314 matches
-
În secolul al XX-lea Heisenberg (în 1927) avea să arate că omul nu va putea niciodată cunoaște simultan toate forțele ce interacționează în univers, deoarece metodă de studiu și obiectul studiat prin acea metodă formează întotdeauna o unitate (principiul nedeterminării sau al incertitudinii). Cu alte cuvinte, observînd un obiect pentru a-l cunoaște (printr-o metodă oarecare), modificăm acel obiect în și prin chiar actul observării. Visul lui Urizen (că și al lui Laplace, pe care Blake probabil l-a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este dincolo de orice localizare, este spiritul suprem, iar spiritul uman este doar o reflectare a sa (de fapt este în continuu progres spre poziția virtuală, la infinit, a lui dumnezeu și, ca unei particule în mișcare, îi putem aplica principiul nedeterminării al lui Heisenberg, n.n.); înțeles dintr’un alt punct de vedere, el este suma energiilor fizice, suma gândurilor, Cauza, Idealul, și în același timp este mai mult decât toate acestea, căci aceste concepte există în funcție de puterea noastră de înțelegere”. O
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în același timp este mai mult decât toate acestea, căci aceste concepte există în funcție de puterea noastră de înțelegere”. O astfel de concepție răzbate și în gândirea unor teologi creștini precum Jacob Böhme (1575-1624) care consideră un caracter insondabil (iarăși principiul nedeterminării, n.n.) și aproape simbolic al lui dumnezeu . Conform , “Cel mai înalt ideal al omului se numește: “dumnezeu”.”, adică este virtual, calitatea spre care tinde, fără a o atinge însă, evoluția omului. pentru că “nimeni nu l’a văzut niciodată pe dumnezeu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
p. 94. 44 Cf. Catarina Dutilh Novaes, op. cit., p. 492. 45 Antony Flew, op. cit., p. 78. 46 Altele sunt: a) contradicțiile simple, în care sunt echivalate două propoziții opuse, dintre care una este evident falsă; b) contradicțiile aparente, provenite din nedeterminarea limbajului; c) autocontradicțiile, de genul "Toate propozițiile sunt false" (Gheorghe Enescu, op. cit. p. 55). 47 În acest sens, raporturile ce dau structura logică a antinomiilor kantiene sunt de contrarietate (Cf. Gheorghe Enescu, "Analiza logică a antinomiilor kantiene", în Paradoxuri, sofisme
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
multe modele statistice, în special în cele care urmăresc să pună în evidență factorii explicativi ai unui fenomen tradus printr-o variabilă statistică (analize de regresie, analiza path, analiza factorială etc.). În principiu, se consideră că varianța reflectă„gradul de nedeterminare” privind starea indivizilor dintr-o populație, în raport cu plasarea lor pe scala valorilor unei caracteristici. De aceea, introducerea unei noi variabile care reduce varianța factorului dependent este interpretată ca o contribuție (proporțională cu această reducere) la „explicarea” variabilei dependente. Dar această
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
determinism, influențare etc. Explicație statistică înseamnă reducerea varianței unei variabile atunci când se cunoaște poziția indivizilor după o altă variabilă (sau mai multe). Aceasta se mai poate exprima spunând că, prin introducerea celei de a doua variabile, se reduce gradul de nedeterminare privitor la poziția indivizilor după prima variabilă. Modelele deterministe se disting unele de altele în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de numărul acestora și de forma legăturilor matematice postulate a exista între ele. Cazul cel mai simplu de model determinist îl
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
groază; grosolan; hartă; ieri; iertare; a ieși; imediat; indiferent; invidios; iubi; iubirea; iubită; a izgoni; încăperea; început; încînta; îndepărtare; înlocui; însoți; întoarce; întrista; jale; jalnic; lepădat; liber; libere; loc gol; local; localitatea; locul natal; lumea; Marius; maturizare; melancolic; moarte; neapreciere; nedeterminare; nedorit; neîncredere; neînțelegere; neliniște; nemilos; nepăsare; nevastă; un nou început; nu pe mine; nu se poate; odaia; oftat; om; orașul; orfan; ouă; partenera; patria; pădure; părăsi; părăsit; părinți; părinții; păsări; pedeapsă; piper; pisică; plec; pleca de lîngă cineva; plecai; primăvara
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
este, deci, dirijată În Întregime, pas cu pas, În mod riguros, În detaliu; - metode nealgoritmice (semialgoritmice și euristice), cele care nu au proprietatea determinării și condiționării univoce a acțiunilor subiectului. Prescripțiile nealgoritmice, arată L.N. Landa, au un anumit grad de nedeterminare, nu sunt rigide, de unde decurge posibilitatea ca subiecți diferiți, acționând după una și aceeași prescripție, să poată Îndeplini acțiuni diferite și să ajungă la soluții diferite. Deci, prescripțiile nealgoritmice dirijează incomplet acțiunile elevilor, cerându-le independență, auto-organizare și, Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
S.J. Breckler validează printr-o analiză computerizată modelul trifactorial al atitudinilor fiind astfel respins modelul unifactorial susținut de Fishbein și Ajzen și de A.H. Eagly și S. Chaiken. În forul intern, subiectiv al individului, formarea atitudinii parcurge drumul de la nedeterminare la cristalizare în ceea ce privește toate cele componente ale sale. Astfel, în plan cognitiv, ideile și cunoștințele dobândesc grade de întemeiere, de la aproximare al apodicticitate; în plan afectiv, trăirile trec de la emoție la sentimente și preferințe axiologice; sub aspect comportamental, intențiile subiectului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ființă decît Ființa însăși. Existența sa este compatibilă cu liberul arbitru omenesc, ipoteză demonstrabilă, crede Tipler, în cadrul cosmologiei cuantice. "Acest nedeterminism fizic poate să apară doar în contextul gravitației cuantice și deci este complet diferit de "nedeterminismul" asociat principiului de nedeterminare al lui Heisenberg" (Fizica nemuririi, Editura Tehnică, București, 2008, p. 16). Noul tip de nedeter-minism fizic a fost descoperit la începutul anilor 1980 ca o consecință a Teoremei incomple-titudinii a lui Godel. Universul este generat prin decizia liberă a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
istoriei cosmice, religia și știința trebuie să se întîlnească. Fizica clasică s-a dovedit deterministă și reducționistă. Dimpotrivă, fizica cuantică e ho-listică și acceptă incertitudinea. Lumea cuantică e impredictibilă, plină de interconexiuni și ne dezvăluie limitările cunoașterii umane. Teiștii pun nedeterminările fizicii cuantice în seama lui Dumnezeu, iar orientalii găsesc în holismul cuantic o recunoaștere a credinței lor în unitatea fundamentală a tuturor lucrurilor. De asemenea, alte aspecte privitoare la timp, cauzalitate și na-tura realității i-au apropiat în dialog pe
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
atunci mai există libertate? Apoi, cum se explică prezența răului și a suferinței? Unii teologi invocă o autolimitare a lui Dumnezeu. Alții au recurs la concepte aparținînd științei moderne, explicînd faptul că Dumnezeu comunică informație și determină, de fapt, toate nedeterminările. Au rezultat astfel lucrări născute din colaborarea între teologi și oameni de știință, care se bazează atît pe experiența religioasă, cît și pe descoperirile științei, cum e și cea de față. Autorul este convins că dialogul și integrarea sunt căi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nici evidentă, nici lipsită de sens! Libertatea este obiectul unei noi determinări, un nou sens se adaugă vechilor sensuri fără să le anuleze, libertatea individului se adaugă celei de cetățean și de om moral, și această nouă determinare introduce o nedeterminare inedită în dispozitivul social, moral și politic. Care este rezultatul a toate acestea? Singura analiză, și mai întâi descrierea cea mai imparțială cu putință așa cum Aron încearcă să o facă în acest curs, este în măsură să-l precizeze. Menționarea
[Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
nu era nici completă și nici riguroasă. O teorie în care întîmplarea joacă un rol atît de important, în care calculul probabilistic nu poate fi evitat și în care cunoașterii umane i se pune o li-mită răspicată (relația de nedeterminare a lui Heisenberg), o asemenea teorie nu putea să aibă în ochii lui Einstein statutul de descriere adevărată. Mai lipseau cîteva verigi a căror descoperire urma s-o preschimbe într-o cunoaștere riguroasă. Deocamdată însă, la sfîrșitul deceniului patru din
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
general: povestiri cu mai multe chei de lectură, sau alteori fără final, inscripțiuni șterse de timp pentru a ne lasă parcă pe veci într-un suspense de policier al istoriei, sensuri lesne de confundat, ambiguități insolvabile. Tot acest cuantum de nedeterminare existent în magma altminteri extrem de bine închegata a cărții are un efect foarte chibzuit de strategie persuasiva, sporind curiozitatea și, în același timp, temperînd suspiciunile celor care nu cred din principiu în ambițiile istoriei de tipul celui de la Annales. Ce
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
desfășurate în libertate...". G. Poulet e apreciat pentru conceptul "extraordinar de fertil" al "gîndirii nedeterminate", pe care o socotește, entuziast, a fi izvorul marii literaturi, al marii filosofii: "De ce nu și al celei mai bune critici? se întreabă criticul român. Nedeterminarea este mai bogată, mai plină, mai densă decît contrariul ei - este zonă liberă, a tuturor posibilităților, a tuturor proiectelor - nu e bine să o îngustăm prea tare, de dragul sensului unic totdeauna, mai sărac și mai trist și (încă o dată) mai
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
apă-rându-ne drept un simbol «ruinat», ros de nostalgia eminescianismului"; Sentimentul bacovian definitoriu este nesiguranța"; „George Bacovia este cel mai tragic poet român" -sunt doar trei dintre formulările memorabile din această carte. Ipostaza spațială dominantă la Bacovia este pustiul, ipostază a nedeterminării și disoluției reperelor, a abolirii oricărei modalități de orientare: „În universul bacovian, dominante sunt raporturile deschise, chiar atunci când spațiile sunt limitate: Poetul «deschide» - prin plasarea unei oglinzi, de pildă -spațiul închis al unei odăi, deși tocmai deschiderea este cea care
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
al singurătății, ahtiat de neasemănare și suficient sieși, dotat cu o uriașă forță hipnotică atrăsese privirea poetei de la contingent". Erosul reprezintă o temă privilegiată a universului liric al Ilenei Mălăncioiu. Poeta caută să desemneze, în versurile sale, acea zonă de nedeterminare și delicatețe în care se naște sentimentul dragostei, zonă în care dăruirea de sine se conjugă cu dorința de împlinire a ființei, reculegerea se complinește cu propensiunea spre celălalt, retragerea în sine cheamă acordul suplu, simpatetic, cu ființa iubită. Sentimentul
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
propozițiile și cuvintele ce-i dau viață - unele acide și vehemente, altele învăluitoare, de o melancolie de taină și asceză - caută să scoată din anonimatul timpului și din tainițele memoriei figuri destrămate, identități pe nedrept pierdute, siluete ce au căpătat nedeterminarea depărtării. Aceste pagini consemnează în filigranul suferinței exilatului, "o operă", "o poveste" sau "o ratare" - din dorința de a transforma exilul dintr-o "repetată uitare" în trăire și retrăire nostalgică -, recuperând fragmente de timp și de memorie care să-i
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
care vorbesc, ideea pe care o avansează autorii - dar căreia îi păstrează în final un prudent semn de interogație - este următoarea: Se poate accepta că modelul mental regizînd realizarea (i.e. actualizarea) pieselor muzicale de tradiție orală are un grad de nedeterminare care îi interzice abstragerea și punerea pe hârtie (cu portative, bineînțeles)? Ei susțin că da, și argumentează cu volumul lor ";À tue tête"; Jean-Jacques Nattiez susține că nu, și argumentează cu lucrările (devenite clasice) pe care le-a realizat în
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
vlăguit prospețimea. În al treilea rînd, în ciuda voinței autorului, care caută să te convingă că termenul „antimodern“ e de o claritate răspicata, semnificația lui rămîne cețoasa și enigmatica. Antimodernul e un termen fatal echivoc, ale cărui margini se pierd în nedeterminare, chiar dacă Compagnon se străduiește să-l definească cît mai precis. {i cum orice cuvînt vag este confuz, în timp orice cuvînt clar e steril, Compagnon alege confuzia sacrificînd claritatea, pentru a scăpa de uscăciunea noțiunilor explicate după exigențele de cavou
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]
-
asta.” Ce-i lipsea cu adevărat era notorietatea altor scriitori. Notorietatea M.I. nu putea s-o aibă. Poezia lui nu e spectaculoasă. Nici senzorialitate deosebită, nici imaginație fastă, nici metafizică, nici bolgii baudelairiene, nici raport cu lumea original și intens. Nedeterminare, lume de nisip. Ceea ce n-o împiedică să aibă o semnificație ontologică, iar pe M.I. să fie mare poet. Notorietatea i-o dă postum G.L., cu meritul că, deși surprins, sau părând surprins de ce auzea, a pus toate întrebările acute
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4311_a_5636]
-
volum la altul a mai ales în ultimile și în ceea ce scrie acum, frază poetica s-a schimbat, a căpătat coerentă și raporturi de coordonare fără că prin asta să se realizeze o coerentă a ideilor, sensurile plutesc în aceeași nedeterminare că la început. Atracția pentru expresia sofisticată, șocantă uneori, extrem de poetica, dacă mă pot exprima așa, se consumă într-un spațiu familiar, terestru, fără a avea însemnele absolutului. Frisoanele poetei nu sunt date de misterele lumii, ale cosmosului, ci de
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
sînt însă mai multe și mai complexe. Avînd un tipar bazat pe repetiție parțială (repetiție gramaticală și cvasi-sinonimie contextuală), expresia are rolul fundamental de a evita o lungă enumerare, de a rezuma generic acțiunea. E unul din numeroasele mijloace ale nedeterminării, vagului, impreciziei de care dispune limba populară (nu știu cine, așa și pe dincolo); mai mult decît celelalte, are un sens ironic stabil. Magdalena Vulpe a numit formulele de acest tip secvențe rezumative sau ,rezumate passe-partout". Nedefinirea, omiterea unei descrieri mai exacte
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
capitolul patru. Având în vedere specificul mărfurilor care pot fi supuse contractului am abordat modalităŃile de vânzare care intră sub incidenŃa contractului de vânzare — cumpărare comercială în subcapitole separate. Astfel am prezentat tipuri de vânzări legate fie de determinarea sau nedeterminare mărfurilor dar și vânzările interzise sau ilegale. Am considerat necesar un astfel de capitol deoarece aceste aspecte se întâlnesc în practică curentă iar informaŃiile despre ele pot fi folositoare fie pentru evitarea celor ilicite, fie pentru contracararea punctelor de vedere
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]