507 matches
-
Densusianu l-a declarat fals și l-a atribuit mistificărilor din primele decenii ale sec. XIX. Opinie numai parțial corectă, fiindcă, într-adevăr, n-avem de a face cu o scriere din veacurile XV-XVI, nu era un testament și nici un necrolog. Dar adevăratul autor nu spune nicăeri c-ar fi vorba despre dispoziții testamentare, nici că acesta va fi fost cuvântul funebru rostit la Putna în 1504. Ambele încadrări, incorecte, aparțin posterității lui Asaki și lui Kogălniceanu. Abia în 1986, reputatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
grafologice și filologice, în persoana ierodiaconului Gherasim Putneanul, de la Episcopia Romanului, mort în 1797. El a scris acest panegiric, dar și alte texte publicate de Kogălniceanu în 1840. Astfel am rămas... fără un testament al lui Ștefan cel Mare, fără necrolog, dar cu un fapt de istorie literară ce coboară mult data apariției primelor proze poematice în cultura română. Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
talie mondială, Billroth: "e mult mai ușor pentru dl. prof. Billroth să învețe limba română decât pentru candidatul X să înțeleagă ceva din ceea ce face Billroth". Cu timpul, Sculy a devenit o personalitate atât de mare în Iași încât, în necrologurile sale, aceiași adversari de odinioară menționau că lipsa lui va sărăci pentru totdeauna medicina ieșeană. "Medicina ieșeană, iată, deci, că la zece ani de învățământ medical exista, era o realitate. NICOLAE LEON Puțini profesori au întemeiat o școală medicală în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
redacția salută apariția volumului Pe Mureș și pe Târnave, doine și strigături culese de Horia Teculescu. Din 1934 ziarul are un „Colț literar”, unde semnează, în genere, necunoscuți. La moartea lui I. Slavici, O. Goga și Al. Lupeanu-Melin sunt publicate necrologuri. În numărul 7/1937 Corneliu Coposu semnează articolul Sub valul de corupție, iar în numărul 3/1944 apar declarațiile făcute în Consiliul de Coroană din 29-30 august 1940, prin care Iuliu Maniu s-a opus cedărilor teritoriale. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285214_a_286543]
-
conchizând: „De altfel, d. Călinescu are pe conștiință o serie întreagă de cronici bune despre cărți proaste”. Sunt găzduite interviuri cu Ionel Teodoreanu și G. M. Zamfirescu. Mai colaborează M. Gr. Constantinescu, C. Moruzan, Dan Fulger ș.a. Apar și câteva necrologuri: G. Topîrceanu, Panait Istrati. Paginile revistei sunt înviorate de caricaturi. După ce revista își mărește formatul și devine bilunară, sumarul suferă modificări în defavoarea literaturii, preponderente fiind articolele focalizate pe evenimentul social și politic. N.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288642_a_289971]
-
văzut-o pe bătrâna doamnă Maniu istovită de oboseală și suferință. Nu se știe unde au fost duse...” Deabia după două luni s-a anunțat eliberarea lor... Cât de mult au așteptat bucovinenii sosirea trupelor române ne-o spune și necrologul profesorului Emil Forgaci, ultimul luptător căzut pe ogorul de glorie al muncii intelectuale în Bucovina, publicat în Glasul Bucovinei din 11 decembrie 1918: „Mult a așteptat acest suflet ceasul Mântuirii și n-a vrut să-și părăsească învelișul șubred, până
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nimic nu-i arăta sosirea acelora pe care îi aștepta. Prietenii iau adus în casă câțiva ofițeri români pentru a-l convinge că da, oastea României a venit și aceasta a fost ziua cea mai fericită în viața profesorului Forgaci.” Necrologul se încheia: „Du-te, suflet bun, în lumea nemuririi, acolo îți vei găsi prietenii de luptă pentru neam și ei te vor primi în rândurile lor, iar românii bucovineni vor păstra amintirea veșnică.” * De ziua Unirii, a eliberării și a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ici copiind un desen de pe o mobilă veche, colo fotografiind o poartă țărănească, iar mai departe cumpărând o ladă afumată descoperită de el în fundul vreunui pod pentru care plătea bucuros oricât i se cerea din puțina sa leafă”... (G.Rotică, necrolog din 1921 despre profesorul arhitect Ion Ștefureac în Glasul Bucovinei din 7 iulie 1936 - care a colaborat și la Junimea literară, unde a publicat un studiu despre construcția 121 caselor românești în Bucovina - Junimea literară, anul V, 1909, nr.2
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
moartea), din Verlaine și din Victor Hugo (Napoleon), M. Pricopie traduce din Horațiu, Eichendorff și Victor Hugo. Colaborează și semnează versuri: Gr. Sălceanu, Al. Gherghel, Ion Bentoiu, N. Timiraș, R. Vulpe și D. Iliescu, recenzii la cărți și reviste, iar necrologurile pentru Ioan N. Roman și Vasile Pârvan apar nesemnate. * Analele Dobrogei, revista Societății culturale Dobrogene, apare în 1920 la Institutul de arte grafice și Editura „Glasul Bucovinei”, anul V și VI (1924 și 1925), director C.Brătescu. „Dl. C. Brătescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sale scrieri), D. Marmeliuc (Sofocles, Aias, Trachinii, Antigona: Studiu istoric literar), M. Gaster (Întocmirea spătăriei). La rubrica de recenzii volumul cuprindea prezentări de cărți și reviste, române și străine. Colaboratorii mai semnau cronici și dări de seamă privind activitatea Institutului, necrologurile pentru: I. Bianu, V. Bogrea, Vasile Pârvan. Format tipografic 17x24 cm. Au mai semnat materiale: A. Ieșan, Simion Reli, Vasile Gherasim, C. Brătescu, Al Bocănețu, R. Cândea, Dragoș Protopopescu ș.a. * Buletinul Institutului de istorie și limbă a Universității din Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că”scopul foii va fi cel de mai înainte, și încheia: ”să ne apucăm dar de lucru cu ajutorul lui Dumnezeu!” Și publica Kera Nastasia sau Mania pensiilor de V. Alecsandri, poezii - Defira de S.G. Vârgolici - dedicate poetului V. Alecsandri, un necrolog dlui Ambroziu Dimitrovici, un studiu „Mișcări în cestiunea unificării ortografiei române”, Cântece poporale, bibliografie, extrase din protocoalele ședințelor Comitetului Societății. Foaea aduce mărturii și despre ceea ce făcea biserica în vremea aceasta. Ziarul Albina din Viena consemna că deși primele încercări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
22/1887), „Ce e amorul „ (nr.12/1887), „Atât de fragedă” (nr.1/1888), „Somnoroase păsărele” (nr.13/1887), „Dorința” (nr11/1887). Cu prilejul morții lui Eminescu, Revista politică reproduce fragmente din articolele publicate în Tribuna, Democrația, Lupta, dar și necrologul Veronica Micle (nr.17/1889). Prin Revista politică se anunță apariția în februarie 1888 a Almanahului Societății Academice socialliterare România jună din Viena, volumul II din Familia (1865 1945), se reproduc anecdote versificate de Th.D. Speranția, se publică articolele: Documente
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țară, și mai ales în Moldova, știrea acestei morți produce o mare emoție. Din toate orașele roiesc telegramele de condoleanță și manifestațiunile de adâncă jale a celor cari mai păstrau încă în inimă cultul marelui domnitor. Toți poeții vremii scriu necrologuri rimate. Poetul Gheorghe Baronzi, prefect de județ la Brăila la epoca detronărei lui Cuza, scrie următoarele ver suri intitulate: date nefaste La moartea principelui Alexandru Ioan I. Cuza De pre malurile Senei Unde-un geniu infernal Străbătea prin focul Ghenei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cameră. La Teatrul Național s-a jucat piesa Millo mort, Millo viu de către marele artist Millo în beneficiul său. Iată explicația acestei piese. Millo fiind serios bolnav, ziarele i-au anunțat moartea, dar Millo s-a însănătoșit. După ce a citit necrologurile din gazete a scris piesa Millo mort, Millo viu.24 La 1 august stil nou turcii au luat ofensiva contra sârbilor și au pătruns în Serbia. Muntenegrenii au fost bătuți lângă Antivari. Manolache Costache simțind că este numai tolerat de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
amintesc că acesta face elogiul burgheziei, spunând că e decrepită ca grup social și ca formă de producție - respectiv capitalismul -, făcându-i Însă astfel un elogiu extraordinar. Cineva a spus despre Manifestul Partidului Comunist că nu s-a scris un necrolog mai elogios unei clase sociale decât ce scrie Marx despre burghezie. La ora actuală, cine vrea să se informeze despre marxism merge mai degrabă către surse secundare. Surse primare sunt cam puține, deși marxismul e la fel de legitim ca oricare altă
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
semnează critică literară Radu Dragnea, P. Locusteanu, C. Banu, Ion Pillat, Pompiliu Eliade, G. Bogdan-Duică. Sunt inserate numeroase interviuri cu scriitori, oameni de cultură, politicieni. Se dedică numere speciale lui I.L. Caragiale, Ion Creangă, Mihai Eminescu. Se publică medalioane, evocări, necrologuri, impresii de călătorie, reportaje, articole despre literatura universală (P. Locusteanu, C.Sp. Hasnaș, I. Foti). În atenția comentatorilor de literatură străină intră Paul Claudel, August Strindberg, Walt Whitman, Rabindranath Tagore, Vladimir Maiakovski ș.a. Traducerile sunt semnate de G. Coșbuc, St
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
Forever, admite: "am fost întotdeauna un fan Batman, deoarece cred că este mai întunecat, mai sexy, mai distractiv, mai iconoclast și mai rock'n'roll într-un anume sens decât Superman". Les Daniels, op. cit., p. 248. 683 Seria este considerată "necrologul super-eroilor" într-o societate apatică, de o moralitate laxă, fără altă metafizică decât interesul personal. Moore și Gibbons (desenatorul) nu mai au încredere în super-eroi, pentru că eroul este cineva plasat deasupra umanității, iar credința în eroi creează oameni care confundă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
reflectă în tipărirea unor doine, balade și colăcării din Bucovina și Maramureș. Gazeta reia seria de articole Din trecutul neamului de G. Coșbuc și câteva articole morale și religioase ale lui Ion Agârbiceanu. În numărul 25/1912 e inserat un necrolog închinat lui I. L. Caragiale. Mai colaborează Elie Dăianu. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289781_a_291110]
-
compunerea epică în versuri, „în douăzeci și patru de cărți”, Cântarea neamului românesc de Constantin Asiminei, din care se publică câteva fragmente. La capitolul dedicat traducerilor se inserează pagini din literatura religioasă a lui Giovanni Papini. N. Iorga îl evocă într-un necrolog pe Vasile Bogrea. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289153_a_290482]
-
The Rising of the Waters 41). Reportajul este plin de clișee pentru că îi lipsește în bună măsură concretețea detaliului necesar într-o construcție literară specifică jurnalismului literar narativ și este alcătuit din rezumate generice ale scenelor. Un alt exemplu este necrologul scris pentru Harper's Weekly în 1885 despre Jean Montanet, marele preot voodoo din New Orleans (Last of the Voudoos 42). În plus, Hearn era un scriitor de succes în domeniul ficțiunii, al studiilor folclorice și antropologice, și a altor
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fel mă interesează: Adelina Cârdei, n. în Iași, a trăit la Suceava cu soțul - pictor Cârdei, membră a (Societății) scriitorilor bucovineni, cu poezii în „Suceava voievodală”, 1936, ce a primit premiul „La Cigle d’or” de la Academia din Chambuy(?) - Franța. Necrolog în Rom.lit. 43-1987. Există la dv. antologia poetică din 1936. Mai publică 2 494 Referire la Suplimentul ziarului „Clopotul”, scos la Botoșani pentru Centenarul morții lui Eminescu, în iunie 1989. 379 vol. „Stampe” (1968) și „Poeme” (1983) și unul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Ion Frunzetti a făcut o emoragie cerebrală și nu a mai putut fi salvat, așa că drumul lui la Flt., Suceava, Iași, nu a mai putut avea loc. Dacă vă mai interesează date asupra persoanei lui, cred că aveți suficient din necrologul dat de „Uniunea Artiștilor Plastici” și „Uniunea Scriitorilor” din 13 și 14 sept. 1985 la România Liberă. Dacă nu aveți ziarele să vi le trimet prin poștă sau vi le dau la reuniunea din 25 mai a.c. dacă veniți 500
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
figuri triste ale istoriei în efigii perene. Doar pentru că nu ne angajează, discursul funebru devine encomiastic. Poarta admirației noastre este deschisă, aproape grotesc, spre cimitir. La noi, orice demers etic pare a fi compensator, orice cuvânt laudativ, o specie a necrologului. Dar „vremea s-a scurtat acum” (I Corinteni 7, 29). Să privim spre câteva modele vii. Viul aici nu declină un fapt biologic, ci o prezență întrupată. Viul, ca patos al făpturii aflate în zelul dăruirii de sine. Viul, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ai „păturilor celor mai largi ale maselor populare”, ziarul îmbrățișând „toate cauzele drepte”: votul universal, pământ pentru țărani, apărarea drepturilor muncitorești. E. Lovinescu semnează articolul După doi ani de tăcere, Em. Socor scrie În România de mâine, iar Iosif Nădejde, necrologurile I.C. Frimu și B. Nemțeanu, în timp ce Radu D. Rosetti oferă versuri, Petre Grădișteanu, Amintiri parlamentare, iar N.N. Tonitza este autorul însemnărilor intitulate Problema artelor frumoase în România. În anii următori textele literare se înmulțesc. Colaborează cu versuri F. Aderca, Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287656_a_288985]
-
de Calistrat Hogaș), cea „dramatică” de Paul I. Prodan (la piesa Moartea lui Dante de N. Iorga). G. Bacovia semnează eseul Zborul cărților, Șt. Zeletin, articolele Revoluția burgheză în România și Dezvoltarea socială a României, F. Aderca, Mișcarea literară. După necrologul Duiliu Zamfirescu, este reprodusă o poezie a acestuia, Crinul. Șt. Braborescu traduce fragmente din Hamlet de Shakespeare, Const. A.I. Ghica, versuri din Heine și Henri de Régnier. Alți colaboratori: Traian Lalescu, H. Sanielevici, I. Duscian, Iosif Nădejde. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287656_a_288985]