60,569 matches
-
socio-cultural. Fenomenul negativ cel mai grav din sfera non-occidentală este fundamentalismul. Pe cînd discursul post-modern are audiență, în speță, în mediul satisfăcut de sine al învingătorilor, discursul fundamentalist se bucură de succes în rîndul celor învinși. Michael Hardt și Antonio Negri descifrează în noțiunea de fundamentalism o obstinată rămînere pe loc a structurilor premoderne, un "refuz al evoluției istorice în curs": "Neputința și excluderea, subliniază Maria-Ana Tupan, sînt cele care generează violența izbucnirilor de naționalism din enclave tradiționaliste". Să adăugăm că
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
cuvintelor. Vorbea de parcă ar fi recitat, pe un ton ascuțit, asemănător cu o chemare la luptă. - În anul cometei allei s-a petrecut în sat un eveniment nemaipomenit. Un bolovan uriaș a căzut din cer lângă răzorul lui Tasgar. Era negru cum e cărbunele, dar nu strălucea. Era viu. Ramirín a tăcut. Îi observa pe ascultători cu ochișorii lui albicioși de bătrân. Căutătorul de minuni și-a întins capul înainte cu vădită curiozitate. - Viu? a întrebat. Cum adică viu? - Lăsați-mă
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
De data asta, nimeni nu a întrerupt tăcerea. - N-o să uit asta niciodată. Noi, sătenii, ne uitam la el de pe malul dimpotrivă. Crengile alea erau ca niște mâini care se mișcau parcă cerând ajutor. Se deslușeau foarte bine pe fondul negru al acelei arătări. Mișcările și țipetele au devenit din ce în ce mai slabe. La amiază crengile s-au pleoștit și nu s-a mai auzit nici un țipăt. Ramirín a făcut încă o pauză, foarte lungă. Căutătorul de minuni a întrebat: - Și ce s-
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
de minuni a întrebat: - Și ce s-a întâmplat cu bolovanul? - Păi lăsați-mă să spun! Ei, drăcia dracului! a strigat Ramirín, spre satisfacția abia reținută a ascultătorilor. Soarele a uscat crengile. Ploile au prefăcut bolovanul într-o pulbere fină, neagră, pe care râul o purta la vale încetul cu încetul. Omoară păstrăvii, la fel ca varul ori leșia. Toată iarna apa râului a curs neagră până dincolo de La Granada. Dar când a venit primăvara dispăruse. Ce puteți să-mi spuneți
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
reținută a ascultătorilor. Soarele a uscat crengile. Ploile au prefăcut bolovanul într-o pulbere fină, neagră, pe care râul o purta la vale încetul cu încetul. Omoară păstrăvii, la fel ca varul ori leșia. Toată iarna apa râului a curs neagră până dincolo de La Granada. Dar când a venit primăvara dispăruse. Ce puteți să-mi spuneți despre asta? Căutătorul de minuni a căzut pe gânduri. Pe urmă, cu un glas neșovăitor, în care se putea bănui o intenție batjocoritoare, a răspuns
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
și să pregătească reflectoarele. Ne-a spus de câteva ori să ne dăm la o parte. Soția lui admira picturile cu ajutorul lanternei, comentând scenele reprezentate în fiecare dintre ele. Toate erau scene cu animale: cai, cerbi, trei mistreți, o capră neagră. Îi sticleau ochii de plăcere și răsuflarea i se înălța ca fumul dintr-o vatră. Pe urmă, în timp ce căutătorul de minuni lumina peretele și își pregătea cu o minuțiozitate lentă și temeinică aparatele de fotografiat, soția lui și cu mine
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
incredibile scenarii - în același sat, după seria crimelor etc. Lui Mihai Goțiu îi reușesc variațiile de ton și stil, starea personajului atunci cînd 'trăiește' sau 'rememorează' reiese cu limpezime din discurs fără a fi nevoie de precizări explicite, iar umorul (negru adesea, tema condiționează...) este de foarte bună calitate. Părțile nu la fel de reușite ale românului sînt, dimpotrivă, scrise într-un limbaj care nu pare viu, cu poante în general răsuflate, eventual cu machisme facile care nu se mai integrează satisfăcător devierilor
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
cu colgate pe dinți). Sau: "benedict e departe/ rătăcește printre nori/ adulmeca meteoriții/ îi trimite lui șam o plăcintă/ umpluta cu îngeri și crini" (bidem). Sau: "șam își scrie poemul/ vede cum vaporul/ se apropie de capătul străzii/ vede apă neagră deșirîndu-se lent/ vede buclă unei fetițe/ răsucita pe un deget uscat/ șam umblă pe cer/ trebuie să ajungă la mecca/ să cumpere mere/ închipuiți-vă un poet de tip clasic/ sugînd la sînul muzei sale" (șam umblă pe cer). Prin
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
Acela ce poartă vina morții în arest a unui băiat de șaisprezece ani - Bălășoiu de numele său -, a și fost amendat cu 10% din salariu, pe o lună întreagă. Preț de treizeci de zile amărâtul de gardian va mânca pâine neagră, udată de lacrimi... Cazul Bălășoiu a intrat în vizorul presei, se așteaptă o expertiză medicală. Se va mai scrie, poate, și după aceea. De la groapă, mortul nu se va mai întoarce, pe când poliția este eternă. Când îi moare generalul, i
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
că a apărut "Îndrăgostiți în bucătărie", unde o logodnică nepricepută e învățată de VIP-uri cum se face o friptură, dulceață, o salată etc. La TVR2 Petrișor Tănase este bucătarul șef mai mare (îl egalează doar Virgil Ianțu și Dan Negru) peste două emisiuni: "Bărbați, la cratiță"!, sâmbăta, unde se țin concursuri fie pentru pregătirea unui cotlet medieval, fileu de vițel cu sosuri englezești, indiene, cu susan etc., fie pentru diferite cockteiluri pentru care un juriu "competent"va da note, între
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
dintre minciuni", o aprecia cu scepticism Chamfort), ea nu alcătuiește o calitate intrinsecă a scriitorului. A declara că apreciezi "în primul rînd"la un scriitor modestia e ca și cum ai spune că-i apreciezi "în primul rînd"ochii albaștri sau părul negru. Valorea estetică se poate asocia la fel de bine cu structurile psihologice ale umilinței ca și cu cele ale orgoliului, aceste categorii interferîndu-se astfel încît s-a putut vorbi despre un orgoliu al umilinței și despre o umilință a orgoliului... Cu toate că ne
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
că Sorin Ovidiu Vîntu se pregătește să fugă din țară. Trăsătura comună a tuturor întîmplărilor de mai sus e că par neadevărate. Un al doilea element care le unește e potențialul lor umoristic involuntar. Un umor bătînd în negru, sau negru de-a binelea. La prima lectură a Peripețiilor bravului soldat Svejk, începeam să rîd numai după ce îmi trecea perplexitatea, acea stare de "Nu se poate!" vecină cu beatitudinea, față de care rîsul e nimica toată. (Îi sînt și azi recunoscător lui
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
Dar marii artiști îl spun și nu lasă speranță, sau, dacă lasă, e partea șubredă a artei lor. În ceea ce mă privește, cred că a da speranță le revine preoților și asistenților sociali". Negrul se cade a fi cît mai negru. Răul se răzbună pe sine prin Rău. Orice acceptare, orice armonie e scandaloasă. Agonia spiritului modern nu exclude, ci, dimpotrivă, cheamă ipostaza agonală, lupta fie și "de idei" al cărei cîmp e oferit de lectură: "Recitesc cartea lui X, e
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
la timp nu înseamnă decît a îngîna nedreptatea. Însă Livius Ciocârlie înțelege a păși demonstrativ pe un tărîm al Răului, cu satisfacția de a călca în picioare (teoretic, speculativ, să nu se sperie nimeni!), valorile morale, de a savura "licorile negre ale păcatului" (sintagma este a lui Marcel Raymond, privitoare la patronalul Baudelaire). Autodamnarea d-sale atinge cote aparent jenante: "În secolul douăzeci și unu nu vreau să pătrund. Rămîn ce am fost și ieri și alaltăieri - un junimist". Sau chair stridente: "Mă
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
a bilanțurilor fataliste. Dar dacă românul obișnuit ar duce-o bine, cine ar fi nebun să alcătuiască asemenea bilanțuri? De altfel, tot în ziarul peste care e director Mircea Micu aflăm tot felul de bilanțuri care mai de care mai negre.
Voluptăți ca la "Săptămîna" by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15122_a_16447]
-
Emil Nicolae se amestecă două voci distincte: una care captează imagini, semnale ale unei realități inaccesibile, și cealaltă, mai aspră, deziluzionată, întoarsă spre ruinele (în spirit) pe care le-a adus "societatea literară de consum". Tocmai această nehotărîre (nici perspectiva neagră a pătrunderii "regulii pieței" în zona scrisului, nici numai căutarea transcendenței și a inefabilului) face ca cele două tonalități să-și dizolve diferențele. în lumea de sus manifestările divinului nu mai sînt sinonime cu binele, iar în lumea de jos
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
cei doi îndrăgostiți din Frumoasa călătorie... își găsesc dragostea și fericirea într-o formă de inexistență fizică, personajul Cehov din Mașinăria Cehov trăiește și moare în același timp în mijlocul personajelor sale. În ceea ce privește Istoria comunismului..., piesa este un soi de parodie neagră care, pentru cei ce au cunoscut ororile comunismului, nu poate fi decât o experiență personală. În fond, dramaturgul pare să nu prelucreze nimic, arătându-ne cum realitatea poate fi mai îngrozitoare decât absurdul ficțiunii și cum limbajul are capacitatea perversă
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
În jur, nimeni. Mă uit pe geam. Pe trotuar, sprijinit de balustrada unui pod mic, stă un personaj ciudat. Nu l-aș fi observat dacă am fi avut verde la semafor. Are o cămașă albă, cu mînecile suflecate, niște pantaloni negri, prăfuiți și peticiți, lăsați bine pe niște pantofi scîlciați. Imaginea personajului pare coborîtă dintr-un tablou gotic. Pe cap ține, într-un echilibru perfect, un teanc masiv de ziare, învelite în folie de plastic (să nu le plouă, la o
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
a suportat 49 de intervenții ale cenzurii. Pentru cât a frecventat cenzura textele călinesciene se poate scrie o carte. Eliminarea unor paragrafe esențiale din romanele Bietul Ioanide (demonstrate de Nicolae Mecu tot în paginile revistei România literară) și în Scrinul negru, (textele acestea au fost publicate parțial în Revista de istorie și teoria literară). G. Ivașcu și-a recunoscut, în calitate de director al unei publicații cum a fost Contemporanul, la vremea când G. Călinescu semna Cronica optimistului, amestecul în texte, la solicitarea
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
un portret descompus în elemente: tot ce s-a consemnat despre fața lui Creangă, despre statura lui, despre burtă (fiul și nora susțin că n-a fost niciodată "burduhănos"), despre păr (cu toții păstrăm imaginea unui Creangă brunet și cu ochii negri, în timp ce el era în realitate șaten cu ochii albaștri, ba chiar "blond, cu părul alb ca oaia"), era punctual la ore, dar bătea copiii ca un barbar, purta o batistă roșie la găt ca popii, dar era "ateu din suflet
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
modifica mersul actual al României." Iulia Roșca e de părere că întrebarea din titlul editorialului ei ar trebui să și-o pună "distinșii politicieni la fiecare sfîrșit de an". Citez concluzia acestui editorial aniversar: "Ar fi nedrept ca din cortina neagră ruptă în decembrie '89 să se confecționeze doar prapuri de doliu pentru speranțele unui neam întreg și draperii care să ascundă învîrtelile și fripturiștii tranziției." Din păcate, această nedreptate se manifestă din plin, iar învîrtelile și fripturiștii tranziției se văd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
dărâmarea statuii. Vânt. Soclul dinamitat. Rafale de aer par să facă să fâlfâie pulpanele mantalei de bronz. Trupul care nu cedează. Muncitorii așarnați cu pickamerele lor, tocmai ei, care... (șters energic). Piața măturată de vijelie. Singurul, spectator... nimeni decât volgile negre care gonesc prin piață... troleibuzele... toți se fac că nu văd... Abia acum văd clar și rogojinele zbătându-se în vânt și care încearcă să acopere trupul decapitat al statuii... brațul ridicat, îndreptat înainte și asupra căruia în acest moment
Carnetul roșu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15197_a_16522]
-
banal. Așa că totu-i normal" spune Béranger pe un mic podium. De regulă, aici stau tronurile. Acum, funcția îi este amplificată: marchează și procedeul de "teatru în teatru" la care Ionesco a apelat; poate fi, totodată, un soi de oglindă neagră în care imaginea Curții, a martorilor, a spectatorilor a împietrit. Chipuri ciudate - bărbați cu joben și monoclu, femei în rochii cu dantelă - sînt pictate de Adriana Grand, iar pictura îmbracă, în loc de covor roșu, podiumul-scenă. Acest element de decor, desfășurat pe
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
Pentru a înțelege un astfel de mecanism nu trebuie să fii savantul Postolache: e suficient să ai două clase, sau nici măcat atât. Or, prin acțiunea demnă de filmele cu speculanți de război, guvernul Năstase ne reîntoarce în cele mai negre zile ale comunismului. Imaginați-vă impactul acestei măsuri translându-l de la salată, țelină și spanac la produsele industriale. Ce să înțeleagă potențialul investitor din comando-ul polițienesc-politic ordonat din Piața Victoriei? Păi, el înțelege că trebuie să fie idiot să
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
Gheorghe Grigurcu Precizînd că "etalează mizeria patimilor joase", printr-o "aparent paradoxală neîndurare și lipsă de milă față de umanitatea cutremurătoare", caracterizînd-o, în consecință, drept o "idealistă cu semnul minus", Liana Cozea o situează pe Hortensia Papadat-Bengescu sub steaua neagră a Răului: "Există în romanele Hortensiei Papadat-Bengescu o fascinație a răului, a răului mereu victorios, inevitabil și dureros, o captivantă etalare de personaje predispuse la compromisuri și o neînchipuită inventivitate în a le ilustra, care nu epuizează formele de expresie
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]