527 matches
-
de armăsar nu-ți este foame de răsărit nu-ți este sete de un apus îți arde umbră aceea de inimă seară te întorci cu fața spre un nor și înghiți bob cu bob singurătățile de piatră cal liber soarele nechează în ostrovul unde crește liniștea pe timpanul stâncilor copite de cai ce miros a câmpie îmi dorm pe suflet sparte cu libertatea lor necastrata oare pot să sculptez calul acela nepotcovit din suflet cu ultima culoare de cer? Referință Bibliografica
SINGURATATEA DE PIATRĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377319_a_378648]
-
de lapte-n condei, Sunt vifor, sunt ceață, sunt abur... În stuful ce crește uscat lângă ei, Alene se-mpiedică hamul. Vibrează, adulmecă fân și idei, Simt umbre de lanuri mănoase... Cu botul împing apropiatul trecut În volbura apei mâloase. Nechează, un șuier... Galop înapoi?... Spre stuful ce-n față se-ntinde !!! În baltă sunt liberi... Ei, caii, sunt ZEI! Ies aburi din coamele-aride. LA CAI... Le-ați pus ochelari! Aveți, însă, grijă la frâu.... Nu trageți prea tare!... Aceștia s-
VIS DE LIBERTATE LA CAI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377362_a_378691]
-
Acasa > Poezie > Familie > REGĂSIRE Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017 Toate Articolele Autorului Te uită, mamă, pomii râd, Nechează-n ei flămânzii muguri, Tu nu-i mai vezi și-ades oftând Strângi amintiri în sparte ciuturi. Te strig, dar glasul mi-ai uitat, În ochii tăi se face seară Și-ți pare atât de-ndepărtat Printre lumini ce stau
REGĂSIRE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377443_a_378772]
-
mototolește toată Și-o aruncă-n scriitori, În poeți, cantautori, Supărată pe-a ei viață- Vai-se zgârie pe față. Caii o privesc mirați Că sunt și ei literați Dar așa o literată Nu văzură niciodată Ciufulindu-și coama toată Necheză... o fi turbată. Are-o listă, niște nume De cai buni, iubiți de lume Dar pe care ea-i urăște. Doamne apără, păzește! Că-i intră un spin sub coadă Și copitele-i înnoadă. Se dau caii la o parte
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
Era-nmărmurită: „A dracu' lichea!... Nemernică vită.” - Ce nu îți convine, Scripcă maronie! De te uiți la mine Parcă-aș fi stafie? - Ce vrei, gloabă slută? Te trezii din somn!... Mârțoagă limbută, Te crezi mare domn? Catâr... corcitură, Nu mai necheza!... Și mai taci din gură; Nervii nu-mi călca. Tont neobrăzat, Ești o farfara!... Râzi ca un turbat, Zbieri ca o lichea. Crede-mă că bine... N-ai să mi te simți, La boier i-oi spune Că m-ai
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
Popa Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Decembrie feeric, o iarnă ca-n povești, Gravori din lumi astrale au desenat în glastra Un mozaic din gheață, bijuterii cerești, Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră. Nechează căi sprintări și-n marea de ninsori Torc caiere de ceață pendulele din burg, Miroase-a scorțișoară, a cetina, licori, Tu, cuibărit în mine, simt cum prin ține curg. Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdina Cum stele
NINGE CU MĂLINI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378636_a_379965]
-
George Safir , publicat în Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014. am pironit timpul să nu alunece pe autostrada soarelui dar el nebunul a țâșnit ca o rachetă lepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânz abia fătat pe-un braț de paie amirosind a pelincuțe cu julfă și a balegă călduță căruțașul înjura de mama focului nici iarna să nu aibă răgaz de odihnă de unde să mai cumpere trifoi ovăzul tocmai l-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
în noi va birui moartea au venit politicienii și marii dregători ... Citește mai mult am pironit timpulsă nu alunece pe autostrada soareluidar el nebunul a țâșnit ca o rachetălepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânzabia fătat pe-un braț de paieamirosind a pelincuțe cu julfăși a balegă călduță căruțașul înjura de mama foculuinici iarna să nu aibă răgaz de odihnăde unde să mai cumpere trifoiovăzul tocmai l-a stricat pe gâșteașa că a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
Acasă > Poeme > Devotament > PE UMERI DE CER Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1540 din 20 martie 2015 Toate Articolele Autorului Adie în livadă parfum de primăvară, Flori albe de liliac vestesc nou început, Nechează caii clipei, fac cerul să tresară, Doi fluturi își unesc destinul în sărut. Ierni pline de confuzii, azi zâmbet și culoare, Troițe de candoare au răsărit în maci, Mi-ai împletit inele din lujerii de floare, În crinoline-albastre de iriși
PE UMERI DE CER de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379402_a_380731]
-
tinde să se culceși-o liniște-mi cuprinde-ntregul firii!... X. CĂI BĂLANI, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Trec căi bălani fără hotar și-odihnă, Într-un cutremur surd din depărtare, Și pe sub dealuri nechezând pe vale, O herghelie de neastâmpăr plină. Nebuni de vis hoinar peste câmpie, Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa, Când foamea îi încinge mai aprinsă Ei pasc pe pajiști - nimeni să-i reție. Iepe sirepe alăpteză-n voie, Iar armăsarii le
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
herghelie de neastâmpăr plină. Nebuni de vis hoinar peste câmpie, Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa, Când foamea îi încinge mai aprinsă Ei pasc pe pajiști - nimeni să-i reție. Iepe sirepe alăpteză-n voie, Iar armăsarii le păzesc trufași, Și nechezând arată că sunt ași În lupte și păzesc de bunăvoie. Și clocotul îi duce către seară Pe drumuri și cărări cu luturi moi, Se-opresc ades cu botul în trifoi Și cu nesaț adulmeca pe nara. Iar coame albe scutură
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
scutură în vânt; Săgeți de raze le lucesc pe crupe, Perechi, perechi, se strâng în grupe - Minune-a existenței pe Pamant! Citește mai mult Trec căi bălani fără hotar și-odihnă,Într-un cutremur surd din depărtare,Si pe sub dealuri nechezând pe vale,O herghelie de neastâmpăr plină.Nebuni de vis hoinar peste câmpie,Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa,Cănd foamea îi încinge mai aprinsăEi pasc pe pajiști - nimeni să-i reție.Iepe sirepe alăpteză-n voie,Iar armăsarii le păzesc
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
O herghelie de neastâmpăr plină.Nebuni de vis hoinar peste câmpie,Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa,Cănd foamea îi încinge mai aprinsăEi pasc pe pajiști - nimeni să-i reție.Iepe sirepe alăpteză-n voie,Iar armăsarii le păzesc trufași,Si nechezând arată că sunt așiîn lupte și păzesc de bunăvoie.Și clocotul îi duce către searăPe drumuri și cărări cu luturi moi,Se-opresc ades cu botul în trifoiși cu nesaț adulmeca pe nară. Iar coame albe scutură în vânt;Săgeți
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015. Decembrie feeric, o iarnă că-n povești, Gravori din lumi astrale au desenat în glastră Un mozaic din gheață, bijuterii cerești, Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră. Nechează cai sprințari și-n marea de ninsori Torc caiere de ceață pendulele din burg, Miroase-a scorțișoară, a cetină, licori, Tu, cuibărit în mine, simt cum prin tine curg. Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdină Cum stele
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Coboară Dumnezeu s-aprindă-n noi lumini, La cină avem oaspeți, perechi de ... Citește mai mult Decembrie feeric, o iarnă că-n povești,Gravori din lumi astrale au desenat în glastrăUn mozaic din gheață, bijuterii cerești,Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră.Nechează cai sprințari și-n marea de ninsoriTorc caiere de ceață pendulele din burg,Miroase-a scorțișoară, a cetină, licori,Tu, cuibărit în mine, simt cum prin tine curg.Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdinăCum stele sidefate dansează
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Citind scrisoarea-n care îi spune c-o iubește.... XXI. PE UMERI DE CER, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1540 din 20 martie 2015. Adie în livadă parfum de primăvară, Flori albe de liliac vestesc nou început, Nechează caii clipei, fac cerul să tresară, Doi fluturi își unesc destinul în sărut. Ierni pline de confuzii, azi zâmbet și culoare, Troițe de candoare au răsărit în maci, Mi-ai împletit inele din lujerii de floare, În crinoline-albastre de iriși
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
vise cu aripi de noroc. Cu lacrimi de salcâm, pe trup, noapte de noapte, Să-mi scrii câte un vers prin care să-nfloresc, ... Citește mai mult Adie în livadă parfum de primăvară,Flori albe de liliac vestesc nou început,Nechează caii clipei, fac cerul să tresară,Doi fluturi își unesc destinul în sărut.Ierni pline de confuzii, azi zâmbet și culoare,Troițe de candoare au răsărit în maci,Mi-ai împletit inele din lujerii de floare, În crinoline-albastre de iriși
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
dulce penitență), Din cupa ochilor băut. Și beat de-atâta căutare M-am regăsit într-un sărut, Din briza genelor căzut, Când ai trecut în carul mare. Și m-am trezit că-s curcubeu Când fluturii-nhămați la car, Culori nechează și-n zadar, În urma lor caut pe „eu”! Căci străbătând Calea Lactee Pe-al sufletului necuprins Chiar dacă știu că m-ai învins Tot beau din ochii tăi, Femeie! **** Gravat în alb După atâta iarnă zgribulită Când ziua-n flori zâmbește-nfofolită Las
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
amintiri, unii le au, alții le caută mereu și se-ntreabă... oare cine-s eu și cel de lângă mine? Bătrâni, mai văd, acoperind, cu-a anilor povară, băncuțe din lemn, murdare, făcute parcă de ei, odinioară, birje trase de cai, nechezând, acoperind râset de marinari, plini cu spume de bere, la gurile arse de sete și de soarele mării, găsindu-și fericirea, pe uscat, e alta, în brațe firave, sau țări, de femei iubarețe, purtând pălării de vară, cu boruri, ce
ESPLANADA AMINTIRILOR MELE de COSTI POP în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381339_a_382668]
-
Toate Articolele Autorului Simt supărarea ta cum crește ca firul de iarbă din pământul udat cu nopți neîmplinite iubirea se pierde și-ți murmuri în barbă: „iubita mea plânge cu stele topite de dorul meu, - murmur rostit de-ntuneric - copite nechează în vântul de nord, eu las al zilei gând cadaveric pe buza ei verde lovită de cord.” Simt tristețea ta cum minte întruna și-n colții pădurii se-ascunde vibrând iubirea-i departe și-și spânzură luna de cerul mai
SIMT SUPĂRAREA TA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381354_a_382683]
-
Ciulei s-a născut în anul 1900 și a trăit puțin, doar 45 de ani. A fost înmormântat în cimitirul din comuna Botoroaga, județul Teleorman. Oamenii spuneau că în ultimul an al vieții înnebunise și colinda ulițele satului și câmpurile nechezând precum caii nevinovați, răpuși de mâna sa necruțătoare. Referință Bibliografică: Blestemul cailor / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII, 02 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
diamantele în pumn. Vântul nu mai usucă nimic, a pârjolit totul până la această abundență apoasă. Acuma, eu cer explicație pustiului de aici. Arbori rupți, cratere sinistre care amestecă frica și îndoiala, speranța și reușita. Un cal murg scăpat din lanț nechează a singurătate și nestăpânire. Nu e nimic de păscut și nici de băut, chenarele grădinilor s-au dizolvat într-o noapte, rămânând doar cuiele ruginite undeva într-un mâl galben că boala. Fereastra casei în albastru e singura rămasă cu
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
atâtor bătălii din istoria noastră! Caii uciși în acea iarnă cumplită, pe câmpiile din apropierea Stalingradului, ca să astâmpere foamea soldaților noștri încercuiți!..Caii copilăriei românilor din toate timpurile! Caii copilăriei mele: acel Murgu blând și ascultător și Mița cea fricoasă, care necheza chemându-mă, când nu mă mai vedea, iar eu eram tolănit în iarba miriștei și citeam...Nu în ultimul rând am lăcrimat, amintindu-mi și de caii masacrați de comuniști, după colectivizarea agriculturii românești. Toți acești cai au fost evocați
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
străfulgerat de raza soarelui de apus, el vorbește ca orbul braille înțeles al degetelor-copite tăiate, de dinții fierăstrăului pe care-l știa instrument muzical, armoniu. caval. cântare din frunză. gândește...din dizarmonică exprimare, el, calul, își cere iertare c-a nechezat pe limba lui și-acum aproape că piere, ca orice ciocârlie de gorun bătrân, ca orice penaj de sticlete, ars din apropiere de soare . s-a luat în seamă, s-a crezut mânz și-a zburdat ponei de cărat copilăria
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
cer se opresc/ Să-i vadă, iar pe uluce/ Copii din vremuri năuce,/ Urcați, la ei se zgâiesc- / Cai răstigniți la răscruce/ De drumuri când se opresc./ Din neuitare, zvon aduce/ De neamul lor arăbesc - / Pe vremuri, darul regesc .../ Mor nechezând pe o cruce/ Cai răstigniți la răscruce.” (Cai răstigniți, la răscruce). Elena Munteanu (Ingada) (România, poet) - „Fire sensibilă și romantică, a găsit în poezie sprijinul, s-a regăsit în versuri, cuvinte, expresii frumoase, scrise cu vocație interioară de poet cu
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]