346 matches
-
generalizând, să Încadrăm povestea În cadrul mai larg al mediului și al protecției lui. Avem de-a face cu două elemente, mai mult, două negentropii, ordini sau, dacă vreți, Vieți: marea, a cărei negentropie se manifestă prin zbucium; muntele, a cărui negentropie rezidă În Încremenirea sa semeață și solitară, În antiteză cu golul sau micimea din jur. O negentropie orizontală, respectiv una verticală, iar Între ele, plaja, nici mare, nici munte, adică Întrepătrunderea lor, adică Încă, entropie, degradarea fiecăruia dintre cele două
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu două elemente, mai mult, două negentropii, ordini sau, dacă vreți, Vieți: marea, a cărei negentropie se manifestă prin zbucium; muntele, a cărui negentropie rezidă În Încremenirea sa semeață și solitară, În antiteză cu golul sau micimea din jur. O negentropie orizontală, respectiv una verticală, iar Între ele, plaja, nici mare, nici munte, adică Întrepătrunderea lor, adică Încă, entropie, degradarea fiecăruia dintre cele două elemente primordiale. Păi, dacă se Întâlnesc două negentropii, de unde să apară entropia, iar nu o amplificare a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În antiteză cu golul sau micimea din jur. O negentropie orizontală, respectiv una verticală, iar Între ele, plaja, nici mare, nici munte, adică Întrepătrunderea lor, adică Încă, entropie, degradarea fiecăruia dintre cele două elemente primordiale. Păi, dacă se Întâlnesc două negentropii, de unde să apară entropia, iar nu o amplificare a negentropiei, cum ne-ar Învăța aritmeticul 1 + 1 fac 2? Va trebui să căutăm un model mai intuitiv, pe care să-l analizăm. Și, desigur, Împușcând doi iepuri dintr’o lovitură
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
orizontală, respectiv una verticală, iar Între ele, plaja, nici mare, nici munte, adică Întrepătrunderea lor, adică Încă, entropie, degradarea fiecăruia dintre cele două elemente primordiale. Păi, dacă se Întâlnesc două negentropii, de unde să apară entropia, iar nu o amplificare a negentropiei, cum ne-ar Învăța aritmeticul 1 + 1 fac 2? Va trebui să căutăm un model mai intuitiv, pe care să-l analizăm. Și, desigur, Împușcând doi iepuri dintr’o lovitură, să ne aflăm modelul În lumea vie. Să facem deci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o acțiune similară celei a heterotrofului unei biocenoze adevărate. Și, ca să Încheiem paralela, În biocenoza cu ghilimele autotroful - muntele - construiește, din piatră, nu din biomasă, iar heterotroful trebuie să consume evident tot piatră. Colaborarea dintre mare și munte, cele două negentropii diferite, conduce la entropizarea locului, adică la sfărâmarea muntelui, respectiv umplerea cu sfărâmături a mării; cel puțin ca tendință, chiar dacă niciodată Îndeplinită. Ce rezultă? Evident o plajă de prundiș, un stadiu intermediar de entropizare, ori de nisip, o entropizare, Întrepătrundere
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe care ne “străduim” să ni le apropiem și Își găsește locul firesc undeva la mijloc. Nici În mare, unde nu ne simțim chiar În largul nostru, nici - se va vedea În alt capitol - În vârful muntelui, căci ambele reprezintă negentropie și ne șochează deci pe termen lung, ci pe plaja nici așa, nici așa. Dar nisipul nu provine doar din munte, ci și din mare. Cum? Grație Vieții, biologice de astă dată care, după ce se negentropizează pe sine, ordonând Într
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de accesul dificil, dar și de modestia aparentă ce le aduce doar vizitatori avizați. Dar, paradoxal, ele sunt supuse dintelui timpului, pe căi multiple, dar respectând și exemplificând aceeași inexorabilă lege a creșterii entropiei, dezordinii, degradării; În lunga luptă dintre negentropia inițială și entropia viitoare diferă, după epocă, doar armele, tot mai complexe. Cu vreo 20 de milioane de ani În urmă, puțin pentru istoria Vieții, dar mai mult decât cea a omului, prin aceste locuri stăpânea marea, iar În ea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și entropia viitoare diferă, după epocă, doar armele, tot mai complexe. Cu vreo 20 de milioane de ani În urmă, puțin pentru istoria Vieții, dar mai mult decât cea a omului, prin aceste locuri stăpânea marea, iar În ea, ordinea, negentropia, unui moment anume. Mulțime de organisme marine au profitat de ocazie pentru a ordona, În cochiliile lor, calciul din mare, lăsând În urmă recifuri calcaroase. Vremea a trecut, scoarța Terrei s’a Înălțat silind marea să se retragă. O vreme
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ucenicul vrăjitor, poate mai degrabă face o poznă decât să devanseze natura pe calea evoluției ei. Și, ca orice mamă, iubitoare dar dreaptă, ea Îi va administra acestui copil teribil o chelfăneală zdravănă. Frumusețea, pe care demult o asociam cu negentropia, n’are nevoie de grandoare, ci de Viață. Chiar la dimensiuni mai modeste ele, frumusețea și negentropia, se resimt la fel. Prin sentimentul de straniu care nu te lasă să poposești, În consecință să degradezi, prea mult, dar te face
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca orice mamă, iubitoare dar dreaptă, ea Îi va administra acestui copil teribil o chelfăneală zdravănă. Frumusețea, pe care demult o asociam cu negentropia, n’are nevoie de grandoare, ci de Viață. Chiar la dimensiuni mai modeste ele, frumusețea și negentropia, se resimt la fel. Prin sentimentul de straniu care nu te lasă să poposești, În consecință să degradezi, prea mult, dar te face să revii. Ca și pentru miticul Anteu, contactul cu primordialul dă puteri noi. “Radiosfera”, 1 iulie 1996
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fixa În vreo stațiune de la poalele lor și vom tenta Înălțimile, vom avea adevăratul sentiment al muntelui. Fiecare Îl receptează desigur În felul lui. Unii nu conștientizează; pentru alții Însă, el e ca o vrajă căreia i-aș zice sentimentul negentropiei sau, dacă vreți, al primordialului. Într’adevăr, vechile religii, de aici ori de aiurea unde existau munți, ca Tibetul, au plasat În vârful lor locul unde poate fi Întâlnită divinitatea. Cei care n’au avut munți, i-au construit. Dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În mijlocul altor munți, la care se ajunge atât de greu chiar și astăzi? Dar un om născut și educat la șes, ca mine și majoritatea celor care mă citesc și, cred, critică, dar musai În cunoștință de cauză, va recepta negentropia muntelui cu atât mai intens cu cât Îl abordează mai rar... Adică Îi protejează starea. Să lăsăm aceste aspecte, caracteristice vieții psihice, tipic umane. Oare alte ființe nu sunt capabile să devină martori, adică să-l adopte pentru viața lor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
excursia noastră. Plantele Însă... Dar ce ne spun ele? Dar, mai Întâi, să ne uităm la biotop, adică la substratul abiotic, neviu, pe care plantele trăiesc. Natura a Înzestrat România - În ansamblul său real - cu o diversitate de invidiat. De la negentropia munților amplasați central, la entropia relativă a extremităților plane dar, ele Însele, sprijinite pe negentropia mării. Diversitate care ne face liberi, coexistența naturală a negentropiei și entropiei, deci forța motoare strict necesară Vieții, existând În interiorul hotarelor noastre etnice. Urcând, dinspre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la biotop, adică la substratul abiotic, neviu, pe care plantele trăiesc. Natura a Înzestrat România - În ansamblul său real - cu o diversitate de invidiat. De la negentropia munților amplasați central, la entropia relativă a extremităților plane dar, ele Însele, sprijinite pe negentropia mării. Diversitate care ne face liberi, coexistența naturală a negentropiei și entropiei, deci forța motoare strict necesară Vieții, existând În interiorul hotarelor noastre etnice. Urcând, dinspre acele hotare, spre muntele propriuzis, să-i spunem Ceahlăul ori Moldoveanul, ori mai bine centralul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trăiesc. Natura a Înzestrat România - În ansamblul său real - cu o diversitate de invidiat. De la negentropia munților amplasați central, la entropia relativă a extremităților plane dar, ele Însele, sprijinite pe negentropia mării. Diversitate care ne face liberi, coexistența naturală a negentropiei și entropiei, deci forța motoare strict necesară Vieții, existând În interiorul hotarelor noastre etnice. Urcând, dinspre acele hotare, spre muntele propriuzis, să-i spunem Ceahlăul ori Moldoveanul, ori mai bine centralul și nu numai Omu, parcurgem tot atâtea trepte de negentropizare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de apropiere de acel primordial. Noi percepem asta poate printr’o straneitate. Dar plantele, fără rațiune, deși nu lipsite de suflet, ancorate direct În mediu, se așează, după felul lor, pe etaje succesive. Etaje, pentru că În acest caz aș asocia negentropia cu altitudinea; luați-o ca pe o axiomă. Desigur, vă spun lucruri cunoscute și, Încă, le voi restrânge doar la plantele lemnoase. Asta, pentru a le discuta doar pe acelea ce se află Într’un echilibru secular cu mediul, deci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu sunt plante lemnoase, trăiesc cu secolele. Dar să vedem ce ne spun toate acestea, procedând invers. E vorba de plante apărute rând pe rând, În medii din ce În ce mai entropizate. Lichenii, cei mai vechi, ocupă locurile Înalte, cu cea mai importantă negentropie. Coniferele, precum jnepenii, ienuperii, brazii, apărute Într’un moment când mediul se mai entropizase, ocupă spațiul de tranziție spre zona de poale, entropizată, feuda unor specii mai recente, precum fagul și stejarul. Dar aș mai zice ceva. Dacă negentropia e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
importantă negentropie. Coniferele, precum jnepenii, ienuperii, brazii, apărute Într’un moment când mediul se mai entropizase, ocupă spațiul de tranziție spre zona de poale, entropizată, feuda unor specii mai recente, precum fagul și stejarul. Dar aș mai zice ceva. Dacă negentropia e sinonimă cu mediul reductiv, pe care plantele și-l pot crea mai mult sau mai puțin, după cât sunt de evoluate, aș spune că stejarul și fagul, ce posedă o mare putere reductivă, deci negentropizantă, Își creează, chiar În condițiile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o semeție periclitată Chiar dacă prietenii cu care am urcat la munte s’au grăbit să coboare, eu am mai adăstat oleacă. O mărturisire: deși ca om de șes, deci dintr’un mediu relativ entropic, ar trebui să-mi fie indiferentă negentropia mării, respectiv a muntelui, o prefer pe cea, cum Îi spun eu, verticală, a muntelui, celei orizontale a mării, deși ambele Înseamnă Viață și mai ales primordialul la care tânjim atâta; preferința se datorează poate șesului mărginit de stâncăriile Prutului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
preferințe? La asta am meditat În vârful muntelui, asta vă Împărtășesc și domniilor voastre. Căci unii vor fi observat că pomeneam de licheni În vârful muntelui, dar tot de ei, cu alte ocazii, peste tot. Și-i pomeneam ca iubitori de negentropie, mai mult, aproape incapabili a și-o crea dacă n’o au prin preajmă. Și de aceea preferă muntele, stânca semeață În general, chiar dacă e În vârful muntelui, la două mii de metri, ori e doar stâncăria de câteva zeci de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e doar stâncăria de câteva zeci de metri Înălțime de care vorbeam deunăzi ori, În sfârșit, din ținuturile arctice chiar. Dar preferă și arborii, indiferent de altitudinea la care aceștia trăiesc, căci arborele, ca orice ființă, e un producător de negentropie, evident În dauna mediului exterior. Și preferă și construcțiile, negentropice și ele prin informația imprimată În ele de om. Deci, determinantă nu e altitudinea, ci doar suportul negentropic ce le aduce aminte lichenilor de epoca primordială În care s’au
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ntr’un picior. Ghici ce-i Deși, În excursia noastră, am lăsat de mult În urmă muntele, umbra lui mă Însoțește; cel puțin pe mine. De fapt suntem mai puțini aceia care-l preferă mării, decât invers. Se pare că negentropia mării e mai perfidă decât aceea a muntelui; avem și un marker: e vorba de Însăși diversitatea și freamătul Vieții marine, mai mare decât cele ale muntelui. Iar asta Înșeală, oferind celor “slabi de Înger” nu atât negentropia apei ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pare că negentropia mării e mai perfidă decât aceea a muntelui; avem și un marker: e vorba de Însăși diversitatea și freamătul Vieții marine, mai mare decât cele ale muntelui. Iar asta Înșeală, oferind celor “slabi de Înger” nu atât negentropia apei ori falezei, cât entropia - conform dorinței, fie și nemărturisite a omului - entropia deci a Îngustei zone de tranziție, plaja, sediul celor mai diverse prozaisme... Și, pentru că suntem democrați, adică respectăm părerea majorității, nu pot propune decât o Întoarcere parțială
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și acel mediu natural, cândva sălbatic, neobținând visata evadare din citadin, ci doar schimbarea locului. În schimb, activitatea din oraș nu diminuează, ea fiind organizată În foc continuu. Iar orice activitate productivă e În sine poluantă, căci ea Înseamnă extracția negentropiei din materia primă și Înglobarea ei Într’un produs, abandonând entropie În deșeuri; iar produsul - un veritabil acumulator de negentropie - poluează și el, prin consumul său, omul extrăgând negentropia Înglobată În produs și abandonând entropia În alte deșeuri. Iar problema
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu diminuează, ea fiind organizată În foc continuu. Iar orice activitate productivă e În sine poluantă, căci ea Înseamnă extracția negentropiei din materia primă și Înglobarea ei Într’un produs, abandonând entropie În deșeuri; iar produsul - un veritabil acumulator de negentropie - poluează și el, prin consumul său, omul extrăgând negentropia Înglobată În produs și abandonând entropia În alte deșeuri. Iar problema e cu atât mai gravă cu cât această activitate e exagerată. Exagerarea e posibilă, căci productivitatea nu poate impune, În fața
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]