355 matches
-
c] o anumit] utilizare a sa este în mod esențial peiorativ]. Acest sens al cuvântului apare când ne referim la o persoan] sau instituție care a fost compromis]. Ni se pare c] unele înțelegeri merg mai departe de punctul regretabilei neg]ri a unui țel demn, sau a abandon]rii unui interes semnificativ; compromisul în aceast] form] necesit] subminarea sinelui și a integrit]ții. Aceste compromisuri d]un]toare din punct de vedere moral implic] sacrificiul principiului fundamental, unde noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]rinților și numelui familiei, dar trebuia s] m] simt superior fâț] de ei din aceast] cauz]. Uneori le invidiam libertatea și aceasta mi-a sporit confuzia. Relativismul moral că r]spuns obișnuit pentru aceste conflicte ia adesea forma unei neg]ri a faptului c] doar un singur cod moral are validitate și a unei afirmații c] adev]rul moral și legitimitatea, dac] aceste lucruri exist], sunt în vreun fel relative la factori contingenți din punct de vedere cultural și istoric
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
compatibiliștii. Atunci cand compatibiliștii (cum ar fi Mackie, 1977) au adoptat o abordare instrumentalist] fâț] de reacțiile morale de laud] sau învinuire și fâț] de cele legale de recompens] și pedeaps], au f]cut-o mai des decât au respins-o din cauza neg]rii de c]tre ei a realismului susținerilor privind greșeală moral], si nu din cauza vreunei dorințe de a îmbr]tisa o form] de libertate anemic]. Compatibiliștii care sunt subiectiviști metaetici sau relativiști (vezi capitolul 39, „Relativismul”) tind în mod similar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la testare (E), solicitarea de către actantul-C a împuternicirii (F), actantul-C ajunge la locul și timpul potrivit pentru a îndeplini funcția (H) (G), prima acțiune a actantului-C de a ameliora (A sau a) (H), succesul sau eșecul ameliorării (I saqu I neg). O secvență completă include funcțiile cheie (A,C, C’, H, I) și poate include sau nu funcțiile adiționale (B,D,E,F,G). În tentativa de ilustrare a acestei teorii, Kafelenos schițează, în Narrative Causalities, analiza grupului statuar în care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
C ca fiind deja luată. Construcția secvenței cauzale corespunzătoare acestui construct mental este următoarea: [ A ] atacul șerpilor [ C ] Laokoon decide să reacționeze [ C’] Laokoon începe acțiunea de descătușare din strânsoarea șerpilor H Laokoon luptă din toate puterile I sau I neg Laokoon și fiii se descătușează sau Laokoon și fiii mor Kafalenos crede că privitorii care au citit Eneida de Vergiliu fac interpretarea iconografic și încheie secvența cu funcția (I neg). Știu că șerpii sunt trimișii zeilor și că personajele nu
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
șerpilor H Laokoon luptă din toate puterile I sau I neg Laokoon și fiii se descătușează sau Laokoon și fiii mor Kafalenos crede că privitorii care au citit Eneida de Vergiliu fac interpretarea iconografic și încheie secvența cu funcția (I neg). Știu că șerpii sunt trimișii zeilor și că personajele nu au nici o scăpare. Pentru privitorii care ignoră textul lui Vergiliu, la încheierea secvenței, acolo unde se atinge noul echilibru, răspunsul interpretativ se bifurcă. Ei răspund la imaginea statuii printr-un
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și semnul sub care este cunoscut în cadrul grupului. Aceste persoane au și un “semn de nume”, semn legat de o anumită caracteristică ce poate scoate în evidență personalitatea sa. Acest ceva comun poate fi o caracteristică fizică exterioară ( părul, un neg, o cicatrice, o gropiță), o trăsătură de caracter, un obicei, un tic( cineva care zâmbește tot timpul poate fi numit ”Zâmbărețul”), o componentă a numelui oficial (dacă numele este Floarea, semnul poate fi o floare), un obiect de îmbrăcăminte. Semnul
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
de moarte. Hassan, las-o baltă, hoții erau speriați de moarte?! Da, se speriau unul de altul și erau îngroziți de frică. Ai văzut tu pe fața lor? La lumina de afară?! Da, îi vedeam foarte bine, unul avea un neg mare pe lobul urechii. Haida, de. Urechea neagră, negul negru și-l vedeai. Poate era fosforescent... Eu spun ce-am văzut. Nu te oblig să mă crezi. Deci, tremurau de frică. Au început să tragă sertarele de la o comodă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de moarte?! Da, se speriau unul de altul și erau îngroziți de frică. Ai văzut tu pe fața lor? La lumina de afară?! Da, îi vedeam foarte bine, unul avea un neg mare pe lobul urechii. Haida, de. Urechea neagră, negul negru și-l vedeai. Poate era fosforescent... Eu spun ce-am văzut. Nu te oblig să mă crezi. Deci, tremurau de frică. Au început să tragă sertarele de la o comodă și să pună ce găseau acolo într-un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cum și domnului Mânăstireanu numai activitatea continuă l-a ținut atâta timp, până la 96 de ani. Stimată doamnă, Ce pot să mai fac, nu mă simt bine, am probleme cu inima, am și astm care mă sufocă, am și niște negi pe spate de la soare - cum s-ar zice cancer de piele - deci sunt bogată în boli, de abia mă mișc, dar nu mai dau atenție și mă lupt cu toate. Îmi este tare greu dimineața când mă scol, îmi este
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de importanță majoră pentru a înțelege morfosintaxa verbului în româna contemporană, cunoscută din lucrările tradiționale (Guțu Romalo 1962) și discutată din perspectivă generativă pentru prima dată de Dobrovie-Sorin (1994) (v. și Barbu 1999), privește stricta adiacență dintre elementele nucleului verbal (NEG - CL - V pentru structurile sintetice, respectiv NEG - CL - AUX (- AUX) - V pentru structurile analitice): nucleul verbal poate fi dislocat doar de adverbele clitice mai, cam, și, prea, tot, elemente cu statut de centru (X0), nu de grup (XP) (v. (6
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
centru al FIN0 (v. §3.4 infra pentru argumentele care arată că să este un complementizator generat în poziție joasă, nu o marcă flexionară) și negația propozițională, care în limbile romanice și în română selectează drept complement grupul flexiune IP (Neg > IP) (Zanuttini 1997), fiind astfel elementul care marchează limita dintre domeniile IP și CP (v. §3.3 infra). (62) a. Pentru ca dessă-i vizitezi pe bunici, ai nevoie de mulți bani pentru că drumul e lung și scump. b. Desnu au mers
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de analize pentru a surprinde efectele de blocare induse de negație 62: Roberts (1994) extinde distincția A/A-bar asupra centrelor și explică efectele de blocare prin aceea că "negation selectively blocks A-movement" (Roberts 1994: 217); Rivero (1997) consideră că NEG este un centru care c-commandă verbul, iar negația și C reprezintă același tip de centru, astfel că atunci când V se deplasează la C "trecând peste negație" violează Minimalitatea Relativizată 63 (engl. Relativized Minimality) (Rizzi 1990, 2001)64; Hill și Alboiu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
exemplului (122a) și imposibilitatea de a deriva exemplele (122b). (122) a. Nu te du / duce! b. *Du-nu-te tdu / duce-nu-te tduce! c. *Nu du-te / nu duce-te! d. Mai du-te! CP qp C' qp C0 NEGP [+directiv] qp ADVP NEG' 4 qp nu NEG0 PERSP [+V] qp P PERS' 4 qp te PERS0 MOODP [+N] qp VP MOOD' 4 qp du Mood0 .... duce Specificarea categorială se dovedește a fi foarte importantă: deplasarea în periferia stângă a propoziției fără ca adverbul nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deja încorporat un centru adverbial aspectual (e.g. mai), marca de negație ne- se va încorpora la stânga acestuia prin adjuncție, obținându-se astfel gerunzii cu o structură internă din ce în ce mai complexă (125b). (125) a. neducându-te b. nemaiducându-te (i) NEGP qp NEG' qp NEG0 PERSP [+V] qp P PERS' 4 qp ne- -te PERS0 T/ASPP [+N] qp VP T/ASPP' 4 qp ducând T/ASP ... maiducând (ii) NEGP (VP la [Spec, NegP]) qp VP NEG' 4 qp ducând NEG0 PERSP maiducând
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
b. nemaiducându-te (i) NEGP qp NEG' qp NEG0 PERSP [+V] qp P PERS' 4 qp ne- -te PERS0 T/ASPP [+N] qp VP T/ASPP' 4 qp ducând T/ASP ... maiducând (ii) NEGP (VP la [Spec, NegP]) qp VP NEG' 4 qp ducând NEG0 PERSP maiducând [+V] qp P PERS' 4 qp ne- -te PERS0 T/ASPP [+N] qp tVP T/ASPP' qp T/ASP ... (iii) NEGP (încorporarea afixului negativ: adjuncție la stânga) qp VP NEG' 4 qp ne+ducând NEG0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la [Spec, NegP]) qp VP NEG' 4 qp ducând NEG0 PERSP maiducând [+V] qp P PERS' 4 qp ne- -te PERS0 T/ASPP [+N] qp tVP T/ASPP' qp T/ASP ... (iii) NEGP (încorporarea afixului negativ: adjuncție la stânga) qp VP NEG' 4 qp ne+ducând NEG0 PERSP ne + maiducând [+V] qp P PERS' 4 qp ne- -te PERS0 T/ASPP [+N] qp tVP T/ASPP' qp T/ASP ... (iv) CP (VP la [Spec, CP]) qp VP C' 4 qp neducând C0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
NEG0 PERSP ne + maiducând [+V] qp P PERS' 4 qp ne- -te PERS0 T/ASPP [+N] qp tVP T/ASPP' qp T/ASP ... (iv) CP (VP la [Spec, CP]) qp VP C' 4 qp neducând C0 NEGP nemaiducând qp tVP NEG' qp NEG0 PERSP qp P ... 4 -te Relevanța fenomenului examinat • negația propozițională reprezintă proiecția cea mai înaltă din domeniul flexionar: NEGP selectează IP (NEGP > IP {PERSP > MOODP > TP > ASPP}) și este selectat de CP (CP {FORCEP > ... FINP}> NEGP); astfel, la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
diferență se poate observa în reprezentările X-bar de mai jos (v., pentru detalii și discuții, analiza acestor fenomene prin referire la româna contemporană în §III.3.3). (35) FINP negație propozițională: adverbul nu qp FIN' qp FIN0 NEGP qp ADVP NEG' 4 qp nu NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V] qp VP ... Deplasare [VP-la-Spec,FINP] blocată de prezența adverbului nu în [Spec, NEGP] (36) a. NEGP negație propozițională: afixul ne- qp VP NEG' | qp V0 NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu qp FIN' qp FIN0 NEGP qp ADVP NEG' 4 qp nu NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V] qp VP ... Deplasare [VP-la-Spec,FINP] blocată de prezența adverbului nu în [Spec, NEGP] (36) a. NEGP negație propozițională: afixul ne- qp VP NEG' | qp V0 NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V] qp ne-V0 | tVP ... ne- Deplasare VP-la-[Spec, NEGP];încorporarea afixului ne- prin adjuncție la stânga b. FINP qp VP FIN' | qp V0 FIN0 NEGP qp ne-V0 tVP NEG' qp NEG0 ... [+V] ne- Deplasare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propozițională: afixul ne- qp VP NEG' | qp V0 NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V] qp ne-V0 | tVP ... ne- Deplasare VP-la-[Spec, NEGP];încorporarea afixului ne- prin adjuncție la stânga b. FINP qp VP FIN' | qp V0 FIN0 NEGP qp ne-V0 tVP NEG' qp NEG0 ... [+V] ne- Deplasare VP(negativ)-la-[Spec, FINP] Rezultate de reținut • analiza negației conduce la postularea pentru româna veche a aceleiași structuri funcționale ca pentru româna modernă:NegP selectează IP (NegP > IP {PersP > MoodP > TP > AspP}) și este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu se proiectează. Incompatibilitatea dintre infinitivul scurt și negația propozițională (*Poate nu veni) și realizarea negației propoziționale exclusiv în domeniul verbului modal (OK Nu poate veni) verifică ipoteza că NEG selectează IP și că negația propozițională nu este disponibilă atunci când domeniul flexionar nu se proiectează. 72 Chomsky și Lasnik (1977: 446): "[...] at least one of the elements of COMP must be deleted. That is, we have the filter (53) [...]: 73
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Digitalis purpurea - degețel roșu 23. Dryopteris filix-mas - feriga 24. Equisetum palustre - coadă calului 25. Euphorbia cyparissias - alior 26. Glyceria aquatica - mana de apă 27. Gratiola offinalis - veninarița 28. Helleborus purpurascens - spînz 29. Hyoscyamus niger - măselarița 30. Juniperus sabina - cetina de negi 31. Lactuca virosa - lăptuca veninoasa 32. Lycopodium clavatum - pedicuța 33. Lolium temulentum - zizanie 34. Lupinus albuș - cafeluța 35. Oenanthe aquatica - mărăraș 36. Paris quadrifolia - dalac 37. Ranunculus sceleratus - boglari 38. Ricinus communis - ricin 39. Ruta graveolens - virnanț 40. Sarothamnus scoparius
ORDIN nr. 43 din 7 februarie 1980 pentru aprobarea listei substanţelor toxice şi a plantelor care conţin substanţe toxice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
senină cu lună, foarte frig. Sâmbătă, 8 decembrie/26 noiembrie −12°R. Frig. Soare, vreme senină. Sărbătoarea Ordinului Sf. Gheorghe. Telegrafiat împăratului Alexandru și marilor duci Nicolae și Mihail. Promenadă cu Elisabeta. Ora 12¾ venit ministrul Lecca împreună cu Racoviță și Neg, care depun jurământul ca membri ai Curții de Conturi. Domnii rămân la dejun și la ceai. Discutat cu Lecca despre situație. Câmpineanu a demisionat fără motiv, Camerele nu înaintează. Rosetti îmbufnat, creaturile sale s-au potolit. Ora 3 venit Brâncoveanu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ombilicala, fesiera, cu urticarie în orice localizare. Tratamentul este local și se face după indicațiile medicului de familie sau la medicul dermatolog. Dermatoze virotice Sunt afecțiuni ale pielii produse de virusuri care interesează epiderma. Din această categorie fac parte: verucile (negii) și vegetațiile veneriene. Verucile (negii) sunt reprezentate din punct de vedere clinic prin mici proeminențe nedureroase, neinflamatorii, de culoare alb-cenușie, la nivelul picioarelor, și cel mai des la mâini cu predilecție la copii și adolescenți. Tratamentul este dureros (cauterizări) sau
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]