335 matches
-
cu succes, după cîte ne putem da seama). Pericolul cel mai mare care, în bună măsură compromite demersul lui Pavel Țugui, este un fel de tezism pe dos, discursul său, punctat pe alocuri de accente rechizitoriale, devenind din această pricină neconvingător. Deși un asemenea tezism à rebours, teoretic îi repugnă, practic, autorul nu are nici destul tact, nici destulă subtilitate, pentru a-l evita. În legătură cu nuvela Vînătoare de lupi - o scriere foarte "pe linie", autorul biografiei de față se lansează într-
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
viața dvs.? Răspuns: Cum poți vorbi, în cîteva rînduri, în cîteva pagini, în cîteva cărți, în cîteva biblioteci, în cîteva vieți etc., etc. despre rolul pe care l-au jucat (îl joacă) femeile în viața ta fără să fii pleonastic, neconvingător, patetic, previzibil sau, pur și simplu, prost făcut grămadă? Iată un răspuns interogativ la o întrebare aparent simplă, dar care, practic, suspendă orice variantă de răspuns angajat și sobru. Dacă scoți capul în lume printre picioarele unei femei (cezariana este
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
negativitatea compactă pe care o învederează față de Titu Maiorescu. Portretul psihologic al acestuia trasat de exeget fără pic de bunăvoință aruncă asupra operei sale o groasă umbră indelebilă. Cele cîteva calități ce i se recunosc în silă, au un iz neconvingător. E cel mai bogat catalog de imputări ce i s-au adus pînă-n prezent liderului Junimii. Considerăm de prisos combaterea lor expresă, căci aproape fiecare în parte și cu prisosință asamblarea lor denotă o strategie fragilă, ce merită exclusiv semnalată
Un duel cu aerul (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7705_a_9030]
-
combinării cuvintelor, (...) manierismul, din categorie istorică, poate fi transformat într-o categorie tipologică. Dar poezia nu are ca dimensiune definitorie doar limbajul. Observațiile lui Hocke în legătură cu problematica umană de care ar trebui să depindă manifestarea acestui limbaj sînt sporadice și neconvingătoare". Eseistul nostru consemnează reprobativ ceea ce socotește a fi "o simplă ars combinatoria de natură semantică", triumf al unor "artificii tehnice", capacitate a limbajului "de a vorbi în locul omului ca și cum el ar fi omul însuși". Poezia zisă reflexivă e și ea
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
și în Cîinii negri) iese alterată din această experiență. Subtilitatea autorului în inserarea datelor alienării este remarcabilă. Capitolele lui Joe� (la persoana I) și scrisorile lui Parry sînt strălucite, mai puțin �partea Clarissei�, care e ingenioasă, dar ușor schematică și neconvingătoare. Cartea se încheie cu articolul dintr-o revistă de psihiatrie care descrie sindromul de Clérambault și forma particulară identificată la Parry (plus bibliografia!), și cu scrisoarea numărul 1000 a pacientului, în continuare credincios iubirii sale pentru Joe Rose și Dumnezeu
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
veți remarca amploarea scăzută, uneori ignorarea totală. De bună seamă că unele debuturi sunt, iertați-mă, rebuturi. Câteva nume, decente, pe care se poate miza, tot rămân. Nu întotdeauna cărțile sunt problema, ci cum anume tratăm un volum de debut neconvingător. Odinioară, G. Călinescu se întorcea când și când la problema debuturilor. Chiar și la finele anilor cincizeci. Mai exact, în 1958, G. Că- linescu rediscuta statutul criticii în privința debuturilor, „uitând” că a mai deschis o atare chestiune într-un articol
Debuturi și radiografii la minut by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3964_a_5289]
-
prea bine prizat în debutul secvenței despre poezia contemporană (p. 690). Deturnând și denaturând sensul vizibil al evoluției literaturii contemporane spre postmodernism, Ion Rotaru identifică, bizar (după părerea mea), "semne de revenire la clasicismul tradițional" în poezie (p. 957-961), exemplificând neconvingător (pentru că argumentele sunt ne-sem-nificative) cu "Gheorghe Ungureanu de la Slobozia" și cu "două poete neotradiționaliste: Elena Armenescu și Michaela Orescu", analizați într-un spațiu mai mare decât Cristian Popescu, Ioan Es. Pop și Nicolae }one (p. 929-932), care i-ar fi
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
Primele pagini ale memoriilor Principesei Ileana nu au izbutit să îmi spulbere neîncrederea: un ton parcă prea senin, prea prietenos, mici naivități de adolescență, un sentimentalism, ce-i drept, nu dezagreabil, un patriotism răspicat, dar parcă excesiv și de aceea neconvingător - toate acestea m-au descurajat, la început, mai mult chiar decît prejudecată legată de contextul apariției cărții. La capătul celor aproape patru sute de pagini ale memoriilor Domniței Ileana, pe care le-am citit cu o crescîndă plăcere, presupunerile și aprecierile
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
iubirii în infinitatea lor de forme, este complicată, pentru că ea presupune o răstălmăcire a noțiunii de estetică. Pentru a putea ajunge la sufletul ce trebuie salvat, morală se deghizează în estetică. Dar e un deghizament provizoriu, și tocmai de aceea neconvingător. Căsătoria, în viziunea moralistului-estet, include iubirea romantică și o depășește, plasînd cuplul într-un spațiu transcendent, la care nu poate avea acces pe cont propriu, ci doar prin mijlocirea divinității. O asemenea definiție are avantaje imense, mai ales în economia
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
unei afecțiuni netratate. Fostul angajat al lui Magnitsky, Bill Browder, a primit și el nouă ani de închisoare. Un purtător de cuvânt al UE, Maja Kocijancic, a declarat pentru EuObserver: ”Magnitsky a fost declarat un criminal în baza unor dovezi neconvingătoare, în timp ce nici scandalul de corupție la descoperirea căruia a ajutat și nici circumstanțele morții sale nu au fost clarificate”. Este un exemplu elocvent al condiției Justiției din Rusia. Totodată, este trimis un mesaj îngrijorător celor care luptă împotriva corupției în
UE: Verdictul în cazul Magnitsky, semn tulburător al Rusiei lui Putin by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55775_a_57100]
-
dintre subcapitolele părții a doua, ce se ocupă, rînd pe rînd, de romanele publicate de Eliade. Dar, pe de o parte, simpla ei reluare nu poate funcționa ca demonstrație, iar pe altă parte analizele în salturi ale Sabinei Fînaru rămîn neconvingătoare. Nu-i lipsesc cărții unele observații subtile și interesante - cum sînt acelea despre accesul indirect la ficțiune în opera lui Eliade sau faptul că prefețele de la studiile de istorie a religiilor sînt mai mult decît un simplu metatext - dar rareori
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
el renunțând dintru Început la prozodie, ca demers nerealist scopului său. După vreo două decenii, aceeași abordare de principiu avea să o aibă și britanica Brenda Walker (1990). Prin contrast, variantele românilor amintiți au avut (conștient sau nu) veleități literare neconvingătoare În acest rol. (Judecata e retroactiva, căci la vremea respectivă - student la filologie dar fără experiență printre vorbitorii nativi - nu realizam acest lucru!). Din lăudabila intenție de a nu-l văduvi pe poet de muzicalitatea rimei din original, În toate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
conturate: de la mizerabilismul erotic la cel social, de la prozaism la elemente (post)apocaliptice și autobiografie crudă. Aceste direcții par a se afla astăzi în centrul atenției publice și a domina scena literară, suprafața ei, adesea în mod zgomotos, rebel și neconvingător. O bună excepție fac scriitorii individuali și greu de "înregimentat", precum Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Ruxandra Novac, Răzvan }upa, iar lista e departe de a fi, din fericire, epuizată. O altă direcție de excepție este literatura virtualității
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
el renunțând dintru Început la prozodie, ca demers nerealist scopului său. După vreo două decenii, aceeași abordare de principiu avea să o aibă și britanica Brenda Walker (1990). Prin contrast, variantele românilor amintiți au avut (conștient sau nu) veleități literare neconvingătoare În acest rol. (Judecata e retroactiva, căci la vremea respectivă - student la filologie dar fără experiență printre vorbitorii nativi - nu realizam acest lucru!). Din lăudabila intenție de a nu-l văduvi pe poet de muzicalitatea rimei din original, În toate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
putea da. De fapt, privindu-l pieziș, vedeam că e în plină juisanță actoricească. — Vă aduc îndată meniul obișnuit spre consultare. Doriți să comandați vinul casei? — Nu, doresc să vină patronul. Satisfacția chelnerului nu mai era nici măcar ascunsă de șocul neconvingător mimat. — Patronul?! Patronul nu va putea decât să-i prezinte domnișoarei felicitări deja expirate... S-a ridicat, aruncând meniul. Nu mai vin aici niciodată. Hai, mi-a țipat. O să le scriem o cronică demolatoare în ghidul Michelin... Iubitul meu e
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
gura roșie căscată și un picior ridicat într-o poziție care se dorea a fi amenințătoare și terifiantă. După câteva clipe de stupoare mută, Filip pufni în râs căci leul împăiat arăta jalnic. Totul îl făcea să fie ridicol: ochii neconvingători de sticlă, gura căscată, limba și gingiile vopsite strident într-un roșu nenatural, piciorul din față ridicat grațios și înțepenit într-o poziție de balet comic, rotilele cu care erau prevăzute celelalte trei picioare și, în fine, blana și coama
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
s-a lăsat de prostii, s-a tuns, s-a căsătorit și are doi copii. Reușiți. Mai luăm un rând? Gigi încercă un refuz. Își simți însă mâna moale, lipsită de voință, așa că o lăsă să urmeze o traiectorie destul de neconvingătoare prin aer pentru ca, într-un final, să cadă gre oaie pe masă. Chelnerul apăru imediat de după o ușă și le trânti încă două halbe tulburi și călduțe, ca și cele de până atunci, și dispăru la fel de fantomatic cum venise. Nu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pentru a otrăvi națiuni întregi. Politica din această carte i se păru la fel de modernă ca în zilele Sfîntului Ioan și Albrecht Dürer. împărțirea finală a lumii între buni și răi și supraviețuirea celor buni într-o lume nouă luxoasă era neconvingătoare, dar în vreme de criză, politicienii au un asemenea discurs. Schimbă timpul zilei din după-amiază în crepuscul și desenă o săgeată întunecată suspendată sus, între lună și acoperișul fostei lui școli primare. Fiind pictată pe cer, nu putea cădea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
proxenet foarte important; chiar acum l-ați lăsat să treacă. Sau Wilkins, trimiteți după Wilkins. Sau Monboddo? Da, contactați-l pe nenorocitul de Lord Monboddo, el mă cunoaște mai bine ca nimeni. Chiar în urechile lui, cuvintele păreau stridente și neconvingătoare. Vocea din buzunarul omului de pază suna ca un disc care se rotea încet, gata să se oprească: „Responsabilitatea de a demonstra proprietatea prezumtivului doveditor.“ — Ce dracu’ vrea să zică? — înseamnă, Jimmy, c-ai face bine să vii cu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
făcând tot posibilul să ignor cele două copane și barba de boier rus dintre ele, care erau lăsate la vedere de dragul meu. Simțeai mâncărimile sifilisului numai uitându-te la ea. Am adăugat: — Sunt un prieten de-al lui. Țestoasa căscă neconvingător și, considerând că am văzut destul pe degeaba, Își petrecu halatul, legându-l cu cordonul. — Ești polițai? pufni ea pe nas. Am mai zis, sunt un prieten. Își Încrucișă brațele și se sprijini de tocul ușii: — Neumann nu are nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
violentă a unei căsnicii. Mă întrebam dacă Mark a pomenit de propria indiscreție despre Kieran și Tally. Asta ar explica de ce Kieran era așa de panicat să mă vadă. —Ei, a trecut totul, am trâmbițat eu cu o veselie prostească, neconvingătoare. Kieran aprobă din cap înțelegător. —O, desigur. Bănuiesc că ai venit ca să discutați despre măreața idee a Lisei de a te vinde ca pe o mașină de tuns gazonul nedorită. Asta o să vândă câteva sute de mii de exemplare, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Rose. — Nu știu, nu merg niciodată cu autobuzul. Cele două femei coborâră din mașină și se uitară neajutorate În jur. — Nu văd nici un taxi, zise Kitty. — E cea mai aglomerată oră, e greu găsești ceva acum, Încercă Diane o scuză neconvingătoare. — Cam cât mai avem până la aeroport? — Cinci-șase kilometri. Găsiți voi ceva, sunați-mă când vă Întoarceți. Diane plecă, iar Kitty și Desert Rose se treziră În mijlocul autostrăzii, fără să zărească urmă de taxi prin zonă. — Cât e ceasul? Întrebă Kitty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
totuși să înțeleg de ce un om cu clarviziunea lui nu plecase din timp, cât fuseseră granițele deschise, pentru ca să-și poată lua cu el și familia... Așa cum au făcut atâția... Biata Margot ! Peste tot ce rămânea nelămurit, ea pusese niște explicații neconvingătoare, sentimentale. Pentru că de ce plecase nenea Sandu atât de târziu ? Cine știe ? Un lucru e cert : că își dăduse seama din timp de cum avea să se termine războiul și că avusese spre sfârșitul lui un rol pentru care a sperat că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nebună. — Tu zici la fel, că sînt nebună ? spun, Întorcîndu-mă către Lissy, care stă pe fotoliul balansoar cu genunchii la piept și mănîncă o felie de pîine prăjită cu stafide. Fii sinceră. — Ăă... nu, spune Lissy pe un ton total neconvingător. Sigur că nu ! — Ba da, și tu crezi la fel ! Eu nu vreau să zic decît că... făceați un cuplu de invidiat ! — Știu. Știu că, la prima vedere, așa păream. Fac o pauză, Încercînd să-i explic. Dar adevărul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Trebuie să știu unde era în dimineața asta. - Cine? - Domnul Balzac. - Aici. Adică în clădire. Locuiește chiar deasupra magazinului. Doar nu bănuiești că ar fi implicat... - Sunt întrebări de rutină pe care trebuie să le pun, spuse pe un ton neconvingător Sachs. Kara părea mai degrabă amuzată decât supărată de această insinuare: - Uite, știu că pare morocănos și că are o latură neprietenoasă a personalității. Dar nu a făcut niciodată rău nimănui. - Și totuși, știi pe unde era în dimineața asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]