1,749 matches
-
fost surprinse reînhumări sau doar înmormântări de cranii. Se conturează două perioade în istoria necropolei: 1) perioada de înmormântare continuă, care durează între secolele II-VII p.Chr.; 2) înmormântări care aparțin secolelor X-XII. 3.2. Rit și ritual Deși cronologic necropola de la Beroe (Piatra Frecăței) se întinde pe mai multe secole, totuși, cu excepția a 5 morminte de incinerație, ritul general este cel al inhumației iar poziția dominantă este dată de orientarea capului spre est și a picioarelor spre vest, cu câteva
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cel al inhumației iar poziția dominantă este dată de orientarea capului spre est și a picioarelor spre vest, cu câteva cazuri de orientare N-S și invers. Posesorii obiectelor non romane, din secolele, din secolele IV-VII își așează mormintele în interiorul necropolei organizate, căpătând caracteristicile unei populații sedentare. Se surprinde un proces complex de simbioză început la sfârșitul secolului III și continuat pe durata a trei secole consecutive. Cele peste 1.500 de morminte cercetate până în 1972, în necropola de la Piatra Frecăței
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
așează mormintele în interiorul necropolei organizate, căpătând caracteristicile unei populații sedentare. Se surprinde un proces complex de simbioză început la sfârșitul secolului III și continuat pe durata a trei secole consecutive. Cele peste 1.500 de morminte cercetate până în 1972, în necropola de la Piatra Frecăței, reflectă atât persistența culturii și civilizației romane în această provincie de graniță a Imperiului și pătrunderea elementelor barbare în Imperiu. În epoca romano-bizantină, Dobrogea a exercitat o puternică influență culturală asupra populațiilor daco-romane, carpice și a triburilor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de mormânt cel mai frecvent folosit de romani a fost cel în grotă simplă, singurul adaos fiind țiglele așezate sub schelet, pe o latură a acestuia, sau în ambele părți, acoperindu-l. Sarcofagul din piatră sau alte construcții cunoscute în necropola de la Mangalia este absent la Piatra Frecăței. Singurul indiciu care ne determină să nu-l considerăm de caracter provincial roman este prezența în mormânt a obiectelor de mare circulație în Sciția Minor, mai ales ceramica, cunoscută din descoperirile aparținând Dobrogei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a mormintelor cu inventar, din secolul V, ne arată că cele mai multe pot fi atribuite lumii de cultură provincială romană. În acest secol inventarul inhumațiilor (morminte de tip roman) se reduce la prezența unui singur obiect, vas, fibulă, cataramă. Pe suprafața necropolei sunt plasate și morminte de caracter „barbar“. Astfel, inventarul mormântului unei femei, al cărei schelet a fost deranjat de un alt mormânt din secolul VI, se prezintă astfel: în poziție normală nu a rămas decât partea inferioară a corpului, restul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sunt constituite dintr-un colan din sârmă de bronz, doi cercei rotunzi din argint, o fibulă din argint (des răspândită în secolele III-IV), mărgele de diferite forme și materiale în număr de 135 de bucăți. Inventarul unui mormânt din această necropolă, de secol VI, se prezintă astfel: 1) o cataramă masivă din bronz și două monede: una romană imperială din secolele IV-V și alta din timpul împăratului Honorius (395-423); 2) un cercel de bronz; 3) un obiect din fier, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
conservat necorespunzător; 4 ) un obiect din os perforat; 5) două bucăți de silex. Numărul redus al obiectelor este compensat de bogăția celor ce aparțin secolelor VI-VII, reprezentate mai ales prin piese de centură. Amintim aici și descoperirea, în aceiași necropolă de la Piatra Frecăței, unui fragment dintr-un pieptene dublu însoțit de o monedă bizantină din vremea împăratului Iustinian (527-565). Mormintele de secol IV aduc elemente noi despre lumea romană târzie din Sciția Minor, întrucât cele non romane se găsesc în interiorul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de la Piatra Frecăței, unui fragment dintr-un pieptene dublu însoțit de o monedă bizantină din vremea împăratului Iustinian (527-565). Mormintele de secol IV aduc elemente noi despre lumea romană târzie din Sciția Minor, întrucât cele non romane se găsesc în interiorul necropolei. La Beroe este documentat arheologic, pentru prima dată în Dobrogea, prezența unui orizont strâns legat de cultura Sântana-Cerneahov. Mormintele de secol V scad simțitor față de cele din secolul precedent; descoperirea materialului ceramic și a bazilicii cimiteriale, în sectorul C al
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
La Beroe este documentat arheologic, pentru prima dată în Dobrogea, prezența unui orizont strâns legat de cultura Sântana-Cerneahov. Mormintele de secol V scad simțitor față de cele din secolul precedent; descoperirea materialului ceramic și a bazilicii cimiteriale, în sectorul C al necropolei (pentru deservirea acesteia), datată prin analiza sistemului constructiv pentru secolul VI, ne înclină să credem în posibilitatea prezenței de morminte și pentru secolul VI și în speranța unor cercetări ulterioare, capabile să facă lumină în acest caz. 4. Callatis (Mangalia
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
era cunoscută efectuarea unor sondaje de către Oreste Tafrali și, parțial, de către Th. Sauciuc-Săveanu în sectorul nord-estic al orașului Mangalia, încă de la sfârșitul perioadei interbelice. Ample săpături (în marea lor majoritate, de salvare) s-au efectuat și în afara cetății, îndeosebi în necropolele orașului, ducând la descoperirea unei necropole de epocă elenistică (secolele IV-I a.Chr.), în partea septentrională a zidurilor cetății, unde s-au făcut săpături repetate datorită necesității amplasării de construcții moderne (stadionul, parcul, spitalul orășenesc etc.). Au fost descoperite
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Oreste Tafrali și, parțial, de către Th. Sauciuc-Săveanu în sectorul nord-estic al orașului Mangalia, încă de la sfârșitul perioadei interbelice. Ample săpături (în marea lor majoritate, de salvare) s-au efectuat și în afara cetății, îndeosebi în necropolele orașului, ducând la descoperirea unei necropole de epocă elenistică (secolele IV-I a.Chr.), în partea septentrională a zidurilor cetății, unde s-au făcut săpături repetate datorită necesității amplasării de construcții moderne (stadionul, parcul, spitalul orășenesc etc.). Au fost descoperite circa 100 de morminte. Constantin Preda
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au făcut săpături repetate datorită necesității amplasării de construcții moderne (stadionul, parcul, spitalul orășenesc etc.). Au fost descoperite circa 100 de morminte. Constantin Preda (1925-2008), remarca în mod deosebit mormântul cu papirus și platforma cu ruguri de incinerație. Pe teritoriul necropolei de epocă greacă s-au efectuat sporadic și unele înmormântări de epocă romano-bizantină. Primele date despre existența necropolei romano-bizantine din Callatis, au fost oferite de unele descoperiri întâmplătoare din 1937, cu prilejul săpării unor gropi pentru plantat vița de vie
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
circa 100 de morminte. Constantin Preda (1925-2008), remarca în mod deosebit mormântul cu papirus și platforma cu ruguri de incinerație. Pe teritoriul necropolei de epocă greacă s-au efectuat sporadic și unele înmormântări de epocă romano-bizantină. Primele date despre existența necropolei romano-bizantine din Callatis, au fost oferite de unele descoperiri întâmplătoare din 1937, cu prilejul săpării unor gropi pentru plantat vița de vie (2 morminte de inhumație alăturate, din dale și blocuri de piatră). Cu ocazia construirii șoselei Mangalia-Albești, în 1943
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pentru plantat vița de vie (2 morminte de inhumație alăturate, din dale și blocuri de piatră). Cu ocazia construirii șoselei Mangalia-Albești, în 1943, au fost descoperite alte 5 morminte de inhumație din epoca romană. Primele descoperiri sigure (întâmplătoare!) în această necropolă situată în marginea de vest a orașului Mangalia, dincolo de calea ferată) s-au făcut în anul 1959. Cu ocazia unor lucrări de canalizare, de-a lungul părții drepte a șoselei Mangalia-Albești, au fost descoperite 32 de morminte de inhumație, iar
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de nord a zidului de incintă al orașului Calattis. În anii următori, seria descoperirilor întâmplătoare continuă să se repete aproape cu regularitate. Aceste descoperiri din urmă au determinat la rândul lor, începând cu anul 1962, inițierea unor cercetări sistematice ale necropolei. În zona vestică a orașului se desfășura un mare cimitir paleocreștin, a cărui arie a fost scoasă la lumină pentru aproape o cincime din suprafața totală, cu circa 400 de morminte (secolele IV-VI). Necropola, deși este situată în marginea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inițierea unor cercetări sistematice ale necropolei. În zona vestică a orașului se desfășura un mare cimitir paleocreștin, a cărui arie a fost scoasă la lumină pentru aproape o cincime din suprafața totală, cu circa 400 de morminte (secolele IV-VI). Necropola, deși este situată în marginea de vest a orașului Mangalia, dincolo de calea ferată, de o parte și de alta a șoselei ce duce spre Albești (în continuarea străzii Oituz), prezența unor construcții moderne nu a îngăduit decât parțial cercetarea necropolei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Necropola, deși este situată în marginea de vest a orașului Mangalia, dincolo de calea ferată, de o parte și de alta a șoselei ce duce spre Albești (în continuarea străzii Oituz), prezența unor construcții moderne nu a îngăduit decât parțial cercetarea necropolei. Săpăturile arheologice efectuate anterior anului 2000 au vizat cercetarea necropolei din epoca romano-bizantină, amplasată la marginea de vest a Mangaliei, necropolă care ocupa un teren extins, aflat, în cea mai mare parte a sa, dedesubtul clădirilor moderne. Cercetările arheologice au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Mangalia, dincolo de calea ferată, de o parte și de alta a șoselei ce duce spre Albești (în continuarea străzii Oituz), prezența unor construcții moderne nu a îngăduit decât parțial cercetarea necropolei. Săpăturile arheologice efectuate anterior anului 2000 au vizat cercetarea necropolei din epoca romano-bizantină, amplasată la marginea de vest a Mangaliei, necropolă care ocupa un teren extins, aflat, în cea mai mare parte a sa, dedesubtul clădirilor moderne. Cercetările arheologice au fost concentrate astfel numai în partea de nord a orașului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
șoselei ce duce spre Albești (în continuarea străzii Oituz), prezența unor construcții moderne nu a îngăduit decât parțial cercetarea necropolei. Săpăturile arheologice efectuate anterior anului 2000 au vizat cercetarea necropolei din epoca romano-bizantină, amplasată la marginea de vest a Mangaliei, necropolă care ocupa un teren extins, aflat, în cea mai mare parte a sa, dedesubtul clădirilor moderne. Cercetările arheologice au fost concentrate astfel numai în partea de nord a orașului (neafectat de clădiri), unde s-au și efectuat o serie de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
întreruperi, între anii 1965-1976. Prezența acestor disfuncționalități au împiedicat realizarea completă a tuturor constatărilor și înregistrărilor necesare mormintelor cercetate. Pentru o parte a mormintelor (339-360) există numai inventarul lipsit de alte amănunte. Au fost săpate cam o pătrime din suprafața necropolei, fiind dezgropate 360 de schelete. Cercetările arheologice în necropola callatiană au continuat și după 1990 și mai recent. În toamna anului 2005 s-au efectuat în orașul Mangalia mai multe lucrări pentru modernizarea sistemului de termoficare. Una dintre aceste săpături
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
realizarea completă a tuturor constatărilor și înregistrărilor necesare mormintelor cercetate. Pentru o parte a mormintelor (339-360) există numai inventarul lipsit de alte amănunte. Au fost săpate cam o pătrime din suprafața necropolei, fiind dezgropate 360 de schelete. Cercetările arheologice în necropola callatiană au continuat și după 1990 și mai recent. În toamna anului 2005 s-au efectuat în orașul Mangalia mai multe lucrări pentru modernizarea sistemului de termoficare. Una dintre aceste săpături, realizată fără supraveghere arheologică, a dus la descoperirea unor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
continuat și după 1990 și mai recent. În toamna anului 2005 s-au efectuat în orașul Mangalia mai multe lucrări pentru modernizarea sistemului de termoficare. Una dintre aceste săpături, realizată fără supraveghere arheologică, a dus la descoperirea unor morminte aparținând necropolei antice din zona de nord a orașului, afectate din păcate de intervențiile mecanice. Cercetările arheologice efectuate în această zonă a orașului au evidențiat existența unei necropole care a funcționat în epoca elenistică, romană și romano-bizantină. Investigația arheologică de salvare a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dintre aceste săpături, realizată fără supraveghere arheologică, a dus la descoperirea unor morminte aparținând necropolei antice din zona de nord a orașului, afectate din păcate de intervențiile mecanice. Cercetările arheologice efectuate în această zonă a orașului au evidențiat existența unei necropole care a funcționat în epoca elenistică, romană și romano-bizantină. Investigația arheologică de salvare a cuprins zona străzii Nicolae Iorga, între capătul acesteia dinspre strada Rozelor și intersecția cu strada Pictor Tonitza, pe o lungime de circa 54 m. S-au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu strada Pictor Tonitza, pe o lungime de circa 54 m. S-au descoperit 8 morminte, afectate, cu o singură excepție, de lucrările mecanice. Patru dintre aceste morminte au fost datate pentru secolul IV. 4.1. Tipurile de morminte Monografia necropolei callatiene prezintă un repertoriu voluminos de 367 de morminte (plus altele în tumuli, din epoca romană timpurie: 10 în tumulul I și 10 în tumulul II). Mormintele identificate prin săpăturile de salvare, cercetate în necropola callatiană, se ridică la peste
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
1. Tipurile de morminte Monografia necropolei callatiene prezintă un repertoriu voluminos de 367 de morminte (plus altele în tumuli, din epoca romană timpurie: 10 în tumulul I și 10 în tumulul II). Mormintele identificate prin săpăturile de salvare, cercetate în necropola callatiană, se ridică la peste 400 (însumând aproape 600 de schelete). În cele 338 de morminte descoperite s-au găsit 547 de schelete: 367 sunt de adulți, 154 de copii și 26 de adolescenți. S-au descoperit doar morminte de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]