1,188 matches
-
către autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu, respectiv Agenția Națională de Integritate și instanța judecătorească învestită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de această agenție. ... 28. Cu privire la celelalte aspecte invocate cu privire la existența unei neclarități pe care o determină fiecare dintre cele două texte de lege criticate, Curtea a reținut că acestea vizează interpretarea și aplicarea legii, care intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a instanței de contencios constituțional. ... 29. În
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
de zile de la depunerea cererii, completitudinea acesteia și a documentației, precum și îndeplinirea condițiilor legale pentru aprobarea cererii, prin completarea fișei de verificare a cererii de înregistrare inițială, prevăzută în anexa nr. 2 . (4) În cazul în care există neclarități, persoana desemnată din cadrul DPoC solicită sprijin persoanelor desemnate din carul SJCC și/sau DE. (5) Fișa de verificare a cererii de înregistrare inițială, prevăzută în anexa nr. 3 , avizată de persoana desemnată din cadrul SJCC și de persoana desemnată din
NORME METODOLOGICE din 13 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294980]
-
se stabilește un plafon de venit neimpozabil lunar în cuantum de 2.000 lei, aplicabil fiecărui tip de pensie obținut. ... 79. În continuare, analizând critica referitoare la nerespectarea cerințelor de calitate ale legii, Curtea reține că autorii excepției de neconstituționalitate invocă neclaritatea textului de lege criticat referitor la formula de calcul al impozitului pe veniturile din pensii. ... 80. În ceea ce privește principiul previzibilității legii, Curtea observă că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
64. Or, așa cum s-a arătat și în doctrină, pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. ... 65. De asemenea, jurisprudența consolidată, timp de peste 10 ani, în legătură cu această condiție de admisibilitate a
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
în cauză de către pârât prin indicarea modalității în care se determină momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție extinctivă în fiecare dintre litigiile în care s-au formulat sesizări, fără însă a indica în ce constă neclaritatea, caracterul lacunar ori interpretabil al normei/normelor incidente în cazul concret dedus judecății și care să necesite o lămurire prin intermediul acestui mecanism de prevenire a jurisprudenței neunitare. ... 135. În considerarea acestor argumente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
la aplicarea neunitară a regimului fiscal, cu consecințe negative privind veniturile bugetare, respectiv conformarea voluntară, luând în considerare că, în lipsa unei reglementări clare cu privire la impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și al dezmembrămintelor acestuia, neclaritatea prevederilor legale ar persista, fapt ce ar genera confuzie la nivelul contribuabilului/plătitorului de venit și al notarilor publici și riscul neconformării voluntare la plata acestui impozit, afectând nivelul colectării veniturilor încasate la bugetul general consolidat al României, ținând cont de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 138 din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292029]
-
constituie faptă penală și pentru care se aplică dispozițiile art. 2.528 din Codul civil privind prescripția dreptului material la acțiune. ... 8. Se susține, de asemenea, că prevederile art. 1.394 din Codul civil încalcă și principiul previzibilității normei juridice. Textul prezintă neclarități în ceea ce privește sintagmele „în toate cazurile“ și „fapt penal supus de legea penală unei prescripții mai lungi decât cea civilă“. În acest sens arată că textul de lege criticat prezintă o deficiență gravă de conținut, respectiv de reglementare
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
prealabile. ... 62. Așa cum s-a arătat și în doctrină*1), pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. *1) A se vedea, de exemplu, M. Nicolae, Recursul în interesul legii și dezlegarea, în prealabil, a unei
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
persoana în cauză a lucrat „în alte condiții“, fiindu-i aplicabil în acest caz tabelul nr. 1. Se mai susține că, în condițiile în care limita inferioară (perioade mai mici de 2 ani) a fost eliminată din lege, imprecizia și neclaritatea textului de lege criticat sunt evidente și discriminatorii. ... 7. Tribunalul Constanța - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că pretinsul caracter discriminatoriu vizează persoane aflate în situații diferită. Astfel, persoanele care au lucrat un număr superior
DECIZIA nr. 392 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293857]
-
de drept“ - căreia nu i se poate da o altă definiție decât cea conturată anterior în jurisprudența instanței supreme, întrucât însăși noțiunea de „chestiune“ implică ideea unei probleme care necesită a fi lămurită, ceea ce presupune un anumit grad de neclaritate sau dificultate - premisa dificultății chestiunii de clarificat fiind menționată, așa cum s-a arătat, în însuși preambulul actului normativ; absența unui grad minimal de dificultate, lipsa completă a oricărei probleme de interpretare echivalează cu inexistența unei chestiuni de drept. ... 42
DECIZIA nr. 94 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293732]
-
chestiunilor de drept ridicate, pentru asigurarea atingerii scopului pentru care actul normativ a fost edictat. ... 52. În sensul celor de mai sus, un criteriu important de testare a dificultății chestiunii de drept este aptitudinea normei de analizat de a genera neclarități sau interpretări multiple, materializate prin practică judiciară neunitară la nivelul instanțelor sau opinii teoretice divergente, riscul și impactul fiind mai mari în domeniul litigiilor cu potențial repetitiv, privitoare la drepturi salariale aplicabile unor categorii largi de destinatari. ... 53. În lumina
DECIZIA nr. 94 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293732]
-
condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a faptului că de modalitatea de interpretare a chestiunilor de drept menționate depinde în tot soluționarea cauzei, enunțarea problemelor de drept, fără a se preciza în ce constă neclaritatea acestora sau posibilele interpretări contradictorii, nu sunt suficiente, fiind necesară nu numai menționarea problemei de drept și exprimarea unui punct de vedere, dar și prezentarea concretă a argumentelor pentru care există o dificultate reală de interpretare care justifică o dezlegare
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
lege analizate. De altfel, un asemenea tratament ar contraveni principiului egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 8. Dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 generează incertitudine și neclaritate în privința aplicării dispozițiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa natura criteriilor și condițiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite. ... 9. Reprezentanta Ministerului
DECIZIA nr. 318 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293132]
-
Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă instituții publice și, ca atare, angajații acestora ar fi trebuit să beneficieze de majorarea salarială prevăzută de art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Însă, din cauza neclarității acestui text de lege, a fost posibilă excluderea angajaților celor două instituții publice anterior evocate din câmpul său de aplicare. Chiar și în situația în care ar fi fost acordată majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare față de
DECIZIA nr. 318 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293132]
-
deoarece se încalcă echilibrul dintre părțile raportului de muncă. Menționează și că au lucrat la înălțime, iar în Codul muncii nu se face nicio mențiune despre eliberarea unui certificat pentru lucrul la înălțime sau pentru conducerea autoturismelor de serviciu, determinând neclaritatea reglementării și chiar încălcarea normelor de tehnică legislativă, astfel cum sunt impuse de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. ... 9. Referitor la dispozițiile art. 29 din Codul muncii, autorii excepției susțin că acestea
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
transmită altor persoane informații, verbal, electronic sau în orice altă modalitate, în ceea ce privește procesul de numărare a voturilor, până la finalizarea procesului-verbal cu privire la rezultatul votului și prezentarea acestuia în plenul Conferinței. (5) Pentru orice probleme sau neclarități, președintele Comisiei de numărare a voturilor comunică cu președintele Camerei sau secretarul general al Camerei. Articolul 13 (1) Votul pentru alegerea membrilor Comisiei de disciplină este secret. (2) Prin grija Camerei se asigură spațiul corespunzător exercitării dreptului la vot pentru
REGULAMENT din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295215]
-
penală nu este publică. Arată că, în procedura de soluționare a plângerii, petenta - autoare a excepției de neconstituționalitate - a avut acces nelimitat la dosarul de urmărire penală, fiind acordate mai multe termene în acest scop, mai ales că au existat neclarități din partea acesteia cu privire la numărul de volume pe care îl conține dosarul de urmărire penală. Menționează, totodată, că dosarul de urmărire penală a fost înmânat petentei - autoare a excepției de neconstituționalitate - și în format electronic. În ceea ce
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
cadrul Universității de Vest din Timișoara a opinat în sensul că sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova este inadmisibilă, deoarece nu este îndeplinită condiția privind existența unei veritabile probleme de drept, în contextul în care nu există o reală neclaritate, lecturarea normelor juridice incidente fiind suficientă pentru a înțelege voința legiuitorului, fără a fi necesar aportul instanței supreme în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 35. S-a arătat că existența unei interpretări clare și neechivoce a normei este relevată de
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
ce privește data de la care se poate solicita acordarea activului net personal, prin urmare, nici prin norme secundare nu putea fi realizată această diferență. În egală măsură nu se poate susține că prin Norma nr. 34/2023 s-au înlăturat neclarități în interpretare pentru că interpretarea nu poate fi efectuată peste cadrul stabilit de lege, iar la stabilirea instrumentelor necesare punerii în aplicare a legii trebuie să se evite completarea legislației primare, iar în situația în care se constatau unele lipsuri
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.870 din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296521]
-
dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate privată. Arată, astfel, că stabilirea limitei valorice până la concurența căreia se poate dispune o măsură asiguratorie prin formularea „valoare probabilă“ a pagubei și a cheltuielilor judiciare este o expresie a neclarității și a imprevizibilității legii, ceea ce permite judecătorului să dispună măsuri arbitrare, prin folosirea de criterii proprii și imprevizibile de determinare a valorii probabile a prejudiciului. Or, dreptul la un proces echitabil presupune dreptul la un proces în care judecătorului
DECIZIA nr. 24 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296761]
-
previzibilitate, având în vedere că nu sunt instituite criterii sau norme specifice pentru a se determina în ce condiții contractele de concesiune „se mențin sau sunt transformate în contracte de închiriere/concesiune pe perioada rămasă“. Cu atât mai mult se reflectă neclaritatea și lipsa de previzibilitate cu privire la soluția legislativă cuprinsă la art. 333 alin. (7), potrivit căruia contractele de concesiune/închiriere ale căror avize și acorduri urmează să fie modificate conform legii, putându-se modifica și toate celelalte prevederi și clauze
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
să fie licențiate sau, după caz, să dețină aviz de înființare sau reorganizare ori plan de restructurare avizat“. ... 37. Problema de drept supusă interpretării nu ridică o reală dificultate, în condițiile în care dispozițiile legale anterior citate nu prezintă nicio neclaritate în redactarea și conținutul lor, acestea reglementând în termeni clari, neechivoci că furnizorii de servicii sociale au obligația de a fi acreditați, iar serviciile sociale din subordinea lor să fie licențiate sau, după caz, să dețină aviz de înființare sau
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
mai restrictiv), prin care stimulentul pentru risc a fost reconfigurat sub aspectul beneficiarilor și condițiilor de acordare, instanța supremă apreciază că problema de drept supusă interpretării nu ridică o reală dificultate, în condițiile în care dispoziția legală nu prezintă nicio neclaritate în redactarea și conținutul său, aceasta reglementând în termeni clari, neechivoci că stimulentul de risc se acordă pentru „angajații centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă instituții publice și, ca atare, angajații acestora ar fi trebuit să beneficieze de majorarea salarială prevăzută de art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Însă, din cauza neclarității acestui text de lege, a fost posibilă excluderea angajaților celor două instituții publice anterior evocate din câmpul său de aplicare. Chiar și în situația în care ar fi fost acordată majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare față de
DECIZIA nr. 687 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299633]
-
aceluiași articol de lege circumscrie în mod clar sfera personalului și a activităților care justifică acordarea compensației. ... 43. Prin urmare, Curtea a reținut că dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 generează incertitudine și neclaritate în privința aplicării dispozițiilor alin. (1) și (2) ale aceluiași articol de lege, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa natura criteriilor și condițiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite și, în consecință, a constatat încălcarea
DECIZIA nr. 687 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299633]