mă iartă, sunt silit Ca să cer, din a lor cauză, chiar un preț neauzit, Monstruos, pot zice. CHALKIDIAS (aparte) Lasă, mizerabile! LAIS Ce preț? BOMILKAR Ah! O sută de talenți. LAIS Cum? Tot ce am? BOMILKAR Sunt îndrăzneț, Dar atîta-mi trebuiește. CHALKIDIAS (aparte) O, răbdare. LAIS Dacă el M-ar iubi măcar... BOMILKAR Atîta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui Dumnezeu pentru fericirea-ți, sau îngenunchi înainte patului lor de moarte. În cazul întîi ești {EminescuOpVIII 568} fericit, în cazul al doilea doborât de durere, însă în amândouă cazurile nu te simți singur. E ceva afară de tine, ceva nevăzut, neauzit, cu toate aceste simțit de simțul dinlăuntru, care vorbește despre moarte și viață. Și tocmai acest ceva eu îl numesc: lumea de spirite. - Însă, domnule conte, zisei, mintea ni spune... - Mintea, repetă el, întrerupîndu-mă, ce e mintea, ce e astă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
al altor orașe din Asia, parte la Didymotichos la latini, parte la Orestias, oraș neatacat încă. Astfel căzu însemnatul și avutul oraș Filipopole. Ioannițiu merse apoi în Moesia, patria sa, restabili liniștea tulburată, înfrînse pe rebeli cu munci și morți neauzite și se-ntoarse apoi, mai oțărât și c-o lăcomie setoasă de sânge, cu armele sale în contra romeilor, a căror viclenie, lipsă de credință și nestatornicie declară că nu voiește a le mai suferi. De la Philipopole cetele numeroase ale regelui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
avut asemenea excelente calități, drept care era admirat de popor, iar de soldați era iubit pentru că nu-i păsa de osteneli și desprețuia bucatele gustoase și alte voluptăți, ceea ce-i câștigă afecțiunea oștirilor. Dar sălbătăcia și cruzimea sa erau atât de neauzite încît în mai multe ocazii a ucis o parte mare a poporului din Roma și pe toți locuitorii Alexandriei. Astfel era urât de toată lumea și inspira frică și celor dimprejurul lui, încît un sutaș îl ucise în mijlocul armiei sale. Observ
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără a se ține seamă de mișcare nu se poate explica nașterea căldurii prin frecare. Se știe că, frecând două bucăți de fier într-un spațiu lipsit de aer, ele se topesc. Să vedem acum daca prin presiunea cea mai neauzită se poate preface gheața în apă. Apa, dac-o scuturi tare, se-ncălzește; temperatura ei se urcă. Apa încălzită (de la 12 - 13 C), dac-o scuturi, cuprinde un volum mai mare decât înainte. De unde vine cantitatea de căldură pe care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui interese, în loc să-l ocrotiți și să-l ajutați, l-ați asmuțit, prin circulări perfide, în contra proprietarului, făcîndu-l să creadă, în naivitatea lui, că nu mai are trebuința să muncească pământul, căci d. Ruset îngrijește de fericirea lui. Și, lucrul neauzit: în numele nu știm căror principie, ați amenințat pe funcționarii publici cu destituire dacă vor continua să aplice legea votată de Corpurile legiuitoare și sancționată de capul statului! Lăsați țăranul în pace, căci progresul nu se improvizează prin comoțiuni violente. El
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]