1,838 matches
-
un nume propriu, aceasta nu se izolează prin virgulă: Locuțiunile conjuncționale „așadar“ și „prin urmare“ se izolează prin virgulă de restul propoziției: Anumite adverbe sau perechi formate din conjuncții/adverbe cer de asemenea virgulă: După adverbe de afirmație și de negație sau interjecții, când acestea sunt echivalente ale unei propoziții. Dacă după adverb/interjecție urmează o propoziție introdusă prin "că", virgula nu se mai folosește: Gerunziile și participiile verbale, cu sau fără determinant, așezate la începutul propoziției se despart prin virgulă
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
se indică o schimbare de direcție sau de stare. 9. Cuvintele se citesc cum se scriu. 10. Accentul cade pe penultima silabă. 11. Cuvintele compuse se formează prin simpla juxtapunere a rădăcinilor (cuvântul principal fiind pus ultimul). 12. Nu există negații multiple. 13. Pentru indicarea direcției, se adaugă terminația pentru acuzativ. 14. Fiecare prepoziție are un înțeles bine definit, dar dacă sensul nu arată clar care prepoziție trebuie folosită, se recurge la prepoziția je, care nu are înțeles de sine stătător
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
nu este o metodă, ea decurge logic din dezvoltarea și evoluția realității. Dialectica este însăși natura lucrurilor, filozofia descrie realitatea și o reflectă. În domeniul spiritului, dialectica este istoria contradicțiilor gândirii, pe care ea le depășește trecând de la afirmație la negație și de aici la negarea negației. Această concepție asupra contradicției presupune că, între elementele opuse, există totdeauna o relație: ceea ce exclude trebuie să includă contrariul care îi este opus. Totul se dezvoltă prin unitatea contrariilor, și această mișcare reprezintă existența
Georg Wilhelm Friedrich Hegel () [Corola-website/Science/297906_a_299235]
-
logic din dezvoltarea și evoluția realității. Dialectica este însăși natura lucrurilor, filozofia descrie realitatea și o reflectă. În domeniul spiritului, dialectica este istoria contradicțiilor gândirii, pe care ea le depășește trecând de la afirmație la negație și de aici la negarea negației. Această concepție asupra contradicției presupune că, între elementele opuse, există totdeauna o relație: ceea ce exclude trebuie să includă contrariul care îi este opus. Totul se dezvoltă prin unitatea contrariilor, și această mișcare reprezintă existența în totalitate. După Hegel, fenomenologia este
Georg Wilhelm Friedrich Hegel () [Corola-website/Science/297906_a_299235]
-
care exprimă o injoncțiune: "Futás!" „Fuga!”, "Felállni!" „În picioare!” Propoziția interogativă este de mai multe feluri: O categorie aparte de propoziție interogativă este cea care completează o propoziție enunțiativă, fiind constituită dintr-un cuvânt propoziție, de exemplu un cuvânt de negație, dintr-o particulă sau, eventual, un adverb sau un adjectiv: "Jó a leves,ugye / igaz / mi / nem?" „E bună supa, așa-i / ai / nu?”; "Moziba megyünk, jó?" „Mergem la film, bine?” Propoziția interogativă retorică se poate delimita numai din punct
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
a szempontokat? Azért, hogy jobban lássuk..." „De ce am amintit aceste puncte de vedere? Ca să se vadă mai bine...” Propoziția exclamativă poate conține: Propoziția pozitivă este cea al cărei predicat nu este negat, adică nu îi este asociat un cuvânt de negație. Dacă este negată altă parte de propoziție, propoziția este totuși pozitivă: "Nem ő törte be az ablakot" „Nu el a spart geamul”. Propoziția negativă are predicatul negat (vezi pe larg despre acest tip de propoziție Cuvântul de negație). În gramaticile
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
cuvânt de negație. Dacă este negată altă parte de propoziție, propoziția este totuși pozitivă: "Nem ő törte be az ablakot" „Nu el a spart geamul”. Propoziția negativă are predicatul negat (vezi pe larg despre acest tip de propoziție Cuvântul de negație). În gramaticile limbii maghiare, părțile de propoziție sunt tratate parțial asemănător, parțial diferit față de modul lor de tratare în gramaticile limbii române. Prezentăm sintaxa limbii maghiare cu ajutorul terminologiei maghiare traduse în română. Termenii de specialitate care nu sunt folosiți în
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
care permite proceselor de calcul să fie modelate matematic. (Algebra booleană este o algebră formată din: elementele {0,1}; două operații binare numite SAU și SI, notate simbolic cu + sau Ú și × sau U; și o operație unară numită NU (negație), notată simbolic 0 sau O. În această perioadă, au fost inventate primele dispozitive mecanice pe baza unui model binar. Revoluția industrială a dus la evoluția mecanizării a numeroase sarcini, printre care și țesutul. Cu ajutorul cartelelor perforate funcționa războiul de țesut
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
nouă știință din domeniul filozofiei care studiază originea, natura și scopul neutralităților, precum și interacțiunea acestora cu diferite spectre de idei. Neutrosofia a fost introdusă de Florentin Smarandache în 1995. Această teorie consideră fiecare noțiune sau idee "A" împreună cu opoziția sau negația acesteia "Anti-A" și spectrul de neutralități "Neut-A" (de pildă noțiuni sau idei care se găsesc între cele două extreme și care nu susțin nici ideea "A" nici pe "Anti-A"). Ideile "Neut-A" și "Anti-A" împreună sunt numite "Non
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
încât să fie interpretate în mai multe moduri. Melodia Du hast de exemplu, este un joc al jurământului de căsătorie (Willst du, bis der Tod euch scheidet, treu ihr sein für alle Tage?) însă tradiționalul răspuns "ja" este înlocuit prin negația "nein". De fapt, melodia începe cu un joc de cuvinte "Du... Du hast... Du hast mich...", fonetic la fel cu "du hasst mich = mă urăști”, însă mai târziu ambiguitatea provocată (clară în limba germană/engleză, nu și în română) este
Rammstein () [Corola-website/Science/299066_a_300395]
-
se află în acest concept, îi aparține totusi”. Pentru Immanuel Kant existau următoarele patru categorii de adevar: Distincția metafizică dintre adevărurile necesare și contingente conține implicații ale cunoașterii a priori și a posteriori. O propoziție este cu necesitate adevărată dacă negația ei este contradictorie în sine (și este adevărată în orice lume posibilă). Să luăm ca exemplu propoziția „Toți celibatarii sunt necăsătoriți”. Negația sa, propoziția " Unii celibatarii sunt necăsătoriți”, este incoerentă, pentru că a fi necăsătorit (sau semnificația termenului) este cuprinsă în
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
și contingente conține implicații ale cunoașterii a priori și a posteriori. O propoziție este cu necesitate adevărată dacă negația ei este contradictorie în sine (și este adevărată în orice lume posibilă). Să luăm ca exemplu propoziția „Toți celibatarii sunt necăsătoriți”. Negația sa, propoziția " Unii celibatarii sunt necăsătoriți”, este incoerentă, pentru că a fi necăsătorit (sau semnificația termenului) este cuprinsă în conceptul de „celibatar” (o parte din definiția termenului). Propozițiile care conțin termeni contradictorii sunt cu necesitate false. De asemenea, negația unei propoziții
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
sunt necăsătoriți”. Negația sa, propoziția " Unii celibatarii sunt necăsătoriți”, este incoerentă, pentru că a fi necăsătorit (sau semnificația termenului) este cuprinsă în conceptul de „celibatar” (o parte din definiția termenului). Propozițiile care conțin termeni contradictorii sunt cu necesitate false. De asemenea, negația unei propoziții cu termeni contradictorii este cu necesitate adevărată. Prin contrast, o propoziție care este contingent adevărată este una a cărei negație nu este contradictorie în sine (și nu este adevărată în orice lume posibilă). Termenii "a priori" și "a
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
de „celibatar” (o parte din definiția termenului). Propozițiile care conțin termeni contradictorii sunt cu necesitate false. De asemenea, negația unei propoziții cu termeni contradictorii este cu necesitate adevărată. Prin contrast, o propoziție care este contingent adevărată este una a cărei negație nu este contradictorie în sine (și nu este adevărată în orice lume posibilă). Termenii "a priori" și "a posteriori" sunt de origine latină. Aceștia apar în traducerea latină a Elementelor lui Euclid, o lucrare considerată drept paradigmă a gândirii în
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
tăcerea/cu-vintele, toate puse interogativ sub semnul principiului coincidenței contrariilor („Drumul în sus și drumul în jos, sunt unul și același?"). Poemele, multe cu o ritmică muzicală, chiar dacă sunt construite aparent eteroclit, au o logică sinuoasă, oscilând între afirmația și negația metaforică, fiind uneori discursive, cu o structură de tipul premise-concluzie, unde premisele iau forma unor povești-alegorii cu personaje simbolice, cu ambigue implicații livrești, biografice ori filosofice. Tratat de tehnica renunțării (1982) cuprinde proză poetică: poeme în stil aforistic, variațiuni eseistice
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
practicii Jnana Yoga este adesea o „căutare de tip neți neți”. Scopul exercițiului este de a nega raționalizările și alte metode de distragere de la conștientizarea meditativa non-conceptuală a realității. , adică „nu asta, nu asta”, este metodă de analiză vedica a negației și reprezintă ideea centrală a cercetării vedice. Cu ajutorul sau, omul autorealizat (Jnani) neagă identificarea cu toate lucrurile din lumea aceasta care nu sunt Atman, negând în acest fel Anatman. Prin acest proces gradual el neagă rațiunea și transcende toate experiențele
Neti neti () [Corola-website/Science/337110_a_338439]
-
au susținut abordarea neti-neti. În comentariul său cu privire la textul "Karika" al lui Gaudapada, el explică faptul că Brahman nu are accesorii, iar "neți neți" are scopul de a elimina obstacolele produsă de ignoranța. Discipolul sau, Sureshvara, explică în continuare că negația "neți neți" nu are scop de negație, ci de afirmare a identității. Înțeleptul din Upanișada Brihadaranyaka ÎI iii 1-6, afirmând că există două forme de Brahman, material și imaterial, solid și fluid, neagă existența a orice altceva cu excepția lui Brahman
Neti neti () [Corola-website/Science/337110_a_338439]
-
cu privire la textul "Karika" al lui Gaudapada, el explică faptul că Brahman nu are accesorii, iar "neți neți" are scopul de a elimina obstacolele produsă de ignoranța. Discipolul sau, Sureshvara, explică în continuare că negația "neți neți" nu are scop de negație, ci de afirmare a identității. Înțeleptul din Upanișada Brihadaranyaka ÎI iii 1-6, afirmând că există două forme de Brahman, material și imaterial, solid și fluid, neagă existența a orice altceva cu excepția lui Brahman. Și, prin urmare, nu există nici o entitate
Neti neti () [Corola-website/Science/337110_a_338439]
-
secolul al XVII-lea în locul subjonctivului mai mult ca perfect cu aceeași valoare, dar îl va înlocui în mare măsură în a doua jumătate a secolului următor. Dacă până atunci negarea simplă a verbului se făcea în principal numai cu negația "ne", în franceza clasică se generalizează folosirea în acest caz a două cuvinte negative, "ne ... pas". În sintaxa propoziției enunțiative, în secolul al XVII-lea se generalizează complet exprimarea subiectului printr-un cuvânt aparte și ordinea subiect + predicat + complement. Mai
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
mod normal. Astfel, dacă se scrie "les fautes qu’il a faites" „greșelile pe care le-a făcut”, unde "faites" trebuie să se audă [fɛt], în vorbire se aude din ceea ce mai frecvent [fɛ]. În vorbire a dispărut practic și negația "ne": "il mange pas" în loc de "il ne mange pas" „(el) nu mănâncă”, ceea ce nu este acceptat de standard. În ceea ce privește lexicul, fenomenul principal este îmbogățirea sa prin mijloace interne și externe, dintre acestea distingându-se împrumuturile din engleză (2.150 în
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
sensul aproximativ „oare”), pronumele personale forme scurte (de exemplu "ga" „îl”, "mi" „îmi”), pronumele reflexiv "se", formele scurte ale verbelor auxiliare, de exemplu cel al viitorului, "ću" „voi”. Proclitice sunt prepozițiile monosilabice și unele bisilabice, unele conjuncții monosilabice, cuvantul de negație "ne". Din punctul de vedere al accetuării, encliticele și procliticele formează un singur cuvânt cu cel precedent, respectiv următor. În unele cazuri, într-un astfel de cuvânt, accentul trece pe proclitic: Morfologia limbii sârbe se distinge de cea a limbii
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
că aproape toate prepozițiile cu care se folosesc se intercalează între elementul prim și cuvântul de bază: "ni iz čega" „din nimic”, "ni s kim" „cu nimeni”. Cuvintele formate cu "ni-" sunt negative și se folosesc cu verb negat (dublă negație): "Ne vidim nikoga" „Nu văd pe nimeni”, "Ova zemlja nije ničija" „Pământul acesta nu e al nimănui”. Cuvintele formate cu "i-" includ ideea de cantitate redusă („măcar ...”, „cât de cât”, „fie și numai unul”). Se folosesc în general în propoziții
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
subordonate: "Jeste li išta našli?" „Ați găsit (măcar) ceva?”, "Ima li ikakvog rezultată?" „Este vreun rezultat?”, " Da je iko dolazio, ja bih to znao" „Dacă ar fi venit cineva, aș ști”. Nu se pot folosi în aceeași propoziție cu o negație, dar pot apărea în frază, în propoziție de dupa una negativă: Ne želim da iko pomisli da șam se uplašio" „Nu doresc ca (măcar) cineva să creadă că m-am spreriat”. Cuvintele nehotărâte formate cu "ne-" pot primi prefixul "po-" care
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Particularități de folosire a formelor verbale: Forme mai puțin folosite: În general, verbul este negat cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu scutur”, "ne bih tresao" „n-aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati" „a avea”, "hteti" „a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația având varianta "ni-". Exemple: "imam" - "nemam
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
bih tresao" „n-aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati" „a avea”, "hteti" „a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația având varianta "ni-". Exemple: "imam" - "nemam" „nu am”, "hoću" - "neću" „nu vreau”, "jesam" - "nisam" „(eu) nu sunt”. La viitor, forma negativă, auxiliarul se detașează de verb: "pevaću" - "neću pevati" „nu voi cânta
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]