457 matches
-
șansă de mântuire. Nu o rata ! Înarmează‑te cu răbdare, cu rugăciune și mulțumire către Dumnezeu pentru toate. Cugetă la chinurile sfinților mucenici care au suferit puțin aici și se bucură de‑a pururi În ceruri de bunătățile cele de negrăit pregătite de Preabunul Dumnezeu. VI.2. Grea este durerea bolii, dar atât de dulce Raiul Creștinii călătoresc spre viața veșnică și În tovărășia sufe‑ rinței. Ar fi imposibil să eliminăm Întreaga suferință din viața noastră. Atunci ar trebui să dirijăm
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de, extraordinar de etc: „Un zâmbet fin și cu toate astea atât de inocent trecu peste fața lui.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 26), „O lasă-mi capul meu pe sân,/ Iubito, să se culce/Sub raza ochiului senin/Și negrăit de dulce.” (M.Eminescu, I, p. 179) Observații: Având natură deictică, gradele de intensitate subiectivă (mai ales superlativul absolut) cunosc în limbajul popular, în stilul beletristic și în limbajul poetic un registru foarte amplu de procedee: fonetic-prozodice, morfologice, sintactice sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
limite, iar cealaltă ființă-femeie? dăinuia împreună cu mine în nemișcare. Același puls ne anima și eram un întreg. Fără de veste, în ritmul de largo al acestei arii în afara căreia nu există nimic și nu putea să existe s-a furișat ceva negrăit de crud, ceva imposibil și contrar naturii. Aceeași atingere care m-a creat, lipindu-se de trupurile noastre ca o mantie de aur, prindea să ne furnice. Corpurile noastre goale începeau să se prelingă în noptatice colcăitoare pâraie de viermi
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vestejesc pe rând...792. Și totuși sentimentele integrează calea adevărului în mister, iar neliniștea creată universului din noi e plenitudine și vid în același timp. Chiar Sfântul Paul desemnează bine pasiunea dragostei când afirmă că duhul se roagă în suspine negrăite. Religie, magie și știință. Magia și știința țin de obiectele fizice, vizibile, care se aud, miros și le putem pipăi. Există tehnologie și știință în magie. Iar toate cuceririle științifice par a fi miracole. Religia respectă suveranitatea lui Dumnezeu, adresându
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
teologia Sfântului Atanasie cel Mare, a Capadocienilor și a Sfântului Ioan Hrisostom. Cuvântul este Fiu prin natură: oamenii devin "fii prin participare". Cu alte cuvinte, a participa la dumnezeirea Fiului presupune a lăsa să strălucească în noi înșine frumusețea firii negrăite a Sfintei Treimi. Pe urmele aceluiași Chiril al Alexandriei, Karsavin accentuează dimensiunea pneumatologiei: noi suntem îndumnezeiți prin Duhul Sfânt care ne face asemănători Fiului. Opusă contemplării platonice, teologia Sfântului Chiril al Alexandriei, revalorizată de Karsavin, plasează izvorul cunoașterii în Duhul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sfârșitul ei este iubirea de nereținut a darurilor mai presus de fire ale lui Dumnezeu și dorința firească a unirii cu Dumnezeu și a odihnei în El. Unde este iubirea de Dumnezeu și cultivarea lucrărilor minții și împărtășirea de lumina negrăită, acolo este pacea puterilor sufletului, curățirea minții și sălășluirea Sfintei Treimi. Căci cel ce Mă iubește pe Mine, zice, va păzi cuvântul Meu și Tatăl Meu îl va iubi pe el, și vom veni la el și Ne vom face
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 220 footnote”. De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
miliarde și miliarde de rugăciuni niciodată împlinite. Chiar dacă-și strângea pleoapele, nu scăpa de acele traiectorii eterne. Se așeză și se închipui pe sine foarte bătrân, da, un bătrân care stă de veghe lângă casa lui distrusă. Și se simți negrăit de fericit, în trupul acela bătrân imaginat, în muribundul fără amintiri, fără dorințe. Avea douăzeci și cinci de ani, în vara aceea a anului l945. Timpul care-l separa de bătrân i de păru de o lungime inumană. Trase ranița mai aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
șeasă, fără altare”. Totuși, o undă de lumină în ochii unui monstru (Sfântul), Ion Ion, fixat prin moarte în neprihănita copilărie, „fătălăul”, cu suprafirescul genealogiei lui metaforice, de androgin („Cine știe din ce zmârc,/ Morfolit de o copită/ De făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de omăt -/ Iese așa fel de făt”), lasă să se întrevadă cum în această lume zace, ca în haosul începuturilor, întreagă, rădăcina miraculoasă a vieții. Oralitatea tonului și umorul transcriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
că erotismul fătălăului este demonic și poetul caută o explicație a originii sale: "O fi fost mă-ta vioară/ Trestie sau căprioară/ Și-o fi prins în pântec plod/ De strigoi de voievod?" Sau poate se trage dintr-o "făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de-omăt". În finalul poeziei este schițat portretul unui hoț cu însușiri mitice. Făptura prezentată până acum avea o alcătuire dublă: masculină și feminină, reprezentând o imagine caricaturală, între gingășie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
inteligenței (cu tot ceea ce pare să aibă mai bun), în moartea fără regrete față de curiozitățile, îndoielile și întrebările lumii, mintea teologului primește darul învierii și al înălțării la înțelesuri și cunoașteri nemaiauzite, când Duhul se roagă întru dânsul „cu suspine negrăite” (Rom. 8,26). Acesta este sensul profund al inițierii mistagogice într-o tradiție purtătoare de Duh. Fără această inițiere în tainele Revelației, Crezul și dogmele Ortodoxiei nu capătă sens. Atunci teologia se varsă „într-o baltă fără semnificație în care
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acțiunile distinsului predecesor acad. Nichifor Ceapoiu, acordând spijin deplin dr. Mihai Cristea pentru finalizarea construcției Băncii de Resurse Genetice de la Suceava. Dr. Mihai Cristea s-a pensionat în 1997, retrăgându-se în satul natal unde așteaptă, an de an, cu negrăită nerăbdare, concediile copiilor și vacanțele nepoților, care reîntregesc bucuria unei familii exemplare. Prodigioasa activitate de cercetare a dr. Mihai Cristea este înmănuncheată în 120 de lucrări științifice, dintre care 11 tratate și monografii, dacă ne referim la prezent, deoarece condeiul său
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
pentru ea?” Privii către cer. Deodată simții o răcoare binefăcătoare și parcă puterea nevăzută a lui Dumnezeu îmi șoptea: Să te rogi cu putere și căldură pentru ea! Așa am auzit, rar și clar, fiecare cuvânt. Inundat de o iubire negrăită, căzui în genunchi șoptind: „Mă rog pentru Marta!” Din noaptea aceea, de fiecare dată când mă rugam, în rugăciunea mea ceream de la Dumnezeu și sănătate pentru Marta. Să te rogi pentru o ființă pe care tu nu o cunoști! Niciodată
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 220 footnote”. De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
și de aici, ce să fiu în vis și într-un somn al lui? vedeți că nu e geam! caligrafie din trei femei amănuntele posturale, gîndurile în regim nocturn orografie, dincolo de trupuri, pe cuvîntul lor nu garantezi, sînt oamenii ceva negrăit de dulce, semenul tău canibal! Ora 5,30, în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, la Urechești, variabilă în lumina de zi mărfarul cu ștersăturile șoselei prin el, schelărie de pod La Răsturnica, haltă în pantă, personaj barbian, liturghie de pe centura simțurilor feroviare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vorbele nu îngheață în siguranță, clădiri violent volumetrice, deplina agresivitate asertivă în lucruri, în idei obiectele noi înșine bănuitoare, nesiguri. Sala de așteptare a gării Onești, fără vii îmi asum rîndurile de scaune, scoarța de vorbe tremură, cu suspine de negrăit mijlocește Duhul pentru noi, care nu știm să ne rugăm! s-a trezit în privirea aurolacului care și-a început ziua cu film cu vampiri. Ora 19,06, în acceleratul Brașov Siculeni Iași, după Onești, biserica din Borzești de la credințe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
uitat la ceas. Nouă și douăzeci și cinci. I-am luat mâinile, i le-am așezat una peste cealaltă, și mi-am lăsat mâna mea deasupra. După aceea i-am întors fața spre mine, ca să mă privească în ochi. Nu plânsese. Spre negrăita mea ușurare, nu mi-a aruncat privirea dură și îngrijorată de care mă temeam atât de mult, ci o privire liniștită, o expresie nouă, blândă, îngândurată; și, cu toate că era atât de tristă, părea mai tânără, mai asemănătoare cu vechea Hartley
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de multe, mari, grele, și nepocăite păcate și primind puțina noastră rugăciune ca pe o gângurire pruncească, mijlociți de la Dumnezeul milei și al Îndurărilor să ne izbăvească de chinurile cele veșnice ca, mântuiți fiind, pururea să cântăm Împreună cu voi În negrăita bucurie a Împărăției Sale: Aliluia!”(Condacul al 13-lea)
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
copaci agățat pe el... mirându-te cum de se țin acolo. În cealaltă parte, prăpastia se prăvălea în văi adânci până în șes... și privirea ți se pierdea în zările îndepărtate, pe culmile cenușii ale dealurilor Moldovei. O priveliște neașteptată și negrăit de frumoasă se înfățișa ochilor. Un șuierat prelung, parcă speriat, aproape jalnic, trezește somnul codrilor Bârnovei... toată valea ăuind de ecoul lui. Învăluit într-o ceață subțire, cenușiu albăstrie, cu nuanțe roșiatice ale asfințitului... Orașul celor șapte coline, cum i
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
adierea ușoară a vântului, clătinând-și încet ramurile. O pasăre de noapte străbătu pe deasupra fâlfâind cu bătăi grele de aripi; speriată, o bufniță zbura orbește și se prăbuși printre crengi huruind. „ .. Doamne Dumnezeul nostru, cela ce cu înțelepciunea Ta cea negrăită, ai făcut pe om din țărână..!”, Tudosă rostea, rar, molcom rugăciunea pentru morți.. „ - Oare, mai este pe lume ceva vrednic de prețuit, atâtor dorințe.. de prețul atâtor zbateri, de vreme ce aici se opresc toate ?!”, se întrebă Baltă transfigurat... „ - Ce știm despre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ziua prin casă, mai ajutând la spartul și adusul lemnelor din curte, dar mai mult prin preajma uneia dintre fetele de seama mea (nu mai știu care anume), simțind cum mi se lasă încet în suflet un sentiment de o dulceață negrăită. Nu știu dacă fata era frumoasă, dar pentru mine începuse să ia înfățișarea Olencăi din „Potopul” lui Sienkiewicz: și cum trăiam și noi vremuri de bejenie, începusem să mă gândesc că ar trebui să plec la război să săvârșesc fapte
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
formă nepieritoare în scrisul lui, luând parte la toate suferințele războiului nostru, suferinți care l-au doborât, vă rugăm mult apreciată doamnă, să primiți din partea Sindicatului ziariștilor din Bucovina, cele mai adânci păreri de rău, întărindu-vă Dumnezeu în durerea negrăită ce o aveți. Ziariștii și scriitorii din Bucovina sunt așa de zdrobiți sufletește ca dvoastră. Dumneavoastră ați pierdut soțul, noi și întreaga suflare românească pe cel mai mare gânditor. Ne plecăm genunchii înaintea sicriului și vă trimitem condoleanțele noastre.” La
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vedem că se întâmplă atât cu Scriptura, cât și cu scrierile Sfinților Părinți: cu cât se străduiește cineva să le cerceteze mai mult, cu atât poate să vadă comoara ascunsă în ele și să cunoască de acolo o bogăție de negrăit<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 13, 1 la Facere, P. G. LIII, col. 106. footnote>, căci mare câștig dobândim din citirea Sfintei Scripturi și a scrierilor patristice: „mai întâi, ni se îmbogățește limba (nemaigrăind cuvinte urâten.n.): apoi
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
romancier modern"46, Țoiu definește pictura în sens platonician, ca pe o artă a muțeniei, un discurs nezis 47. Și în Căderea în lume și în Galeria cu viță sălbatică descrierea ekphrastică funcționează la nivelul narațiunii ca un discurs nezis/negrăit, un discurs de completare a universului romanesc. Descrierea Plata dijmei explică o secvență din înfruntarea lui Chiril și a Retei cu sistemul politic oprimant; cea a statuii ciobite a Victoriei din Samotrache poziționează autorul (dar și cititorul) în legătură cu statutul comparabil
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
11,14) și va fi urmat de oștiri fără număr de ființe netrupești. El se arată tuturor ridicându‑se la cer în sunetul trâmbițelor, în mijlocul celor ce îl slăvesc și al puternicelor osanale din partea celor care îi cântă imne de negrăit. Moștenitorul întunericului va străluci ca o lumină. Când se va ridica la ceruri, când va coborî pe pământ, în toată slava sa, când va face ca demonii preschimbați în îngeri să‑i împlinească toate dorințele cu frică și cutremur. Va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]