1,416 matches
-
definirea unei noi ordini. Or, Aliații garantau secesiunile pentru independență. La 28 octombrie, este proclamată la Praga Republica Cehoslovacă. Degeaba Karolyi propune o soluție federală. A doua zi după armistițiul de la Belgrad, semnat cu Franchet d'Esperey pe 13 noiembrie, negociatorii unguri la tratativele cu Comitetul Național Român instalat la Arad află răspunsul de la Maniu cum că românii voiau secesiunea. În acel moment, se înfruntă două viziuni asupra legitimării independenței: o abordare federalistă, aceea a lui Karolyi, și o abordare unitară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi fost astăzi în relații de pace cu ea". O întreagă frustrare a unei victorii îl conduce pe Brătianu, la 31 mai, să conteste clauzele tratatului cu Austria, să refuze împărțirea Banatului între sîrbi și români înțelegere la care ajunseseră negociatorii -, să se ridice împotriva respingerii de către americani a unirii Basarabiei cu România, atîta vreme cît în Rusia nu se va forma un nou guvern și nu va fi organizat un plebiscit. Omul de stat estimează că el este mai bine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acceptată fără ezitare. Aceasta va fi impusă românilor cu ocazia Conferinței de la Craiova, din 19 august-7 septembrie. Negocierile româno-maghiare încep la Turnu-Severin. Este în joc cedarea unei părți din Transilvania. Românii se așteaptă să piardă între 21.000-27.000 km2. Negociatorii lor afirmă că nu agreează o intervenție directă a Axei. Totuși, ei îl informează pe ambasadorul Germaniei la București care au fost rezultatele primului stadiu al negocierilor din 20 august. România își propune să obțină aderarea Ungariei la principiul etnic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
precipitare a negocierilor purtate de români cu rușii și, spre deosebire de trecut, la o intensificare a pregătirilor de răscoală a popoarelor. Se observă ușor la români o diversificare a acțiunilor menite să le pregătească eliberarea: îi întâlnim în tabăra antiotomană ca negociatori și informatori, angajați în detașamente militare rusești și participând într-un număr tot mai mare la răscoala antipoloneză a cazacilor ucrainieni (1702-1704); încât faptul provoacă un schimb de scrisori între marele hatman al coroanei (Liubormirski) și domnitorul Moldovei, Constantin Duca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în dezagregare (cele ce „se vor mai rupe din Lehia”), ceea ce echivala cu o stare de quasineatârnare a Principatelor, văzute de ei drept stat tampon. Spre a se ajunge la acest scop, boierii încercau să ademenească de partea lor pe negociatori prin oferte bănești și despăgubiri. Propunerea boierilor respiră o foame de emancipare, care nu putea fi stinsă prin sațietate, decât parcurgând o cale tranzitorie atașată de suferinda Polonie. În primăvara și vara anului 1773, mai circulau însă speculații relative la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu numai. Nu puțini sunt cei care au redus explicația gravei defecțiuni a Turciei la propriile ei slăbiciuni. „Întreg eșafodajul stipulațiilor tratatului de la Kuciuk Kainardji este un model de stabilitate din partea diplomaților ruși și un rar exemplu de imbecilitate din partea negociatorilor turci”. Proasta administrație a Porții - scria Hammer - viciată în fundamentele sale, prepară distrugerea Imperiului mai bine decât a putut-o face armatele Rusiei; din nefericire, evenimentele care se petrec în acest moment în Imperiul Otoman vor exercita în viitor cea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a dovedit a nu fi chiar exact. Oameni de diverse proveniențe și orientări, redactori ai jurnalului „La Pologne”, John Paget, Hippolyte Desprez și maiorul Simonffy etc., confirmă constatările făcute de numeroși români. Agaton Giller recunoștea și el rolul de negociator al lui Bem. În general, istoricii români, polonezi și de alte naționalități, cu rare excepții, s-au atașat fără rezerve acestei maniere de înfățișare a atitudinii lui Bem și a polonezilor, în general, din armata maghiară. S-a ajuns chiar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noastră, oricât de importante ar fi fost aceste considerente în decizia Rusiei de a se opri în fața Constantinopolului, prevalente rămân cele decurgând din deteriorarea raporturilor Rusiei cu marile puteri, deteriorare care ar fi putut degenera într-un conflict militar general. Negociatorii ruși ai păcii de la Adrianopol, A. F. Orlov și F. P. Pahlen, au comunicat principiile care-i ghidează în ședința inaugurală, și anume, menținerea stăpânirii turcești în Europa și unele cedări de teritorii otomane în Asia. Delegații Porții au răspuns
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pușcaș este profesor la Universitatea "BabeșBolyai" din Cluj-Napoca. Predă cursuri de istorie contemporană, relații internaționale și negocieri. Din 2000 predă și la Institutul Universitar Internațional de Studii Europene din Gorizia/Trieste (Italia). Din decembrie 2000 până în decembrie 2004 a fost Negociator Șef al României cu Uniunea Europeană și membru al Guvernului. Din volumele publicate: Dr. Petru Groza (1985); Universitate Societate Modernizare (1995, 2003); Transilvania și aranjamentele europene (1995); Pulsul istoriei în Europa Centrală (1998); Relații Internaționale Contemporane (1998); Căderea României în Balcani
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
al cărui conținut se baza pe concluziile negocierilor celor 31 de capitole de acquis, proiectul textului documentului amintit fiind deja aproape finalizat la sfârșitul anului 2004. În conceperea acestor "fișe de negociere", am folosit experiența britanică și finlandeză. Din concluziile negociatorului britanic Sir Con O'Neill 1, am reținut necesitatea întocmirii și publicării rapide a unui "Raport despre negocierile de aderare la Uniunea Europeană". Iar din "lecția" negociatorului finlandez Antti Kuosmanen 2, am dedus utilitatea prezentării raportării negocierilor de aderare pe structura
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
În conceperea acestor "fișe de negociere", am folosit experiența britanică și finlandeză. Din concluziile negociatorului britanic Sir Con O'Neill 1, am reținut necesitatea întocmirii și publicării rapide a unui "Raport despre negocierile de aderare la Uniunea Europeană". Iar din "lecția" negociatorului finlandez Antti Kuosmanen 2, am dedus utilitatea prezentării raportării negocierilor de aderare pe structura capitolelor de acquis. Spre deosebire de cele două cazuri menționate, noi am insistat doar asupra aspectului formal al negocierilor de aderare schimbul documentelor de poziție. Știm că o
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de acquis, sintetizând informația din mii de pagini de documente. Tot pentru ușurarea înțelegerii procesului de negociere a aderării, care în partea formală are o tehnicitate accentuată, am întocmit un Glosar de termeni specifici (un coleg polonez îl numea ,,glosarul negociatorului"). Câteva documente explicative sunt incluse în Anexe. Tot mai multe lucrări de la noi fac referire la negocierile de aderare,3 deși încă studiile și analizele din alte state europene predomină. Au apărut tot felul de ,,legende", povestite de unii ,,eroi
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
eroi" de care nu s-a auzit în perioada derulării negocierilor de aderare. De aceea, am preferat o prezentare empirică a substanței negocierilor de aderare, pentru ca viitoarele cercetări și analize să aibă un suport factual. Dedic acest volum Echipei de negociatori și Delegației Naționale de Negociere a Aderării României la Uniunea Europeană.4 Între 2004-2007, sute de decorații și medalii au fost acordate, în România, pentru a răsplăti "contribuția" personală la pregătirea aderării României la Uniunea Europeană, dar factorii decidenți nu au avut
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de Aderare la Uniunea Europeană să poată fi semnat în aprilie 2005 și România să devină membru al Uniunii Europene, în 1 ianuarie 2007. Drept pentru care, volumul de față se poate constitui în probă materială a contribuției reale pe care negociatorii României au avut-o la realizarea proiectului societății românești de aderare la Uniunea Europeană. Totodată, se cuvine să mulțumesc călduros celor peste 1.200 de colaboratori din Ministerul Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Externe și celelalte ministere și agenții guvernamentale care, pe parcursul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și guvernele străine, situația/starea actorilor, ideologia, cultura) adică acele "forțe în mediu" care nu se află sub controlul părților și care ar putea influența negocierea cât și contextul internațional (relativa putere de negociere, nivelurile de conflict/cooperare, relațiile între negociatori, rezultatele dorite, susținătorii/decidenții) deci factori asupra cărora negociatorii pot avea o anumită influență. Pentru Alain Plantey, deschiderea relațiilor internaționale spre domenii noi nu a presupus doar constatarea creșterii complexității interacțiunilor, ci și reajustarea metodelor clasice europene și internaționale ale
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acele "forțe în mediu" care nu se află sub controlul părților și care ar putea influența negocierea cât și contextul internațional (relativa putere de negociere, nivelurile de conflict/cooperare, relațiile între negociatori, rezultatele dorite, susținătorii/decidenții) deci factori asupra cărora negociatorii pot avea o anumită influență. Pentru Alain Plantey, deschiderea relațiilor internaționale spre domenii noi nu a presupus doar constatarea creșterii complexității interacțiunilor, ci și reajustarea metodelor clasice europene și internaționale ale diplomației și negocierilor (" A negocia este, deci, cu atât
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
2005).19 În ultimii ani, s-a insistat asupra analizei descriptive și procesuale a negocierilor europene, precum conferințele interguvernamentale și tratatele 20 sau aspectele de putere și leadership în negocierile europene 21. În fine, centrele de pregătire și antrenare a negociatorilor europeni s-au înmulțit (Bruxelles, Viena, Maastricht etc.), iar EIPA a publicat, în 2004, chiar un "Manual pentru negociatorul european."22 Și, desigur, enumerările ar putea continua. Menționând această dezbatere recentă despre negocierea europeană, trebuie să precizăm că ea reflectă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și tratatele 20 sau aspectele de putere și leadership în negocierile europene 21. În fine, centrele de pregătire și antrenare a negociatorilor europeni s-au înmulțit (Bruxelles, Viena, Maastricht etc.), iar EIPA a publicat, în 2004, chiar un "Manual pentru negociatorul european."22 Și, desigur, enumerările ar putea continua. Menționând această dezbatere recentă despre negocierea europeană, trebuie să precizăm că ea reflectă ceea ce unii autori numesc noua "eră a negocierilor", care înseamnă o lume foarte diferită de cea în care H.
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
arată că negocierile de aderare sunt de natură interguvernamentală și se derulează bilateral, între fiecare stat candidat și Statele Membre, într-un cadru multilateral. Sesiuni formale de negociere au loc în CIG, dar cele mai semnificative sesiuni se desfășoară între Negociatorul Șef și reprezentanții Statelor Membre, dar și alți oficiali, inclusiv din alte state candidate. Între grupurile de lucru ale Consiliului de Miniștri al Uniunii Europene și echipa de negociere a statului candidat se realizează schimbul de Documente de poziție (pozițiile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
prin ridicarea anumitor probleme și înaintarea unor opinii despre elemente ale negocierilor. Structurile și instituțiile implicate în negocierile de aderare, din partea statelor candidate, sunt diferite, variind în funcție de tradiție și, câteodată, chiar de contextul politic intern. Toate statele candidate au un Negociator Șef, dar poziția lui față de structurile guvernamentale diferă de la țară la țară. Rolul coordonator al Negociatorului Șef este esențial și capacitatea acestuia de influențare crește în faza finală a negocierilor și a elaborării Tratatului de Aderare. Negociatorul Șef lucrează intens
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în negocierile de aderare, din partea statelor candidate, sunt diferite, variind în funcție de tradiție și, câteodată, chiar de contextul politic intern. Toate statele candidate au un Negociator Șef, dar poziția lui față de structurile guvernamentale diferă de la țară la țară. Rolul coordonator al Negociatorului Șef este esențial și capacitatea acestuia de influențare crește în faza finală a negocierilor și a elaborării Tratatului de Aderare. Negociatorul Șef lucrează intens cu ministerele de linie care sunt implicate în "grupurile de lucru" pe capitole de acquis, arbitrează
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
candidate au un Negociator Șef, dar poziția lui față de structurile guvernamentale diferă de la țară la țară. Rolul coordonator al Negociatorului Șef este esențial și capacitatea acestuia de influențare crește în faza finală a negocierilor și a elaborării Tratatului de Aderare. Negociatorul Șef lucrează intens cu ministerele de linie care sunt implicate în "grupurile de lucru" pe capitole de acquis, arbitrează între diferite agenții guvernamentale, susține opiniile formulate de echipa de negociere la nivelul guvernului. Bineînțeles, argumentează conținutul documentelor de poziție față de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
să lase autorităților europene și Statelor Membre posibilitatea unor multiple și diferite interpretări, dându-se posibilitatea UE să arate că "întotdeauna pot fi considerate ca neîndeplinite în anumite detalii sau alte aspecte."32 De aici apare posibilitatea flexibilității și rigidității negociatorilor Uniunii. Iar flexibilitatea se manifestă prin acceptarea unor derogări (permanente și temporare), perioade de tranziție și aranjamente tehnice. Disponibilitatea Uniunii Europene pentru un anumit grad de flexibilitate a fost diferită în cele cinci valuri de extindere și s-au constatat
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
capabilitățile pentru a respinge ceva ce cealaltă parte vrea, fără să țină seamă de considerațiile legale sau tehnice (puterea se manifestă mai ales la nivelul politic al negocierilor). Încheiem aceste rânduri despre negocierile de aderare la Uniunea Europeană subliniind faptul că Negociatorul Șef are atribuția de a prelua datele adecvate ale pregătirii aderării și a le prezenta în poziții potrivite obiectivelor momentane și de perspectivă ale statului candidat. Pornind de la proeminența informației și veridicitatea acesteia, dar și de la contextualitatea internă și externă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Șef are atribuția de a prelua datele adecvate ale pregătirii aderării și a le prezenta în poziții potrivite obiectivelor momentane și de perspectivă ale statului candidat. Pornind de la proeminența informației și veridicitatea acesteia, dar și de la contextualitatea internă și externă, Negociatorul Șef conduce negocierile conform strategiei și tacticilor stabilite. În timp ce negociatorii Uniunii Europene așteaptă ca pozițiile statului candidat să demonstreze capacitatea unei conformări cât mai complete și rapide cu acquis-ul, Negociatorul Șef al statului candidat caută formulele cele mai potrivite de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]