376 matches
-
solipsism, adică trăiau într-o lume a lor, lume care era ruptă de realitate. I-am putut reduce acestui sindrom efectele numai cu ajutorul psihiatrului și după multe ore de terapie specială. Un alt sindrom destul de des întâlnit la elevi, este negativismul copilului trebuie să-i ceri să nu execute un anumit lucru, dacă vrei de fapt să-l execute. Atitudinea lui se balansează de la dezinteres neglijent, până la blocaj psihomotor, cu atitudini posturale, cu zâmbet permanent sau, din contră, înregistrând mutismul. Paranoismul
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
fricos; galben; ghinion; haios; hoț; iad; ignoranță; ignorare; indiferent; individ; infidel; intrigă; ipocrit; împotrivă; încordare; îndepărtare; înfrîngere; înger; înverșunat; lan; lup; mafie; manie; mare; merit; minciună; cine nu-i cu mine; minte; mîhnire; mînca; mort; mulți; nenorocit; nebun; necredincios; negativ; negativism; de neiertat; neinteresant; neîncredere; neînțeles; neloial; nemernic; nepăsare; nepăsător; neplăcere; neprieten; nervi; neutru; Nicolae Guță; nimic; Oana; ocrotitor; oglindă; om fără mască; om neputincios; opoziție; oribil; oriunde; ostilitate; penibil; persoană rea; pervers; pierdere; pleacă de aici; plictiseală; prefăcut; fost prieten
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greșit; guvern; iarăși; idee; idei; impunător; inimă; intens; interes; a interzice; interzis; inversiune; iubire; a se împotmoli; închis; îndîrjit; îndoieli; îngîmfare; întoarce; înverșuna; judecată; la ceva; la toți; lasă; lașitate; liber; limba; lucru; meci; mereu; neacceptare; neacord; neagă; neascultare; necontenit; negativism; neglija; nemulțumire; neopunere; neplăcut; nervi; niciodată; nimic; obiecta; obiecție; obligație; obligații; om; omul; omului; oponentă; a opri; oricine; parte; părea; cu părerea; părinți; pătrat; pericol; personal; cu personalitate puternică; piedică; piept; poziția; principii; a proba; a proteja; protesta; putere; cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gelos; greșit; imatur; impulsiv; inferior; ins; insulta; invidie; irascibil; Irina; isteț; iubire; izbîndă; încet; îndărătnic; ca întotdeauna; înțepat; jignire; laș; laudă; lider; Liviu; majoritatea; mare; mereu; mic; mintios; mișcător; mînios; moldovean; naiv; narcisist; cu nasul pe sus; natural; nedrept; needucat; negativism; neîncrezut; neînțelegător; nelăsător; nepăsător; neplăcere; neprielnic; nerespectuos; nesuferit; netrebnic; nevoie mare; niciodată; o persoană cu caracter; oaie; oameni; obicei; om rău; optimist; patriot; pe dinafară; pervers; pierdut; plînge; posesiv; posibil; pretențios; prietenă; prietenie; principial; principiu; proastă creștere; profesor; prost degeaba
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de altă parte însă, avem aici o dovadă a deplinei sale reprezentativități pentru o avangardă literară pe drept cuvânt definită prin formula integralistă a „sintezei moderne” sau, mai recent, prin aceea a unui „avangardism prudent”, ca „tentativă de a transforma negativismul tipic avangardist într-o afirmare constructivă” sau „experimentalistă”. În această ultimă și definitorie ipostază, Ilarie Voronca a ilustrat deopotrivă funciarul nonconformism al avangardei, radicalul ei anticonvenționalism, și năzuința unei anumite echilibrări a raporturilor cu tradiția marii poezii românești (de la Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994ă a identificat câteva forme ale agresivității prin cuvânt: 1. Ironia este definită ca o formă de agresivitate violenta În care enunțul exprimat ascunde semnificații latente (cu valoare agresivăă, diferite de mesajul propriu-zis. Ea constituie o modaliatte
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
anticorpilor, fapt ce explică evoluția fatală a bolnavilor denutriti Tratament: Tratamentul este igieno-dietetic și medicamentos. Pe primul plan se situează măsurile igieno-dietetice, ele urmărind pozitivarea bilanțului caloric, crescând ingestia și limitând pierderile calorice. În cazurile grave cu astenie-adinamie, anorexie și negativism alimentar, hrănirea se va face prin sonda nazala, picătură cu cu picătură. Amestecul nutritiv comportă, de obicei un volum mic cu valoare calorica mare: praf de lapte, gălbenuș de ou, făină de malț, zahăr, supe de carne în diferite proporții
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
ci ca factor de ameliorare a intervenției noastre asupra mediului social, instituțional, cultural etc." Recunosc în acest solfegiu al dlui Iorgulescu vechi arii, neliberale, ale activiștilor din cultură care îi somau pe intelectuali să termine cu critica "neconstructivă" și cu "negativismul" lor "subiectivist". Am auzit-o odată, prin 1988, pe una dintre sopranele culturii de partid, tovarășa Olivia Clătici, într-un recital pe această temă. Sînt de acord cu dl Adrian Iorgulescu că au fost intelectuali care au colaborat la greu
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
pe o experiență vindecătoare. Dacă te lași cuprinsă de rușine sau alte sentimente negative nu-i de mirare că actul sexual nu decurge așa cum te așteptai. Concentreaza-te pe aspectele pozitive. Sexul este o activitate firească și plăcută. Lasă deoparte negativismul și lasa-te vindecată din nou și din nou. Fii sigură că n-ai să găsești pe lume un leac mai dulce! Dacă sunteți neliniștiți în ceea ce privește performanță, cu siguranta experiență nu va fi una plăcută și asta va avea efect
Câteva trucuri pentru a prelungi actul sexual () [Corola-journal/Journalistic/67942_a_69267]
-
propunerea, candidatura lui E. Lovinescu, ale procesului alegerii și anularea rezultatelor alegerilor în Academie, campaniile din presă, tensiunea din casa Lovinescu. "Notele" sînt împărțite între cei trei (cu preponderență Gabriela Omăt), antrenați să dezvăluie jocul de interese, de adversități, de negativism agresiv ori lecția înaltei devoțiuni. Numai pentru entuziasmul polemic al vremii ar fi pagini întregi demonstrative de reținut în această cronică. Sistemul critic lovinescian sub tirul critic al lui G. Călinescu, pe prim-plan. Pentru "anchetele literare" și "interviuri", de
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
Adrian George SAHLEAN Ceva care seamănă cu negativismul adolescenților Am urmărit cu mâhnire în ultimul deceniu dezbaterile din țară legate de Eminescu. "Libertatea de expresie" post-revoluționară a acoperit un spectru foarte larg: alături de idolatrizări ce nu acceptă critica, s-a recurs la detractări puerile (Eminescu a fost impus
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
consideră oricum pe Eminescu desuet. Temele negative plutesc încă în aer, poate chiar în inconștientul colectiv al românilor, ca aburii nevăzuți ai unei calomnii care persistă și după ce acuzațiile se dovedesc false. Văzute de peste ocean, "dezbaterile" au adus aminte de negativismul adolescenților răzvrătiți împotriva autorității paterne. Disputele au degenerat frecvent în răfuieli personale și provincialisme irelevante, în fața unor spectatori fascinați de dărâmarea oricărei statui de pe soclu. Într-un astfel de context, nu e de mirare că Institutul Cultural Român, ca interfață
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
unul din criticii care păruseră să încurajeze astfel de gesturi, Ov. S. Crohmălniceanu, le va condamna, în 1960, în cei mari duri termeni. Constrâns de factorii politici, după cum se poate bănui, va ataca în broșura Pentru realismul socialist „încercările revizioniste”, „negativismul” și „empirismul târâtor”, „spiritul modern” cultivat de revista „Steaua”, pe L. Raicu, pentru că insista „asupra sentimentului de concret în literatură, neglijând aproape complect factorul ideologic”, pe Radu Cosașu pentru „neorealismul ostentativ”, pe Nichita Stănescu pentru îndrăzneli imagistice în fond benigne
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
S-ar putea crede, în marginea citatelor de mai sus, că Petre Pandrea ar fi fost un veninos funciar, un resentimentar de profesie, un precursor, cum ar veni, al practicanților revizuirilor de azi, acuzați cu furoare, de către academice condeie, de negativism, demolare, invidie etc. Dar diatribele sale, de cele mai multe ori justificabile, sînt dublate de aprecieri ce vădesc o mare generozitate. Justiția sa e a unei conștiințe integre, divizate, în mod legitim, între negație și elogiu, urmărind a stabili o hartă reală
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
pentru că datoriile mari de la Fondul Literar i-au fost "șterse dintr-un condei") etc., etc. Amestecarea problemelor reale cu problemele false și, mai ales, punerea la zid a unor oameni de valoare alături de tot felul de impostori sunt expresia unui negativism iresponsabil. Când îl persiflează pe Alexandru Mironov, "care a recunoscut că a dat note informative Securității", Dan Petrescu ni se înfățișează pentru o clipă ca un om de atitudine, demn de încredere. Dar când în același paragraf descoperim o referire
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
ŤEuropei libereť, Iulian Neacșu este total confuz, D. Bălăeț îi raportează secretarului general că în toate cărțile sale (ale lui Bălăeț!) a servit politica partidului și că îl întristează atitudinea unor tineri care, ca Dorin Tudoran, îndeamnă la scepticism și negativism. Marian Popa are ceva de spus despre participarea nepotrivită a lui G. Ivașcu la un congres internațional ceea ce îi dă ocazia lui Mircea Micu de a strecura și el o succintă delațiune: "Fiica i-a fugit în Franța". Fiica lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
spectacolul lui Purcărete. Un spectacol "la scara lumii". O lume înghesuită în eul a două personaje, un eu cât o omenire, în care pulsează emblematic, trecute prin filtrele îndelungatei așteptări, câteva dintre atributele frecvent vehiculate în legătură cu opera lui Beckett: "dezolare" "negativism", "spaimă", "pesimism", "neputință de ieșire dintr-o situație" etc. Spațiul moral și temporal al desfășurării acțiunii, cel fizic e doar vag indicat de dramaturg, compus fiind din elemente puține și greu de personalizat pe scenă (drum de țară, cu copac
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
mai binevenită într-o vreme cînd poetul național și-a găsit destui detractori, cînd arta și știința traducerii par a fi intrat din nou sub zodia derizoriului, a postulatului intraductibilității poeziei, în general, și acelei eminesciene, în special, cînd "climatul negativismului la modă" care coincide cu "jubilarea ignorantei" pare a se fi instalat comod în publicistica noastră și, mai ales, cînd teritoriul eminescologiei, ca atîtea altele, din păcate, se lasă dacă nu stăpînit, cel puțin vremelnic gestionat de tot felul de
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
semnatarul acestei cronici a publicat la începutul lui 1995, în România literară, un articol pe această temă, intitulat Spălarea cu furtunul a statuii lui Eminescu). Au existat însă în Dilema și luări de atitudine care au atras imediat atenția prin negativismul lor pueril și prin insolență. Ele au provocat scandal și i-au adus în prim-plan pe câțiva necunoscuți: Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu, T. O. Bobe și Cristian Preda (probabil exact așa cum își doriseră ei). Inițiatorul întregii agitații, Cezar Paul-Bădescu
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
toți cei care intră în țară au un drum pe care să circule și să nu mai avem necazuri cu accidente și alte probleme care sunt cunoscute în această zonă. Este încă o victorie a lui «da, se poate», împotriva negativismului. O victorie a «da, se poate face un lucru temeinic, bun, și la timp». Se vede faptul că dacă aloci bani mai mulți pentru infrastructură lucrurile încep să se vadă. Faptele sunt cele care vorbesc, dacă în mandatul vechiului guvern
Boc: Noroc că mai inaugurăm autostrăzi în România, că mai am şi eu ocazia să conduc () [Corola-journal/Journalistic/46589_a_47914]
-
o parte faptul că unele dintre aceste valori nici nu sunt false, ci doar așa i se par lui Gheorghe Grigurcu. Dar însăși ideea de a avea drept obiectiv numai dărâmarea unor statui se află într-o riscantă vecinătate cu negativismul. Ideal ar fi fost ca Gheorghe Grigurcu să răspundă la întrebarea CE MERITĂ SĂ PĂSTRĂM DIN LITERATURA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ și nu la întrebarea CE TREBUIE ARUNCAT LA GUNOI DIN LITERATURA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ (ar fi putut să-l ia ca model
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
lovind în cei care comentează cărțile: ,,Criticii literari sunt cea mai scârboasă și mai mârșavă specie de porci care a trăit vreodată pe pământ. Sunt niște creaturi respingătoare, pline de bale, care sfâșie cărți numai ca să-și ostoiască apetitul pentru negativism. Sunt niște gunoaie umane. Cu toții merită să fie răpuși de bolile cele mai îngrozitoare, descrise doar în cele mai obscure reviste de dermatologie. Criticii literari trăiesc în mansarde mititele care duhnesc a naftalină și a hârtie mucegăită, iar respirația lor
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
turn de fildeș, steril la ora asta; dar nici formalismul pur nu poate fi decît o disciplină auxiliară". Eseistul constată cu regret că la noi se manifestă, în privința religiei, o polarizare nocivă a societății. Postura "fixist-muzeală", "fundamentalistă" se confruntă cu negativismul cras, cu "furia destructivă" a seculariștilor care-și imaginează că sînt "progresiști": "În realitate, privind lucrurile istoric, ne dăm seama tot mai bine că fără tradiția biblică, iudeo-creștină, libertatea, progresul, democrația, economia de piață, știința, demnitatea individuală ar fi fost
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
trimitere Vladimir Streinu), imaginarul pamfletar se prezintă, în consecință, ca un spațiu ficțional complex, ale cărui linii de forță surclasează un real bulversat, supus, printr-un discurs coroziv, deriziunii și unor neobișnuite mutații (în ordinea semnificațiilor și a reprezentării deopotrivă)". Negativismul nu e descărnat, vid, ci umplut de materie estetică densă, conducînd la viziunea unei lumi fără îndoială abjecte, deformate, mincinoase, o mundus adversus, salvată însă expresiv, prin mijloacele artei. Ardoarea nimicirii se reconfigurează precum o reconversie în forma-i intrinsecă
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
o revistă literară, o poezie a lui Eugen Jebeleanu împotriva ,dușmanilor păcii" cu un vers care sună așa: , Dar dacă totuși chiar și-atunci..." Dar totuși, Evghenie e poet național-revoluționar! (p.486)." Ce-ar mai fi de adăugat? Că acest negativism se diluează în substanța compozită a jurnalului: relatări amoroase și casnice, fragmente de poezii, scrisori, prefețe, idei pentru roman, teatru, reproduceri din ,enormitățile presei", reflecții despre revoluție, despre ,guvernul nostru", despre diferența dintre comunismul revoluționar (cel interbelic) și cel guvernamental
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]