314 matches
-
caracterizează pronumele din prima subclasă (cu excepția pronumelor de singular: unu, una și unele pronume din subclasa a III-a: mulți, câțiva, puțini). Opoziția categorială se realizează prin morfemul cel, marcă a determinării definite în opoziție cu morfemul Ø, marcă a nedeterminării: Doi au plecat, ceilalți se mai gândesc./ Cei doi au plecat, ceilalți se mai gândesc. Mulți au fost, puțini au rămas./ Cei mulți au plecat, cei puțini au rămas. Pronumele de cuantificare distributivă nu cunoaște categoria determinării. Numărultc "Num\rul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezintă adjectivele întâiul, primul, secundul, ultimul. Spre deosebire de pronume, care conțin în planul lor semantic și în structura formelor categoria determinării (realizată ca determinare definită) ca o constantă, adjectivele se pot înscrie în sintagme nominale dezvoltând opoziția determinare (definită) - determinare nedefinită - nedeterminare, prezentând, în consecință, forme diferite. Adjectivele întâi și ultim prezintă forme diferite în funcție de poziție, întocmai ca în sintagmele formate din substantiv și adjectiv calificativ: primesc morfemul determinării când preced substantivul: ultimul an, ultima vară/anul ultim, vara ultimă, întâia clasă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
N.Ac.G.D.: -e: aceste/acestor prime, ultime fete Observații: Adjectivul întâia nu se întrebuințează la cazurile genitiv-dativ. Adjectivul păstrează aceleași forme, când sintagma se caracterizează prin determinare nedefinită: un prim an, o primă mișcare ș.a.m.d. sau prin nedeterminare: ca prim moment, ca ultimă speranță ș.a.m.d. Celelalte adjective ordinale își păstrează forma comună cu pronumele, indiferent de topică (al doilea pas/pasul al doilea, cel din urmă pas/pasul cel din urmă) sau de gradul sau tipul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
v-o spuneți.” (T. Arghezi) 2. Pronumele din subclasa a II-a vin în enunț cu sensul din clasa care le este proprie prin trăsătura semantică individualizatoare: pot fi substituite de orice substantiv, întrucât raportul de substituție se caracterizează prin nedeterminare, în sensul unei generalități nedeterminate: Oricine cere să intre poate intra în acest cerc. Unele limite în această semantică nedefinită a pronumelor nehotărâte relative introduce, prin conținutul său lexical, verbul-predicat al propoziției: Vine oricine. (sens de generalitate, nediscriminare absolută: pronume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca termen marcat prin morfemul se: Se respiră din ce în ce mai greu. - impersonal El respiră din ce în ce mai greu. - activ • cu toate diatezele, în structura cărora intră pronumele-morfem se, prin incompatibilitatea sintagmei cu un pronume personal în nominativ; morfemul se, purtător al sensului de nedeterminare 14 ocupă locul pronumelui personal a cărui semantică stă sub semnul determinării. El hotărăște, respiră, doarme, înoată greu. Se trăiește, respiră, doarme, înoată greu. La diateza impersonală, verbul se poate afla numai la persoana a III-a. Verbele intranzitive stau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frecvent, prin substantiv sau pronume: Îmi place a călători. să călătoresc. Îmi plac călătoriile. Enunțul cu subiectul un infinitiv este sinonim cu enunțul cu subiectul - o propoziție cu predicat-verb la conjunctiv; amândouă variantele înscriu planul semantic al enunțului sub semnul nedeterminării. Propoziția subiect se dezvoltă în baza unui verb la indicativ, dacă planul semantic al enunțului este determinat: Îmi place că tu călătorești. E bine a studia/ E bine să studiezi. Când determină verbe tranzitive, infinitivul este o variantă de realizare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dependență: „De glumeț, glumeț era Moș Nechifor, nu-i vorbă, dar de multe ce dăduse peste dânsul, se făcuse cam hursuz.” (I. Creangă, p. 90) Prin tautologie aparentă, manifestată la nivelul frazei, sfera semantică a funcției este situată în nedeterminare: „Bănuise el ce bănuise.” (E. Barbu, p. 323) școmplement directț, „Și mai merg ei cât mai merg, și de ce mergeau înainte, de ce lui Harap Alb i se tulburau mințile...” (I. Creangă, p. 245) șcircumstanțial temporalț. Exprimarea relațiilor sintactice și marcareatc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de vorbă cu tăcerea.” (L. Blaga) Substantivul rămâne nearticulat, dacă, sub aspect semantic, exprimă materia sau clasa de obiecte: „Și cum ospăta el, buf! cade fără sine în groapa cu jăratic.” (I. Creangă) sau dacă nearticularea lui este expresie a nedeterminării: „Cu sfetnici vechi de zile mă-întâmpinași în cale.” (M. Eminescu) b. Conjuncția realizează și exprimă relații sintactice în interiorul propoziției, între propoziții, între unități sintactice de diferite dezvoltări, precum și în interiorul unor constituenți sintactici (multiplu, complex): „Neturburat de bine și rău
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Râzi, tu, râzi, Harap Alb, zise atunci Ochilă...” (I. Creangă) • sintagme formate prin reluarea aparent tautologică a aceluiași verb într-o relație de subordonare desfășurată numai în planul expresiei; în planul semantic al predicației se dezvoltă aspectul durativ (sau/și nedeterminare): „Mai merge cât merge, și când la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om...” (I. Creangă) • sintagme formate prin intrarea unui verb în relații de coordonare copulativă sau, mai rar, de subordonare - desfășurată numai în planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivului) pasiv se absolutizează, rămâne în sfera generalului din perspectiva autorului (real sau virtual) al acțiunii; „agentul” rămâne în afara interesului imediat al emițătorului și, prin el, al comunicării lingvistice. Identitatea semantică a „complementului de agent” este situată atunci sub semnul nedeterminării: „Uneori i se cerea să povestească noaptea ceea ce scrisese ziua.” (M.Eliade) sau rămâne implicită în sfera cunoașterii ambilor protagoniști ai actului lingvistic (subiectul vorbitor și interlocutorul său): „Mă așteptam de la o zi la alta să fiu ridicat de-acasă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
artă interpretativa a unui rol, a balerinei, arta dirijorului. Criteriul principal de evaluare a creativității îl constituie produsul creat sau performanță creativă. Natură creativității nu permite aplicarea unor criterii de evaluare definitivă, de aceea are întotdeauna un anumit grad de nedeterminare. Acest lucru nu înseamnă că nu există criterii care să ne ajute la delimitarea activității creatoare de cele reproductive. Criteriile cel mai des folosite pentru a aprecia dacă un produs este creativ sunt: noutatea, unicitatea, originalitatea, valoarea, utilitatea socială. Produsul
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
ci se mișcă în tot volumul cristalului (metal). structura de benzi a energiei electronilor în solide: metale, semiconductori, dielectrici (izolatoare). Lărgimea unui nivel energetic al electronului se evaluează cu relația de incertitudine a lui Heisenberg: , unde ∆? este intervalul de nedeterminare al valorilor energiei, iar ∆? = ? reprezintă timpul de viață mediu al electronului în stare excitată. Substituind pe ∆? = ? în relația de incertitudine, obținem: , unde ∆? este lărgimea nivelului energetic a electronului pentru un atom izolat. Dacă se apropie
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cele de energie interzise se micșorează în timp ce E este crescătoare. Werner Heisenberg (1901 - 1976) . Născut în Germania la Würtzburg, fost profesor de fizică teoretică la Universitatea din Leipzig, este formatorul mecanicii cuantice, primește premiul Nobel pentru fizică, stabilește relațiile de nedeterminare. A conlucrat cu N. Bohr, A. Einstein, M. Planck, A. Sommerfeld, W. Pauli ș.a. W. Heisenberg a fost doctor honoris cauza al mai multor universități din lume. Ca opere principale: Interpretarea cuantică a radiațiilor cinematice și mecanice, publicată la 24
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
care sînt defectele și calitățile sistemului pedagogic al lui Jean-Jacques Rousseau: Defectele: Rousseau pleacă de la o stare excepțională a elevului ales (un elev imaginar și orfan), excluzînd mediul educativ al societății; falsa presupunere că omul de la natură e numai bun, nedeterminarea cu precizie a scopului educației, indicarea în mod incorect a mijloacelor, exagerarea principiului educației negative, nici o îndrumare "pentru educația colectivă", trecerea cu vederea a elementului național, începerea învățămîntului prea tîrziu, ca și a educației morale, faptul că educația femeii nu
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
sunt și cele naturale sunt ciclice,deoarece întreaga lume fizică și socială evoluează pe baza ciclicității. Există momente în care "agenții economici nu sunt raționali"27. Evident că iraționalul joacă un rol în viața umană, este rolul întâmplării și al nedeterminării. Dincolo de asta, starea normală a unui agent economic sau persoană fizică este aceea de raționalitate. Este și aici vorba despre o dualitate a lumii în care trăim dată de caracterul dual al ființei umane. Dacă regula este că suntem în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai există visuri legate de "cealaltă" lume. În plus, obiectele care nu au umbre nu mai sunt obiecte din lumea înconjurătoare. Într-un fel, Hearn s-a sustras concluziilor majore, inițial pe calea universului particular, pentru ca ulterior să îmbrățișeze o nedeterminare imaginară. Un alt scriitor din această perioadă este Abraham Cahan care, când s-a alăturat echipei de la ziarul Commercial Advertiser în 1898, le-a făcut cunoștință colegilor cu realismul rus (și cu "programul Marxian"), după cum a reamintit Steffens. Ca evreu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sunt alegorii ale părții întunecate a experienței americane. Crane, Hearn și Dreiser se opun și ei concluziilor majore, sau imaginii distanțate a trecutului absolut, pentru a se confrunta cu prezentul neconcludent al unei lumi nedeterminate, sub forma unei oglinzi a nedeterminării fenomenologice. Astfel, putem, în cele din urmă, detecta o prăbușire a structurii claselor sociale, a celei rasiale și a celei etnice. Ambiția narativă a jurnalismului literar de a reduce distanța dintre subiectivitate și obiect sugerează, de asemenea, de ce a fost
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cunosc, și numai din perspectiva din care îl cunosc; și toate acestea depind în egală măsură de cine sunt eu și de cine este el (239). Conștientizând rolul pe care îl joacă subiectivitatea sa, Agee își recunoaște limitările și implicit nedeterminarea unei lumi ce se opune unor concluzii importante atunci cînd vorbește despre Gudger: "îl cunosc, și numai din perspectiva din care îl cunosc" (subliniere adăugată). Bineînțeles, întrebarea este: ce se ascunde în spatele acelui numai?. Dar nu avem un răspuns exact
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
325 Mitchell, Joseph, 221, 243 Moley, Raymond, 232 monolog interior, 55, 162 Montaigne, Michel Eyquem de, 135 Montanet, Jean, 54 Mott, Frank Luther, 62, 165, 266, 275, 305 Nafziger, Ralph, 299 Nation, Carrie, 65, 143 naturalism, 87, 215, 241, 279 nedeterminare, tema ~, 111 New Masses, 221, 306 New Orleans Item, 55 New York Commercial Advertiser, 48, 63, 67 New York Daily News, 297 New York Evening Post, 100 New York Evening Sun, 65 New York Evening World, 100 New York Herald Tribune, 221, 248, 252 New York Herald
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
neîncadrabile, inefabile, supra-raționale. Ele coboară transfigurator în operă și întregesc armonic o alcătuire dispersată de incongruente articulări ale unei țesături tematice prea concrete. Mai prezentă în expresie, conștiința de sine se poate manifesta plenar ca reflectare a acestui travaliu al nedeterminării unei disponibilități difuze, se poate exercita ca lumină consecventă aruncată asupra produsului fulgurant al entuziasmului creator. Sinele este sediul originar al fiorului artistic, iar conștiința lui o punte către obiectivarea culminativă care este opera constituită. Așadar, între talent și cenzorul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
existat Cuge tă rile pentru a ajunge la Dicționarul filozofic? Prin chiar structura ei, fiecare limbă conține virtualități me tafizice; franceza însă, îndeosebi cea din secolul al XVIII-lea, are puține asemenea virtualități: limpezimea ei inumană, absența de ecouri, refuzul nedeterminării fac din ea o limbă gramaticală prin excelență ăadică a-me tafizică), care poate năzui la mister, dar care nu are cale firească spre el. Este caracteristic faptul că Mallarmé postula teo retic obscuritatea, că n-o obținea doar prin spo
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
conceptul de Dumnezeu existența sa"142. Hegel consideră că nu este important să stabilim la nivelul conceptului dacă natura acestuia este gândită sau reală. Conceptul celor o sută de taleri este prin urmare unul fals, deoarece el nu satisface criteriul nedeterminării și al infinității ființei divine. Atunci când îl critică pe Kant, Hegel îl privește pe Dumnezeu drept ființa infinită care păstrează față de ființele finite același raport ca între ființa nedeterminată și ființele determinate 143. Schopenhauer se alătură lui Kant, dar este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
starea unui subsistem și interacțiunea lui cu celelalte subsisteme pot fi simultan determinate numai până la un anumit grad de acuratețe. Acest principiu ar putea fi pus pe același plan cu teorema de indecidabilitate a lui Gödel sau cu principiul de nedeterminare al lui Heisenberg, din fizica cuantică. Dificultățile care intervin În cunoașterea și În controlul sistemelor complexe sunt generate nu numai de numărul mare de elemente, ci și de Creativitate și progres tehnic 122 calitatea lor, adică de aspectul calitativ. Căutând
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
starea unui subsistem și interacțiunea lui cu celelalte subsisteme pot fi simultan determinate numai până la un anumit grad de acuratețe. Acest principiu ar putea fi pus pe același plan cu teorema de indecidabilitate a lui Gödel sau cu principiul de nedeterminare al lui Heisenberg, din fizica cuantică. Dificultățile care intervin În cunoașterea și În controlul sistemelor complexe sunt generate nu numai de numărul mare de elemente, ci și de Creativitate și progres tehnic 122 calitatea lor, adică de aspectul calitativ. Căutând
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dsa.unipr.it/soliani/soliani.html. Creativitate și progres tehnic 164 obținerea unor modele matematice cu anumite proprietăți mai bune, În comparație cu modelele Întocmite În urma experimentului pasiv; aleatorizarea condițiilor experiențelor, adică transformarea multiplilor factori perturbatori În mărimi aleatoare; aprecierea elementului de nedeterminare, legat de experiment, ceea ce permite compararea rezultatelor obținute de diverși cercetători. Pentru a ne imagina mai bine cum se realizează ideile unui experiment activ, vom examina schema uneia din metodele de planificare utilizate frecvent actualmente și anume: „metoda ascensiunii rapide
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]