364 matches
-
România comunistă, la o asemenea amploare)”16. În condițiile În care clasa muncitoare era cea privilegiată În comunism și considerată implicit aliată a Partidului, spre deosebire de intelectuali, lovitura era cât se poate de grea pentru putere. Într-un amplu interviu, Clement Negruț, secretar cu propaganda În august 1977 În Petroșani, povestește un detaliu ce confirmă surprinderea pe care evenimentele au produs-o: se pare că Nicolae Ceaușescu, din momentul când a ajuns În zona minieră, repeta mașinal Întrebarea, mai mult pentru sine
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Cambridge, London, 2007. Navarro, Peter, The Coming China Wars: Where They Will Be Fought and How They Can Be Won, Financial Times Press, Upper Saddle River, New Jersey, 2007. ***, "NDRC Reveals Details of Stimulus Package", China Daily, November 27, 2008. Negruț, Silviu (coord.), Geografie economică mondială, Meteor Press, București, 2009. ***, "Novartis Puts R&D Activities in India on Hold", The Economic Times, November 12, 2009. Nye, Joseph, "China's Century Is Not Yet Upon Us", Financial Times, May 19, 2010. Ocampo
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
and Bad", The Economist, December 5-11, 2009. 340 Idem. 341 "A Long Game", The Economist, December 5-11, 2009. 342 Idem. 343 "The Changing Role of Science, Business and Politics in the 21st Century", The Economist, December 5-11, 2009. 344 Silviu Negruț, coord., Geografie economică mondială, Meteor Press, București, 2009, p. 21. 345 George Friedman, The Next 100 Years: A Forecast for the 21-st Century, Doubleday, 2009, p. 52. 346 Timothy Garton Ash, "Islam in Europe", in Facts are Subversive: Political
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sînt mult mai limpezi atunci cînd numele persoanei are corespondent un nume comun, cum ar fi Bujor, Crenguța, Crin(a), Floarea, Lăcrămioara, Narcis(a), Viorica; Iepure, Lupu, Vulpe; Luminița, Soare, Steluța; Argint, Mărgări(n)t, Smaranda, Zamfira; Albu, Drăguța, Negru, Negruța etc. În fiecare dintre aceste nume se identifică dorința, speranța donatorilor numelui ca în fața colectivității căreia îi aparține purtătorul să se bucure de însușirile florii, ale soarelui, ale vietăților, ale pietrelor scumpe etc. și să fie apreciat ca atare. Numele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sînt mult mai limpezi atunci cînd numele persoanei are corespondent un nume comun, cum ar fi Bujor, Crenguța, Crin(a), Floarea, Lăcrămioara, Narcis(a), Viorica; Iepure, Lupu, Vulpe; Luminița, Soare, Steluța; Argint, Mărgări(n)t, Smaranda, Zamfira; Albu, Drăguța, Negru, Negruța etc. În fiecare dintre aceste nume se identifică dorința, speranța donatorilor numelui ca În fața colectivității căreia Îi aparține purtătorul să se bucure de Însușirile florii, ale soarelui, ale vietăților, ale pietrelor scumpe etc. și să fie apreciat ca atare. Numele
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cadre didactice ca Grigoriu Maria, Antochi Mihail, Farcaș Dumitru, Pintilei Sandu și alți tineri amatori din sat. Și colectivul didactic de la Vatra a organizat și interpretat câteva piese cu mare audiență și succes la public ca: Jos Tudorache, sus Tudorache, Negruța, Deșteapta pământului, Cuiul lui Pepelea, Ultima rădăcină și Tache, Ianche și Cadâr de V.I. Popa . în rolurile principale au jucat de fiecare dată prof. Gh. Chițac, prof. Gh. Bostan, prof. Gh. Apătăchioae, prof. Bostan Elena, educatoare Poraicu Ecaterina, înv. Grigoriu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu-i singur. Era răcoare. De peste vârfurile de brazi venea un suflu cu miros de cetină. „Gata..!”, se pomeni gândind cu voce tare.. Și, căsuța de sub Gorun, se arătă albă în bătaia lunii. Împinse încet portița, care scârțâi îndelung, ascuțit. Negruț, câinele uncheșului, mare și lățos ca un urs, mârâi.. dar, recunoscându-l scheună subțire ca un geamăt de copil în suferință. În deschizătura ușii, s-a ivit mai întâi capul , tușei Stanca, soața uncheșului, strâns până la frunte într-o basma
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
trimeteau pentru internare pe acești bolnavi. În special cu Comisia Interimară a orașului Iași Epitropia a avut neînțelegeri prelungite. Există nenumărate dovezi ale acestui diferend. Alegem spre exemplu una singură: Epitropia ceruse plata unei sume de bani pentru o oarecare Negruți, din lași, la Golia. Președintele Comisiei interimare cu adresa nr. 4959 din 6 mai 1872, se adresează Epitropiei cu referire la pretenția de mai sus în felul următor: "pentru ultimul rezultat la adresa Dv. nr. 1318 am onore a vă răspunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1872, se adresează Epitropiei cu referire la pretenția de mai sus în felul următor: "pentru ultimul rezultat la adresa Dv. nr. 1318 am onore a vă răspunde domnilor membri, că primăria, ca și mai înainte va arăta și acum că întrucât Negruți nu vi s-a trimesu de autoritatea comunală spre a se interna pe contul ei întrucât nici un articol din legea comunală nu o obligă pentru întreținerea lui, nu se poate satisface cererea ce faceți de a vă plăti bolnavii aflați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
În procesul de formare a atitudinilor unui consumator, un loc important îl au influențele de natură culturală și socială (grupul de apartenență, grupul de referință, cultura etc.), precum și persona litatea, sau stilul de viață al individului. <footnote Costinel Dobre, Constantin Negruț, Mirela Venczel, Marketing, Editura Amphora, Reșița, 1995, pp. 92-93 footnote> Atitudinile formează o punte de legătură între percepții și comportamentul manifest al consumatorului. Ele sunt rezultatul unor procese psihologice și, aidoma altor variabile endogene, nu pot fi direct observabile, trebuind
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Automation: Focus on Sustainability, University of Zadar, Croatia, 24‐ 27rd October, pp. 1047-1050 Dîmbean-Creța, O., 1991, „Structura, distribuția și dinamica veniturilor populației”, Calitatea vieții, nr. 3-4, București, Academia Română, ICCV Dobre, C., 2000, Comportamentul consumatorului, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Dobre, C., Negruț, C., Venczel, M., 1995, Marketing, Reșița, Editura Amphora Dobrotă, N., 1997, Economie politică, București, Editura Economică Dobrotă, N. (coordonator) ș.a., 1995, Economia politică, București, Editura Economică Dubois, P.-L., Jolibert, A., 1994, Marketing - teorie și practică, Vol. II, Cluj-Napoca, Imprimeria
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Gospodaru Gabriel-Dan; Gurzău Adrian; Hogea Gheorghe; Holdiș Ioan; Iacob Strugaru Stelică; Iacob-Ridzi Monica Maria; Ialomițeanu Gheorghe; Iftimie Dragoș-Adrian; Ionescu George; Iorguș Zanfir; Leșe Doru Brașoan; Liga Dănuț; Lubanovici Mircea; Marin Mircea; Militaru Constantin Severus; Movilă Petru; Mustea-Șerban Răzvan; Neculai Marius; Negruț Clement; Nițu Adrian Henorel; Novac Cornelia Brîndușa; Oajdea Daniel Vasile; Olar Corneliu; Oltean Ioan; Oprișcan Mihai Doru; Paleologu Theodor; Pandele Sorin Andi; Pardău Dumitru; Păduraru Nicușor; Petrescu Cristian; Pirpiliu Ștefan Daniel; Popescu Adrian; Popescu Cosmin Mihai; Popoviciu Alin Augustin Florin
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
fi răcit apa din baie? Mie nu-mi strigă nimeni: „Cum, încă nu dormi? Nu ți-e rușine să veghezi așa de târziu noaptea! Trebuie să fie ora 3“... Ca să aud: „Nu, scumpo, e abia douăsprezece și ceva“... Noapte bună, negruța mea, nu crede când ți se spune că ești frumoasă... Dulceața mea, te sărut. M. 6/1947 II Sâmbătă 4 oct[ombrie] [1947] Ce scrisoare caraghioasă pe verso. O înșiruire searbădă, în care pare că sunt cuprinsă de mania egocentrică
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
părinții mei și de mine însămi, să mi văd mâinile cum aplaudă, să le urăsc pentru că-mi pălmuiesc morții mei iubiți, să le urăsc ca pe niște mâini lașe, de boieroaică decăzută... câteodată e prea greu de îndurat. [...] Sărbători fericite, negruța mea; an nou fericit. De-ar putea să ne aducă laolaltă! Dar atunci, fără nici o îndoială, după cum „ne“ cunosc, am fi două care să viseze la micul și dragul nostru apartament din București, cu intensa nos talgie maladivă care ne
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
scris pe Titu Maiorescu și pe Iacob Negruzzi. Argumentele aduse de Xenopol, care l-au hotărât până la urmă pe Panu să intre în Junimea, au fost destul de simple. „Mai întâi Maiorescu nu se uită la asemenea nimicuri... Cât despre Jacques Negruți,...este drept că-i mai pătimaș, însă are și el o patimă, mai mare decât toate, aceea de a avea cât se poate mai mulți colaboratori la Convorbiri literare. E destul să-i dai un articol la Convorbiri, ca să se
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
capul nostru după ce îl vom asculta și pe G. Panu, care, în cartea sa „Amintiri de la Junimea din Iași”, pe un ton mai degrabă anecdotic, vorbește despre începuturile Junimii. „La fiecare banchet de aniversare a înființărei societății Junimea, d. Iacob Negruți avea specialitatea să stabilească în mod exact data întemeierii Junimei și totuși în curs de vreo 14 ani nu a reușit complet s-o stabilească. De ce? Fiindcă îndată ce oratorul - bine înțeles într-un discurs umoristic - determina o dată oarecare, o droaie
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și totuși în curs de vreo 14 ani nu a reușit complet s-o stabilească. De ce? Fiindcă îndată ce oratorul - bine înțeles într-un discurs umoristic - determina o dată oarecare, o droaie de întrerupători, îi aruncau cele mai energice dezmințiri... Așa d. Negruți a stabilit deocamdată anul înființărei, acela de 1863. A ajuns domnia sa de asemenea să stabilească și luna, luna februarie mi se pare; a ajuns să stabilească și locul unde s-a zămislit ideea, anume în dreptul unui fânar de lângă poarta bisericei
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
o fată Savastița și a măritat-o după N. Orac [4] din Baea, care are un ficior pe Vasile Orac [5] dirijor al corului bisericesc din Fălticeni, iar acest Vasile are un ficior Radu mare pictor și profesor la liceul Negruți din Iași. Multe am mai tras eu în viața mea. Voi fi avut 3-4 ani și Bădica D. Dumitru cel mai mic ficior al bunicăi și cel mai frumos și cel mai obraznic, m-a pus într-un sac și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din Iași între 1896-1919, inspector general; 4. Vasile Orac, preot paroh, dirijor cor bisericesc Fălticeni, tatăl lui Radu Orac; 5. Radu Orac, (1938-2004), a urmat Institutul Pedagogic și Facultatea de Arte Plastice de la București (1973), pictor, profesor la Liceul C. Negruți, Iași, a fost lutier amator; i-a pictat un portret lui Gheorghe Rădășanu; 6. Mihail Sadoveanu, (1880-1961) scriitor; a lucrat în redacția revistei "Sămănătorul", a înființat mai multe reviste "Răvașul poporului", "Cumpăna", "Însemnări literare", Însemnări ieșene"; a fost director al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la Mânerău, lângă Arad. A fost un mare animator al vieții muzicale din Banat și un compozitor de seamă în domeniul muzicii corale. Multe din corurile sale au devenit vestite, ca:”Ana Lugojana”, “Răsunetul Ardealului”, “Răsunet din Crișana”, “Peste deal”, “Negruța”. A mai compus piese vocale cu acompaniament de pian. A fost multă vreme conducătorul corului din Lugoj. În 1922 a înființat “Asociația corurilor și fanfarelor române din Banat”, al cărei președinte a fost până la moarte. Dumitru Georgescu-Kiriac S-a născut
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
fost ovaționat. La jumătatea lui octombrie se joacă la Teatrul Național, cu montare neobicinuită până atunci, cu piese și decoruri aduse din streinătate, Ioana d’Arc, dramă în 5 acte de Schiller, tradusă în versuri de d-nii U. și Iacob Negruți. Rolul Ioanei d’Arc era ținut de Aristizza Romanescu, al lui Carol VII de Gri gore Manolescu. Regina Isabeau - d-șoara Fanșeta Vermont, mai târziu d-na Grigore Ventura, Filip cel Bun - Iancu Petrescu, Dunois - C. Nottara. În sala Bossel, trupa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lui Ion Brătianu n-a izbutit decât să țină departe pe Petre Carp de cealaltă opoziție și să-l puie în neînțelegere chiar cu propriul său partid. La teatrul Dacia se reprezintă o revistă politică scrisă de doi cumnați: Jack Negruți și D.R. Rosetti (Max), revistă intitulată Zeflemelele. De la Cer cuvântul și Ai cuvântul, aceasta era întâia revistă ce se juca în București. Violențele din presă trec acum în Parlament. Nicolae Fleva este eroul opoziției la Cameră, toate interpelările și cuvântările
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
că: dacă e guturai la Paris, strănută Bucureștiul? Regele se duce la Iași să asiste la sfințirea noii catedrale, dar opoziția îi pregătește o primire semnificativă: pe parcurs, trei fruntași conservatori: Costea Balș, Gheorghe șendrea și un profesor de gimnastică, Negruți, îl fluieră. Cei doi dintâi sunt arestați, bătuți de poliție și dați judecății. Această manifestație era rezultatul și a curentului stârnit împotriva Regelui și a osândirii lui Panu, care era ieșean. Astfel de manifestațiuni ostile impresionau întotdeauna pe Rege. Câteodată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
opoziția hotărăște acum lupta fără cruțare, întruniri publice în toată țara și acțiune extraparlamentară permanentă la București. Un manifest semnat de 42 deputați din opoziție este adresat țării. Cu acest prilej se constată că grupul junimist este divizat; pe când Iacob Negruți a semnat manifestul, Petre Carp și Alexandru Marghiloman nu l-au semnat. [zilele agitate de la 13, 14 și 15 martie] Acum vin cele 3 zile hotărâtoare care răstoarnă pe Ion Brătianu și regimul său, zilele de 13, 14 și 15
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Al. Djuvara], I. Fătu, N. Filipescu, N. Fleva, dr. Frumușeanu, Petre Grădișteanu, T.C. Grigorescu, dr. N. Garoflid, C. Enescu, Ilariu Isvoranu, Tache Ionescu, Ioan Lahovary, Caton Lecca, Ioan Marghiloman, Mihail Marghiloman, E. Mavrocordat, I. Movilă, G. Mârzescu, Al. Marghiloman, Iacob Negruți, A.D. Nicolaid, N. Nicorescu, I. Nucșoreanu, Leon Negruți, Moise Pacu, George Paladi, George Panu, C. Pariano, August Pesiacov, N. Popescu, N.T. Pop, C. Quin tescu, N. Rășcanu, Const. Ressu, G. Robescu, N. Săruleanu, N. Stă tescu, Al. știrbey, M. Tzoni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]