1,154 matches
-
SĂ VISEZ Îmi place să visez și visez încă Prin somnul tău din ce în ce mai lin, De-o vreme noaptea e tot mai adâncă Și visul mai ciudat și mai deplin. Ca soarele de dincolo de nori Visul meu nu-i marfă de negoț, Cu el în brațe mă trezesc în zori Cum ne trezeam acolo printre Moți... El niciodată nu mi-a fost bătrân, De nicio boală pe pământ nu zace, Treaz dacă sunt și-atunci îl port la sân- Îmi place să
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
capacitate sporită de prelucrare. În perioadă amintită, ca urmare a creșterii producției de cereale , în special de grâu și porumb 5, se înmulțește numărul morilor . Acumulăriile de capital rezultate din exploatarea moșiilor, valorificarea producției agricole și a altor forme de negoț își găsesc astfel în această perioadă tot mai mult plasament în sectorul morăritului. În funcție de debitul de apă al râurilor sau pârâurilor , dar mai ales de disponibilitățile bănești ale întreprinzătorilor, în Mehedinți, spre exemplu se construiau două tipuri de instalații hidraulice
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
în când: așa-i, așa-i! În timp ce Zamfirescu îi ținea prelegerea de negustorie generală, dându-se rotund în teoria negocierii, a stabilirii prețului în funcție de conjunctura pieții, mă rog, îl plimbă pe bietul Trache prin tot labirintul marketingului și prin misterele negoțului cu zarzavaturi. Mânuia aiurea termenii statistici și economici, ca un adevărat economist ce...nu era, pentru că absolvise Electrotehnica și, deși avea diplomă de inginer politehnist (de București), nimeni nu-l angajase și nici el nu avusese curajul să încerce undeva
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
ingineria, i-a sucit mințile îndrăgostitei Mery, care i-a „acceptat” așternutul și tatăl...ce era să facă? L-a ademenit ca ginere și asociat, având grijă să-l țină în domeniul teoretic al comerțului. Coana Marioara, inițiată în tainele negoțului cu zarzavaturi, încă de când era elevă, acum și cu diplomă, s-a dovedit o adevărată „manageră”,lăsându-i iubitului soțior doar rolul omului de protocol. Poziție care nu-i displăcea, atât din comoditate, dar și pentru că-i satisfăcea ifosele de
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
la templu. Găsind curtea templului plină de negustori și schimbători de bani (zarafi) care realizau un mare câștig din schimbarea monedelor evreiești pe banii păgânilor, Isus i-a alungat biciuindu-i pe negustori răsturnând mesele lor pline cu mărfuri de negoț și monede. Aceasta este a doua oară când Isus a intrat în Templu curățindu-l de necurăție. Cei ce poartă numele lui Iisus Christos, trebuie să știe că fățărnicia, lăcomia, interesul personal, imoralitatea și necuviința în Casa lui Dumnezeu și
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
integrezi în Germania unde noii sosiți întâmpină un teren foarte ostil pentru integrare. Prima școală de limbă germană pentru emigranți la care am participat era situată într-un cartier predominant de emigranți în mod special de turci ce aveau mici negoțuri la parterele acelor blocuri vechi în care marea majoritate dintre ei locuiau, de fapt ei se simt în Berlin ca la ei acasă. Pentrucă după terminarea celui de-al doilea război mondial turcii au ajutat la reconstruirea Berlinului și așa
ALFABETUL EMIGRANȚILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372090_a_373419]
-
Sfântul Antonie ar fi venit în Țara Românească la vârsta de 20 de ani, în timpul Domnitorului Matei Basarab. Sfântul Antonie a trăit în timpul domnitorilor Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu, într-o perioadă înfloritoare a monahismului românesc. S-a ocupat cu negoțul până la vârsta de 62 de ani, timp în care a fost căsătorit și a avut un copil cu numele Mihail, care a fost preot la Catedrala din Râmnicu Vâlcea. Deși a rămas văduv de tânăr, Sfântul Antonie a intrat în
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
câștig existența. Nu era ceva potrivit pentru mine, însă am avut răbdarea să muncesc până mi se ivea o altă șansă meseriei mele. Deseori mergeam cu unchiul meu Vasile și cu nevasta lui Marusa, în Bulgaria. Ea se ocupa cu negoțul, având un mic chioșc în care vindea produse alimentare, multe aducându-le din Bulgaria. Cine-i trecea pragul casei, scotea pentru ospăț tot ce avea mai bun. Când avea mai puțin, punea alături de mâncarea servită, la marginea mesei pe șervețele
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
și Kogălniceanu înțeleg să ridice nivelul dezbaterii, să-și implice concetățenii într-o reprezentare a destinului colectiv, economic, social, național. Kogălniceanu creează mai multe reviste destinate unui public popular Foaia sătească a Principatului Moldovei și Foaie pentru agricultură, industrie și negoț (1840), Foaia de învățătură folositoare (1844) care au o existență efemeră. Marea realizare la care participă Alecsandri este crearea, în 1844, a revistei Propășirea. Lansarea se produce după constituirea unui cerc de animație culturală Dacia literară. În 1844, ziarul Propășirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nici audiența ideologică a unui asemenea joc. Zeletin afirmă că Principatele danubiene au intrat, începînd din 1820, în sfera de expansiune capitalistă a britanicilor care s-a izbit de conservatorismul și puterea rușilor. Presiunea Marii Britanii și atragerea de profituri din negoțul din spațiul Dunăre-Marea Neagră au determinat divizarea societății tradiționale în două grupuri cu interese antagonice: marii boieri, care au încercat să reziste mișcării comerțului și a banilor, și micii boieri, subordonații lor, care au căutat să se elibereze de această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ȘI NAȚIONALITĂȚILE Dezvoltarea lucrurilor în Austria e de astă dată în favorul naționalităților. În sine vorbind faza aceasta a statului poliglot stă în oarecari legături cu politica esterioară a împărăției, precum și cu interesele ei economice. Debușeurile cele mai însemnate ale negoțului și industriei austriace sânt în țările Dunării de Jos îndeosebi, în Peninsula Balcanică în genere. Afară de români însă, țările acestea sânt locuite de slavi, care precumpănesc prin număr, prin dezvoltare internă, prin sprijinul puternic al împărăției rusești. Pentru asigurarea politicei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1880] O LEGE MAGHIARĂ CONTRA ESPORTULUI NOSTRU E cunoscută tuturor întîmplarea Rusiei cu ciuma din satul Vetlianca. Era pe atunci o încordare de natură cu totul politică între Germania și Rusia, iar sferele oficiale ale celei dentîi, voind a lovi negoțul de esport al Rusiei, au dat cazului, îndealtmintrelea adevărat, din satul Vetlianca, o însemnătate atât de generală încît la moment toate granițele se închiseră pentru Rusia. Profesorii de istorie suflau colbul de pe documente și arătau pustiirile făcute de ciuma neagră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dar se ruinează industria țării lor proprie? Ce le pasă. Maghiarii și așa nu fac industrie. Am voi să știm numai ce atitudine va avea d. Boerescu față cu aceste ocoliri, nu tocmai măiestre, executate de Parlamentul din Pesta în detrimentul negoțului nostru? [ 6 mai 1880] NOTIȚE BIBLIOGRAFICE [PILDE ȘI GHICITORI, ADUNATE DE P. ISPIRESCU; ÎNVĂȚĂTORUL COPIILOR, DE C. GRIGORESCU, I. CREANGĂ ȘI V. RĂCEANU; HELIADE RĂDULESCU, MIHAIDA, FRAGMENT EPIC; INFERNUL, DUPĂ DANTE ALIGHIERI] Ar fi cu cale ca cineva să facă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fundamental al unei bănci de scompt și principiul celor trei iscălituri. Nici d. Cantacuzino, nici d. Vernescu nu sânt comercianți, ci proprietari mari de case și moșii; afacerile proprietății mari teritoriale sânt cu totul de altă natură decât acele ale negoțului și n-au nicicând nevoie de o Bancă Națională, ci de altfel de instituțiuni de credit și cu toate acestea... argumentarea șchioapă a ziarului guvernamental a avut ca efect imediat... ce? Schimbarea statutelor prin pretextarea unei erori de tipar. La
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de cătră cele două Camere marile sale proiecte de răscumpărare a drumurilor de fier, desigur că n-a gândit la altceva decât de-a acoperi țara cu căi de comunicație, cari, prin numărul și superioritatea esploatării lor, să accelereze progresul negoțului și industriei noastre. Dar nu e oprit de-a presupune că politicii cari au secundat ardoarea sa vedeau aci o armată de funcționari noi în serviciul guvernului republican în viitoarele alegeri. Și cum voiți să nu fie astfel când vedem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nostru. Comunicatul de mai sus, iscălit de d. Kremer, ministru de comerț al Austriei, e, pare-ni-se, destul de elocuent pentru a arăta până unde se pot ridica, sub un guvern roșu, pretențiile de internaționalitate și de prerogative consulare. Pe când negoțul și industria străină, sprijinite cu energie de guvernele lor, cuceresc stradă cu stradă și port cu port în România, sustrăgîndu-i-se pe zi ce trece românului orice mijloc de alt trai decât agricultura estensivă și funcțiile statului, tot pe atuncea foile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oarecare, la Porțile de Fier, inginerul și bancherul Europei: nu pe socoteala ei personală, ci cu cheltuiala tuturor puterilor, ea săvârșește lucrările destinate a înlesni navigarea, în acele locuri, pentru că e autorizată a percepe o taxă provizorie asupra vaselor de negoț ale tuturor pavilioanelor, până la stingerea datoriei contractate pentru executarea acestor lucrări. Acest articol nu consacră nici într-un chip, precum crede "Times", o pretinsă preponderanță a Austriei. Se vede, din cele ce preced, că tratatele, departe de-a justifica pretențiile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
condamnă formal. De aceea "Corespondența ungară" se și pune, spre a le susținea, pe un teren cu totul altul. "Austria, zice foaia contelui Bethlen, nu apără numai propriele ei interese, ci și acelea ale ordinei, ale dezvoltării navigației și ale negoțului în general; ea lucrează ca mare putere și cu acest titlu e evident că nu poate împărtăși prezidenția în Comisia Mixtă, a cărei instituire o propune, cu state de-a doua mână ca România și Sîrbia și cu atât mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
economice și politice cari privesc pe amândouă țările în mod egal ar putea forma obiectul unor temeinice și cordiale înțelegeri. Cestiunea dunăreană, acea a jurisdicțiunii consulare în țările balcanice în genere, acea a legăturilor drumurilor de fier, apoi cestiuni de negoț, altele de drept comun se vor ivi unele după altele și nu vor putea fi dezlegate decât prin sincera dorință de-a da o satisfacere echitabilă cerințelor reciproce. Dacă e vorba ca să existe vreodată o aprop[2r]2iare mai mare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cunoscute sub numele Porților de Fier. Iată acum nodul litigiului. Românii, ținîndu-se de litera Tractatului, cer ca Comisia Europeană să facă reglementul cu care e însărcinată, ca acest reglement să proclame libertatea navigației maritime, rezervând țărmurenilor navigația fluvială sau cabotajul (negoțul și plutirea pe lângă țărmuri) și apoi, ca executarea reglementului să fie lăsată pe seama lor dintre statele țărmurene pe toată întinderea teritoriului fiecăruia Austria, pe de altă parte, a prezentat Comisiei Europene un avanproiect asupra căruia aceasta va avea a se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
perpetuă cu vot preponderant. Această moștenitoare a Comisiei Europene, părîndu-li-se unora din puterile apusene că ar fi constituită într-un mod prea favorabil pentru Austro-Ungaria, ba poate în detrimentul chiar al libertății de navigațiune pe Dunăre și în folosul esclusiv al negoțului de esport al monarhiei vecine, i s-a atenuat importanța prin hotărârea tacită de-a prelungi anii Comisiei Europene și de a le da la amândouă o existență paralelă. Dar chiar această existență paralelă se părea o garanție insuficientă pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
16 decembrie 1854, C. Negri, în numele Departamentului lucrărilor publice, declarase că, dacă se dorește ca „folosul” să nu fie știrbit, atunci linia telegrafică trebuia continuată până la Galați, pentru că „...acest de pe urmă oraș mai vârtos fiind cel mai însămnat centru de negoț al aceștii a noastre țări, are cea mai neapărată nevoie de ușurință și grăbire în transacțiile negustorești, prin a cărora înlesniri folosindu-să negustorii stăini, tot într-același grad să folosesc și vânzătorii Moldovei...”. Tot în decembrie 1854, s-a luat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de exemplu, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 aceeași cantitate de rachiu era vândută lui Iacob Neuchotz. Acolo unde erau instalate velnițele se îngrășau așa numitele „vite de negoț”, care, în unele ocoale, se numără cu sutele. Deși în statistica din 1860-62 nu este menționată nici o instalație industrială de producere a berii la sate, în alte surse de informație dimpotrivă sunt semnalate câteva: la 1848 - una în ținutul Suceava
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lăuntru care, pretextând, în interesul unor concurenți ai întreprinzătorilor, că zalhanaua ar fi fost construită chiar în târg, dăunând astfel sănătății locuitorilor lui, plănuia să o desființeze. Târgoveții au arătat că zalhanaua „li este de îndemânare și de priință pentru negoț”. Probabil că zalhanaua a contribuit la sporirea numărului de cârciumi, căci în 1851 se făcea observația că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg deschid crâșme pe la feliuri de locuri”. De asemenea, Sfatul municipal al târgului Huși avea venit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
costat mai mult decât suma prevăzută inițial. În velnițe se prelucrau cartofi, grâu, porumb, secară, orz și mei, obținându-se spirt, rachiu și reziduuri, ca brahă, adică borhot, sladniță etc. Aceste din urmă produse se foloseau pentru îngrășarea vitelor de negoț, întreținute în mod special pentru așa ceva de către proprietarii de velnițe. De altfel, aproape fiecare velniță avea grajduri pentru vite. Producția de spirt și rachiu varia, bineînțeles, în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]