1,175 matches
-
copiii mei. I-am lăsat orfani de tată, le-am lăsat rușinea de a mă avea pe mine ca mamă. Îi las nefericiți și marcați pe viață! Nu merit să fiu iertată, nici pe pământ, nici în cer! Referință Bibliografică: Necăjitul povestire -ultimul fragment / Viorica Gusbeth : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2278, Anul VII, 27 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Viorica Gusbeth : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
de liliac Și caut floricica norocoasă a iubirii, Dar obosită, mă așez pe un fotolui în cerdac Și-o lacrimă îmi picură în marea amintirii. Salcâmul din inalt în față crengile-și coboară, Mă mângâie pe creștet și-mi spune necăjit: -De ce îl cauți în fiecare primăvară si toate florile de mai le-ai răvășit? De ce-ai uitat că nu te naști a doua oară, la marginea speranței, de ce nu te-ai oprit? Referință Bibliografică: Te-aș căuta / Margareta
TE-AȘ CĂUTA de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385108_a_386437]
-
la o filmare la Casa Universitarilor, am avut răgaz să povestesc pe îndelete cu mureșeanca mea. Eram tare curios dacă fusese vreodată invitată la Serbările Văii Gurghiului, la „Fincel”, fiind practic vorba de zonă ei natală, și mi-a spus necăjita că doar o dată sau de două ori, fiind preferați soliști care nici măcar nu sunt din Transilvania, darămite din județ. La fel și în cazul prezentării, fiindcă eu insumi am fost invitat doar de două ori, deși, vorba ceea, nici macar nu
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
punctualitatea sunt merite pe care eroii le au în prim plan în activitatea lor. Și românii au o mitologie proprie dar nu și rapsozi ca Homer care să o fi popularizat. Ea cultivă vitejia haiducilor care jefuind îmbogățiții vremii împart necăjiților averile dobândite. Totodată cântă eroismul țăranului, îndeosebi a păstorului care singur singurel își paște mioarele pe creste muntoase, împotriva unor hrăpăreți răuvoitor care râvnesc turma. O mitologie pastorală plină de farmec și duioșie. In contrast mitologia gotică are două aspecte
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
depășind singur încercările vieții. Tocmai de aceea, vine cu hotărâre, certând și îndemnând: „Nu cere sorții mai mult decât ea ți-a dăruit!”, explicând celor în cauză: „Te plângi, pentru nimicuri, zi de zi,/ dar nu realizezi că alții, mai necăjiți or fi./ Ei, poate, au dureri mai mari și au nevoi,/ dar tac și le suportă, că-s eroi.” („Încetează!”) Versurile urmează linia „poeziei libere”, de fel îngrădită de o structură regulată, dar și rigorile poeziei clasice, aceasta fiind cea
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
Ajută-I pe sărmani de poți, pe toți la fel Și dă-le lor, te rog, câte puțin la fiecare Din tot ce au bogații prea mult în portofel. Din luxul lor de vis ia și, te rog, împarte La necăjiții care n-au să-și cumpere o pâine, Le lasă din prea mult atât cât e nevoie Să nu cunoască greul, nici grija cea de mâine. Pe cei bogați așează-i la masa-mbelsugată Cu cei flămânzi și goi și făr
DA, DOAMNE, SĂRMANILOR de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382559_a_383888]
-
Dar el e și bărbatul acoperit cu cascheta neagră de jocheu elogiindu-mi scrierile... e cavalerul de onoare al fetelor mele... mi-e cititor de gânduri... e cel ai cărui ochi mă-nvăluie c-o undă galeșă oricând mă simte slabă, necăjită... de-a cărui prezență mă simt consolată... a cărui lipsă o deplâng, căci vorba-i îmi atinge nu doar urechea, ci și sufletul... Înaintea lui, cinismul purtat drept platoșă amar de vreme începe să cedeze... Și totuși... o strângere de
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
într-un loc frumos, unde pădurile sunt populate de multe animale sălbatice iar terenurile sunt fertile și le veți putea cultiva. - Dar cine ne va îndruma, cine ne va apăra ? Sunt mulți copii și femei fără apărare, glăsuiră câțiva bărbați necăjiți, apăruți și ei în drum. -Eu ! V-am salvat de șobolani și vă voi salva și de foamete, spuse convingător fluierarul. Aceasta este misiunea care mi-a fost încredințată și o voi îndeplini până la capăt. Vă voi aduce teferi și
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
făgăduit. A doua zi, de dimineață, toți oamenii erau pregătiți pentru lunga călătorie salvatoare. Primarul orașului era alături de ei. El cunoștea scopul misiunii, la fel ca fluierarul, fiind informat de tot demersul. Au pornit, cu mic, cu mare,toți oamenii necăjiți, cu femeile și copiii lor. La biserică, locuitorii au observat lipsa oamenilor și în special a copiilor, care trebuiau să cânte în acea zi.Nici primarul nu era de găsit. Drumul era lung și dificil. Treceau prin păduri dese iar
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
de prințesă-Anastasia, și ochiul treaz de soacră, căreia nu-i scăpa nimic din ceea ce ar fi putut critica. Veșnic pusă pe harță, tușa Sia, cu luleaua în gură și cu bâta în mână, de care se sprijinea, iar când era necăjită, altoia, porcul din curte sau vaca din grajd, blagoslovindu-i cu un blestem:”fira-ți voi ai daților!- că mi-ați mâncat viața!” Tușă Sio, mi-ai colorat zilele copilăriei, dar și pe cele ale copiilor mei. Astăzi, când reușim să ne
Editura BabelE(TRADIŢII LA ROMÂNI) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383454_a_384783]
-
ne face să credem că, de fapt, fariseii și căpeteniile sunt cei care s-au cutremurat! Iar nu din cauza pildelor, vindecărilor sau tămăduirilor lui Iisus Hristos, ci din aceea a entuziasmului popular cu care a fost întâmpinat. Sufragiul mulțimii, al necăjiților, oropsiților, leproșilor, ologilor, săracilor, dezmoșteniților sorții, al celor străfulgerați de adevărul credinței - asta a cutremurat Ierusalimul în după-amiaza acelui neuitat aprilie!... De reținut și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
am mâncat moare? Prea de tot E ceea ce îmi spuneți voi” Răspunse tânăra. „Și-apoi, Ce bine că mi-ați amintit, / Că mare foame m-a lovit! Ia spuneți-mi dar, ce mâncăm / Mai înainte să lucrăm?” Femeile-au zis necăjite: / „Păi ‘om mânca răbdări prăjite! Ia mămăligă și cu ceapă! Mănâncă, iar apoi bea apă!” „Ceapă cu mămăligă? Eu? / Aflați că neam de neamu’ meu Nu a mâncat așa ceva! / Nu este-n casă altceva? Slănina nu-i în pod? Nu
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
pentru reparații”. Vii mâine la serviciu. După ce Buhăianu se urcă pe bancheta din spate și-i spuse unde vrea să-l ducă, Trache se bucură că, de fapt, se ducea acasă, cu pleașca aproape intactă. Dumnezeu are grijă de cei necăjiți și proști. Îi venea să chiuie de bucurie, când auzi din spate: --Hai, dom’ Trache, dă-i cărbuni și prinde suta! -va urma. Referință Bibliografică: TRANDAFIRUL SIRENEI-12 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1792, Anul V, 27 noiembrie
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
expuse de profesor... eronat.... Colegii lui își scoaseră cu curaj cursurile și copiau fără nicio jenă. Plătiseră examenul și nu aveau nicio frică sau reținere. Alexandru era dezamăgit. Acesta era modul de desfășurare a examenelor în noua epocă și constată necăjit, că nu va mai vedea decât astfel de probe. Finaliză lucrarea și o predă profesorului, trist, simțind un gust amar. După o oră, s-au afișat și rezultatele. Primii erau colegii care își cumpăraseră examenul, scriși în ordinea sumei plătite
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
deschidem inimile și să fim alături și de cei care nu au? În postul Crăciunului sau la începutul lui s-a citit și o pastorală a Sfântului Sinod care ne îndeamnă la dărnicie, la bunătate, la deschiderea sufletului înspre cei necăjiți, bolnavi, săraci, lipsiți. Domnul Hristos S-a coborât din ceruri pe pământ și S-a întrupat într-o iesle sărăcăcioasă în Bethleem. A venit pentru toată lumea, dar eu zic că întâi pe acești oameni nenorociți îi iubește. Și atunci noi
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
pentru cei care sunt în spital și pentru care ne rugăm la Dumnezeu să-i facă sănătoși. În situația aceasta, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a colectat de la credincioși 255.000 de lei, care sperăm să ajungă la cei mai necăjiți dintre ei. Pe lângă aceste lucruri, se adună și alimente, avem și cantine și centre sociale unde este nevoie de pâinea cea de toate zilele pentru săracii care nu au ce pune pe masă. Chiar dacă unora li s-ar părea că
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
naționalității Este prea puțin, chiar deloc, cunoscut profilul acestui ierarh de sprijinitor al celor obidiți. În timpul păstorii sale, Vlădica Melchisedec a oblojit rănile soldaților din Războiul de Independență și ale multor orfani. În egală măsură s-a ocupat de cei necăjiți ca și de copiii sărmani pe care îi avea mereu la inimă. Mai toți biografii îl descriu ca un bun samarinean, deși această latură este umbrită de celalalte mari calități ale sale, în parte enumerate aici. De aceea, profilul samarinanului
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
suferința. “ Războiul strigă din câmpie” iar poetul îi ascultă glasul însetat de libertate cum urcă spre munții semeți și nu vrea decât “dreptate în vreme de război”. Vrea ca sufletele dezgolite să se îmbrace în straie de pace, ca cei necăjiți să își găseasca alinarea în pântecul țării, iar glasul gliei sale mult iubite să răzbată în timp și spațiu, atingând inimile tuturor celor însetați de onoare. “E plină Țara de copii sărmani” și asta îl doare cu adevărat pe poet
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
a insistat, a și plâns; pentru aceea care mai târziu va fi numită Caravella, nu mai însemna nimic, se dovedise un marțafoi. O bârfă, probabil. Filozoful crede că nu. Caravella - atunci când cineva aduce vorba - râde și evită tema. E puțin necăjită, și-a pierdut o parte din clienți; pofticioșii care nu vor să se pună rău cu Magistratul. Unul singur nu va renunța la ea, nici dacă se va răsturna Pământul. Eremitul. § Pe două cartoane lipite ai desenat harta Stațiunii. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
privire, clătinau din cap și ziceau în barbă: „E semn rău. Vin vremuri grele” sau „O să vie lăcuste” sau „Anu’ ăsta iar se schimbă Vodă, bucuria noastră” și altele și altele. Episodul 172 BOIERUL RADU STOENESCU-BALCÂZU (IIÎ Zile, nopți întregi necăjitul părinte sta lângă pătuț, își privea neverosimila odraslă și din când în când o întreba încet, gânditor: „Cu cine-i semăna tu așa urât, Răducu lui tata?”. Auzind glasul sângelui, micuțul boier gângurea atât de elocvent, încât până și doica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
teren cu dune; și nici pe astea nu le-am văzut. Mama lor de imbecili! Ce facem acum? Nu am nici cea mai vagă idee. — În curând o să se întunece. — Mi-am dat seama. — Și?... Ce vrei să-ți spun? Necăjit, șoferul se întoarse încă o dată spre Gacel Sayah și spuse pe un ton aproape rugător: — Puteți să ne arătați drumul spre Sidi-Kaufa? Cel întrebat dădu din cap afirmativ, sigur pe sine: — Ocoliți stâncile acelea spre nord-est, dar dacă încercați s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cine știe, cândva avea să vină ziua în care să prezideze și el o comisie de votare, aspirații mai înalte decât aceasta zburaseră pe cerul providenței și nimeni nu se mai mira. Când se întoarse în sală, președintele, pe jumătate necăjit, pe jumătate amuzat, exclamă, Omule, nu era nevoie să vă udați în halul ăsta, Nu are importanță, domnule președinte, spuse membrul comisiei în timp ce-și ștergea bărbia de mâneca sacoului, Ați reușit să vedeți pe cineva, Până unde am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
îmi aruncă o privire și în mod evident nu mă recunoscu. Scrută din nou tabla de șah. — Stați jos și nu faceți gălăgie, zise el. Mută și imediat fu din nou absorbit de joc. Bietul Stroeve îmi aruncă o privire necăjită, dar eu nu mă lăsam tulburat cu una, cu două. Am comandat ceva de băut și am așteptat liniștit să termine Strickland partida. Ba chiar m-am bucurat de prilejul de a-l cerceta în voie. Cu siguranță că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
să mergem imediat să-l vedem. Poate că n-are pe nimeni care să-l îngrijească. Unde stă? — Habar n-am, spuse francezul. Atunci am constatat că nici unul dintre noi nu știa cum să dea de Strickland. Stroeve era din ce în ce mai necăjit. — Te pomenești că moare și nici un suflet de om nu știe nimic de el. E îngrozitor! Nici nu pot suporta gîndul ăsta. Trebuie să-l găsim imediat. Am încercat să-l fac pe Stroeve să înțeleagă că e absurd să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nevasta! — Pentru numele lui Dumnezeu, nu-mi vorbi în felul ăsta! Încă nu izbuteam să-l iau în serios. Nici măcar o clipă nu puteam lua drept bun ceea ce-mi spusese el. Dar se vedea bine că e groaznic de necăjit. Mă rog, ai venit aici ca să-mi vorbești despre asta. Ai face mai bine să-mi spui toată povestea de la cap la coadă. — Azi după-amiază n-am mai putut rezista. M-am dus la Strickland și i-am zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]