559 matches
-
intitulată O chestie de sintaxă latină. Însă după respingerea colaborării la Sămănătorul raporturile dintre cei doi se deteriorează progresiv, fantoma răzbunătoare a istoricului afectând în mod negativ, și de-a dreptul absurd, destinul criticului rămas în conștiința contemporanilor ca marele nedreptățit sau, după vorba nimerită a unui apropiat, "învinsul situațiilor oficiale"9. Orice debutant așteaptă tremurând sentința unui critic cu autoritate. Și, dacă se întâmplă ca verdictul să fie negativ, după speranță urmează, firesc, îndoiala de sine, accentuarea neîncrederii în propria
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
justițiar al răsplătirii virtuții și al condamnării răului. De altminteri, teoreticienii au subliniat natura stereotipă a acestui gen codat, în maniera adaptată vremurilor moderne a commediei dell'arte, cu o structură narativă invariabilă și niște roluri caracteristice (eroul, trădătorul, tatăl nedreptățit, tânăra femeie înșelată care-și întâlnește până la urmă ursitul etc.). Specifică romantismului, melodrama e și un gen așa-zicând "democratic", pentru că se adresează tuturor claselor sociale, deznodământul optimist ilustrând "unitatea utopică a unei lumi fericite", unde oamenii sunt egali și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
alegătorilor și nici a candidaților fapt care contribuise din plin la creșterea confuziei publice 684. Dincolo de subiectivismul celui care fusese primul sfetnic al lui Cuza, realitatea era că aveam de-a face cu o practică politică pe care chiar cel nedreptățit acum o perpetuase în perioada în care fusese prim-ministru în mod conștient. Privită în ansamblu, perioada ce a urmat zilei de 11 februraie 1866 este una interesantă și datorită conturării viitoarelor direcții de manifestare din politica românească. Capacitatea liberalilor
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
semantică verbe de simțire, apreciere etc. care, întrebuințate cu un pronume reflexiv, dezvoltă un sens gramatical categorial între reflexiv (obiectiv) și dinamic: a se considera, a se simți, a se crede, a se ști etc.: „El se consideră/crede/simte nedreptățit.” Aceeași obligativitate intervine când verbele sunt determinate de un complement direct: „L-am considerat/crezut/simțit nedreptățit.” Complementul predicativ este reprezentantul marcat în structura de suprafață a enunțului realizat sintactic, al unui predicat virtual din structura de adâncime: Întrebuințarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
între reflexiv (obiectiv) și dinamic: a se considera, a se simți, a se crede, a se ști etc.: „El se consideră/crede/simte nedreptățit.” Aceeași obligativitate intervine când verbele sunt determinate de un complement direct: „L-am considerat/crezut/simțit nedreptățit.” Complementul predicativ este reprezentantul marcat în structura de suprafață a enunțului realizat sintactic, al unui predicat virtual din structura de adâncime: Întrebuințarea unor asemenea verbe fără complementul predicativ sau nu este posibilă (El se consideră..., El o consideră...), sau determină
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în unul mai bun sau mai rău decât precedentul. În acord cu teoria echității, cei cu un statut mai înalt (funcționarii plini) care au nimerit în birouri proaste vor da un randament mai mic decât înainte de mutare, fiindcă se simt nedreptățiți; cei care au primit birouri mai bune decât înainte vor avea o performanță mai ridicată, iar celor cărora nu li s-a schimbat calitatea biroului nu li se va modifica nici productivitatea muncii. Rezultatele au validat teoria (după revenirea subiecților
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fost distribuite recompensele (beneficiile) existente în grup între membrii acestuia. Sentimentul de incorectitudine este mai acut atunci când e vorba - așa cum se întâmplă îndeobște - despre resurse limitate, iar indivizii au ocazia de a vedea destul de exact lucrurile; cei ce se consideră nedreptățiți vor milita să li se facă dreptate sau, judecând realist șansele izbânzii în acest sens, își vor micșora pe viitor eforturile (vezi și experimentul lui Greenberg, 1988). 2) Indivizii sunt foarte preocupați nu doar de recompensele primite în raport cu ceilalți membri
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ei își raportează conduita nu la valorile organizației, ci la cele ale profesiei. Munca lor nu are grandoarea și spectaculosul eroilor, dar prezența lor asigură liniștea în instituții: sting multe conflicte înainte de a lua amploare și se fac portavocea celor nedreptățiți. Dar chiar și în împrejurări excepționale activitatea lor trece neobservată, fiind de domeniul firescului. Ponderea lor este redusă, deși la cei mai mulți angajați găsim fapte bune în anumite momente. Patologia specifică penitenciarelor face ca angajații să-și reprime bunătatea, umanitatea. Sentimentele
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
persoanei, și al realizării plenare a propriei sale vieții. Insuccesul este expresia neîmplinirii de sine, a stagnării sau chiar a regresului persoanei, care se simte frustrată, va duce o existență plină de complexe, de factură nevrotică, considerându-se În final nedreptățită, marginalizată, pe toate planurile vieții sale. Succesul este legat de plăcere, de bucurie ca Împlinire. Insuccesul este legat de neplăcere, de suferință și durere, de eșecul care Închide persoana și viața acesteia. În ambele situații trebuie să vedem atât aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
5.4.2. Individ și comunitate Ceea ce se cere astăzi este o revenire la izvoare, la tradiția premodernă. "A fi modern înseamnă a fi antimodern" (Marshall Berman). Democrațiile liberale actuale sunt văzute de comunitarieni ca oligarhii deghizate, politica slujind elite nedreptățite. Aceștia (Michael Walzer, de exemplu) visează la o comunitate de indivizi uniți prin loialitatea lor față de "binele comun". Aceasta nu înseamnă respingerea integrală a liberalismului, matca și matricea de va-lori pe care s-a clădit întreaga civilizație actuală, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
prin titlul următor, paradigma condiționării este - ca aproape întotdeauna - implicată la rândul său. 2.1. De la condiționare la învățarea socialătc "2.1. De la condiționare la învățarea socială" De multe ori ați văzut pe stradă pe cineva care era agresat sau nedreptățit și ați fost contrariați de faptul că nimeni nu intervine. Oare ce mecanisme psihologice conduc la o asemenea lipsă de reacție? Mai mult, există vreo legătură între situația prezentată și teoriile învățării? Iată câteva întrebări la care unul dintre studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în viața de zi cu zi, pe plan școlar și general educațional, ce este binele și răul, adevărul și falsul. În principiu deci, dacă cineva a fost condiționat să ofere ajutor și suport pentru o persoană aflată în suferință sau nedreptățită, am putea concluziona că va face același lucru și în situația în care este singurul în măsură să o facă, și în situația în care se află printre cei (mai mulți) ce pot să ofere sprijinul respectiv. În fapt, lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sau îndoielnică, iar problema are consecințe importante, cred că arbitrul potrivit pentru asemenea caz ar fi corpul oamenilor. Căci în cazurile în care încrederea este acordată prințului și acesta se lipsește de regulile și legile obișnuite, dacă unii se consideră nedreptățiți, și găsesc că prințul acționează contrar sau dincolo de încrederea ce-i este acordată, cine să fie mai potrivit pentru a judeca dacă nu corpul oamenilor (care inițial și-au investit încrederea în el)?"110. Trebuie să menționăm că Locke nu
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
preferat pentru nou-născuți, iar în Pakistan se vindeau foarte bine tricourile cu chipul lui bin Laden. Într-un fel, fenomenul constituie o deformare a tradiției îndelungate de care s-a bucurat legenda lui Robin Hood în rândul celor săraci și nedreptățiți, dar el reprezintă în același timp tendințe mult mai profunde din opinia islamică. Deoarece războiul împotriva terorismului presupune un război civil între adepții radicalismului și cei ai gândirii moderate în cadrul civilizației musulmane, puterea blândă a islamiștilor constituie un simptom tulburător
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
s-au dedat la crime împotriva umanității? În nicio țară fostă comunistă nu s-a tergiversat atâta condamnarea comuniștilor. S-a condamnat comunismul, însă comuniștii au rămas la locurile lor, adică la putere. Și victimele au rămas la locurile lor. Nedreptățite și umilite prin uitare. Un mesaj des repetat de către exponenții vechiului regim convertiți astăzi la democrație este acela prin care cer uitarea și iertarea. "Nu trebuie să ne mai încărcăm cu ceea ce a fost. Ține de trecut, iar noi avem
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
senzații și sentimente, sau oferă o cheie a lecturii. Naratorul-personaj urmărește să releve împlinirea prin iubire cu toată gama de manifestări de la ură la tandrețe, într-o societate în care intelectualul este strivit de mașinăria regimului totalitar. Deși este mereu nedreptățit, Victor Petrini luptă să supraviețuiască, se acomodează la tot felul de situații și, într-o societate ostilă, se simte cel mai iubit dintre pământeni. Așadar, împlinirea prin iubire devine o formă de salvare a intelectualului în regimul totalitar; e un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
două din domeniile la care face apel criticul ardelean. Deși stufoase, analizele prezentate sunt superioare tezei teoretice care urmărea încadrarea "cronotipurilor romanului" nostru în circulația lui de-a lungul timpului, de la începuturile genului până azi. Considerându-l pe Slavici "marele nedreptățit" al literaturii noastre așa cum considera și Mircea Zaciu, criticul vede ca fiind "normală aplecarea ce devine evidentă în ultimii ani spre o reevaluare a operei lui Slavici"39. Prospețimea acestui "învechit" a fost redescoperită de George Munteanu și Magdalena Popescu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
trufie din volumul Viața și opiniile personajelor scos în 1983 de Editura Cartea Românească și reluat ca postfață a volumului Mara ediție școlară apărută doi ani mai târziu. Slavici nu mai este, începând cu această perioadă, credem noi, un scriitor "nedreptățit", nevalorizat, cât un scriitor insuficient valorificat, cu o operă ale cărei resurse nu au fost suficient exploatate. Lui Vasile Popovici îi este favorabilă însă această atitudine combativă, căci ea îl determină să acționeze. Eseului Romanul inconștientului îi va urma un
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
căci timpul istoric în care îi este dat să trăiască rămâne, până la parusie, nemijlocit aproape de Dumnezeu. Trupul Bisericii, îmbrăcat în cămașa lui Hristos, n-are nevoie să aștepte aprobarea Cezarului pentru a-și arăta mila către cei săraci, neștiutori sau nedreptățiți. În lumina „predicii de pe munte” - pentru a da un singur exemplu, fără să ne gândim neapărat și la Tolstoi - nimeni în Biserică nu poate socoti c-a făcut vreodată destul față de aproapele. În „rugăciunea domnească” se spune: „și ne iartă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
toată austeritatea, era un exemplu grăitor. Ducând o astfel de viață, a avut curajul de a mustra păcatul, chiar când era săvârșit de împărat, conducător al Imperiului. Și totuși era blând și mângâietor cu oamenii sărmani, cu cei suferinzi și nedreptățiți, căci știa și mărturisea că în sufletul fiecăruia a fost imprimat chipul lui Dumnezeu. Nu se sfiește Sfântul Ioan să afirme chiar că omul, prin menirea și calitățile sale, este pe pământ ceea ce este Dumnezeu în cer<footnote Către Stagir
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
al cărui rost în economia piesei este decisiv. Prin el provoacă prima reversie de ordin moral a personajelor, dintre cele două ale desfășurării dramatice: remușcarea și pocăința celor vinovați de nedreptate, a doua, și ea înfățișată deja, fiind îmblânzirea celui nedreptățit, a lui Prospero. Deznodământul piesei este determinat de aceste două intervenții ale duhului, una comandată, însă executată cu fantezie de improvizație și peste așteptări, cealaltă datorată propriei sale inițiative. Așa cum, în cadrul mai larg, generic, al celor poruncite de Prospero, Ariel
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
apoi toate laudele posibile, totul este degeaba. Dacă ai reușit să le câștigi sufletul copiilor, îi poți manipula foarte ușor în întreaga activitate. Spun asta din experiență. Judecata elevului este dură, dar și dreaptă, în cazul în care se simte nedreptățit. Nu m-am ferit să le spun copiilor mei că și eu pot greși uneori, că nu există om care să nu greșească. Este destul de greu, dar nu imposibil, să creștem elevii care să ne fie în același timp copii
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
înconjurându-se de argați. Afișau dispreț de la fereastră. Se gândeau că acești nepricopsiți nu-i puteau ajunge nici măcar cu jalba în proțap. Prin iatacuri, strângeau în brațe ibovnice focoase. Credeau că, pedepsindu-l crunt, vor putea să potolească mânia țăranului nedreptățit. Și că vor toci coasa țărănimii, sub ascuțișul căreia se temeau că aceasta se va răscula. În curțile oamenilor, ispravnicii strângeau zeciuiala în numele lui vodă. Scoteau în plânsete de copii datornicii din bordeie. Surzi la rugămințile și bocetele nevestelor, îi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
conjuncturi, pe care le percepe ca fiind generatoare de necazuri, neplăceri și pericole). Anxietățile Întâlnite la copilul cu dizabilități sunt, cel mai frecvent, mai puțin intense, fiind doar stări reactive; - frustrarea familială - concretizată adesea În atitudinea de victimă a societății, nedreptățită și marginalizată. Din cauza experienței de viață anterioare, adesea traumatizante, a situațiilor-limită cărora a trebuit să le facă față, atitudinilor pedagogice greșite, mediului de viață și climatului conflictual din familii (nu de puține ori generatoare de tensiuni și frustrări), sfera psihocomportamentală
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sorții că am avut această ocazie. De aceea poate l-am transformat într-un personaj controversat și privit cu suspiciune în volumul de povestiri” Venirea fratelui Chiril”. Așa a fost toata viața Costache Buraga, un imprevizibil, un noncorformist și un nedreptățit care a știut printr-o întelepciune ancestrală să răzbată prin viață fără să caute dușmani, de care nu a dus lipsă, fără Singurătate M-am tezit dintr-o adâncă cufundare în monotonia singurătății. Fără să vreau, așa involuntar, ochii mei
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]