634 matches
-
obțineau numai cu bani mulți, luați tot de la mulțime, printre acestea fiind amintite cea de-a treia domnie a lui Gheorghe Duca și a doua a lui Dumitrașco Cantacuzino. Duca Vodă „strânsoare mare pentru bani făcea tuturor, și boierilor și neguțătorilor și la toată tara, muncindu-i și căznindu-i pre toți în toate chipurile; pre unii cu închisori pedepsindu-i, pre alții cu munca și cu bătăi cu buzduganul până la moarte ucigându-i...; nu cruța nici boier nici sărac, nici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai oneros, totodată, pentru comerciant, a fost pivniceritul, taxa pe pivniță, fără a se ține seama de cantitatea de vin desfăcută. Alt strângător era cămănarul sau căminariul care aduna zeciuiala domnească din ceară, dar mai era și o dare pe „neguțătorii ce speculau cu băuturile: 3 lei de bute". Vameșii adunau taxele orânduite în folosul Domniei de la cei care aduceau în târg diferite obiecte pentru vânzare. La 1674, domnul Dumitrașcu Cantacuzino poruncește acestor funcționari: „pentru poslușnicii și slobozenii Sfintei Episcopii... să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent cu 10 parale. Se punea mortului în mâna dreaptă ca să aibă cu ce plăti vămile văzduhului, de unde vine și expresia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încă le ia din 10 lei - unul, și de la femeile sărace, care n-au nici bărbat nici feciori, încă ia câte 2 lei; și dejma din vin o ia cu vadră mai mare decât vadra cu care vând ei pe la neguțători, și dejma din păpușoi nu o ia toamna când ei culeg popușoiul, ci o ia primăvara, uscați gata, cum și dejma din stupi iarăși nu o ia la vreme, după obicei, ci la venirea desetinei după ce numără stupii, apoi când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au case pe locul mănăstirii Sf. Spiridon, iar la crâșme fiind chiverniseala lor să nu dea nimic; nici femeile sărace, fără bărbați și feciori, nu vor da nimică; dejma de vin să o dea cu vadra ce vor vinde la neguțători - și Episcopia să o ducă unde va vrea iar nu târgoveții. Stupii să-i numere la vreme și de nu vor fi într-o prisacă 50, va lua Episcopia câte o para de stup, iar de vor fi 50, să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adică 20% pe an, cad la învoială și prețăluiesc că pentru 394 lei capete, să se ia dobândă 154 lei, pentru cei aproape doi ani cât stătuseră banii luați cu împrumut. În fața marelui stolnic, în prezența vameșului cel mare, a neguțătorilor și a jidovului, desfac zapisul de zălog și prețăluiesc lucrurile zălogite, la anul 1699: 165 lei mărgăritarele; 150 lei - 150 berbeci, 40 lei - 2 cai; 20 lei - 2 inele cu 2 zafire și diamante, 36 lei - o pereche brățări din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a fost întărit și „Alcătuirea sau regulamentul" ce-și făcuse bârlădenii pentru stăpânirea moșiei și a acareturilor cumpărate de la Profira Dimachi, născută Miclescu „și se instituie o Epitropie, aleasă de obștea locuitorilor, compusă din 6 persoane - 2 boieri și 4 neguțători, care avea obligația să plătească prețul răscumpărării din venitul moșiei pe primul an și din vânzarea către obșteni a locurilor de arătură, a acareturilor și locurilor virane. Așa a luat ființă Casa Proprietății sau a Obștei Bârlad. Epitropia a fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și nici nu făcea politică, dar vedea, observa și cele ce vedea se întipăreau odată în creierul lui sănătos și pe fiecare zi se încredința că timpuri noi au sosit". În orașe efectele au fost și mai însemnate, completa redactorul. Neguțătorul, atât de oropsit și lăsat la bunul plac al polițaiului „țintuit cu urechea la stâlp în piață" și a-i arunca marfa „iama", a înțeles că se va îmbunătăți și soarta lui. O mulțime de negustori români supuși străini (sudiți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1971; Dulcea pierdere, București, 1974; Imnuri orfice, București, 1975; Pavăză de crini, București, 1976; Darul de a iubi, București, 1978; Această iubire, București, 1979; Veneția, București, 1980; Viață personală, Craiova, 1981; Să nu uiți, să nu mori, Craiova, 1982; Izgonirea neguțătorilor, București, 1983; Muzeul de ceară, București, 1983; Autoportret, Craiova, 1985; Un om, într-o zi, Craiova, 1987; Zborul săgeții, București, 1988; Patrie comunistă, Craiova, 1989; Frumoasele doamne din provincie, Craiova, 1998; Spiritualitatea elenă în Oltenia (în colaborare cu Toma Rădulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286921_a_288250]
-
iernii, oarece generozitate cavalerească. Iar Niță Necșulescu, primar, secondat de secretar, pare sensibilizat de situație elevelor și a profesoarelor abia acum. E galant („...la școală ce cu onoare o dirijați”), orgolios („5 (cinci) care de lemne”) și lăudăros ca un neguțător interesat să-și vândă marfa („lemne cer curat, prima calitate”). N-are importanță, din punctul lui de vedere, că iarnă grea a trecut chinuitor pentru cei de la Școala de fete: „am găsit din cauza frigului școala pe jumătate despopulată complet, iar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vehement, considerând-o vulgară și fără valoare, Dan Petrașincu o apreciază pentru faptul că e lipsită de orice sentimentalism feminin, „virilă” chiar, creație a unui spirit capabil să se miște alert în lumea ideilor. Din trilogiile dramatice proiectate - Ciclul vieții (Neguțătorul de iluzii, Omul ascuns, Călătorie-n întuneric), Ciclul morții (Appassionata, Vila tăcerii, Adevărata moarte) și Noi... urmașii lui Iuda - după război nu apare decât Omul ascuns (1947). Piesele, admirate de unii contemporani pentru inteligență și energie spirituală, ilustrează principii morale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
fiecare piesă fiind compusă parcă pe o singură arie, în care vocea autoarei se lasă recunoscută în replicile majorității personajelor. SCRIERI: Călătorie-n întuneric, București, 1943; Omul ascuns, București, 1947. Repere bibliografice: Sorana Țopa, autoare dramatică, RP, 1929, 3 319; [„Neguțătorul de iluzii”], RP, 1931, 4 012; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 218-221; Ernest Verzea, De vorbă cu d-na Sorana Țopa, „Duminica”, 1943, 6; N. Carandino, „Călătorie-n întuneric”, „Bis”, 1943, 26; Ion Marin Sadoveanu, Teatrul Național: „Călătorie-n
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
tr. Liliana și Valentin Atanasiu, pref. Magdalena Popescu, București, 1996; La Complicité fertile, Paris, 1992; ed. (Complicitatea fertilă), tr. Liliana și Valentin Atanasiu, Cluj-Napoca, 1994; Desprinderea de țărm, pref. Al. Călinescu, postfață I. Negoițescu, București, 1995; Le Marchand de sabres - Neguțătorul de săbii, ed. bilingvă, tr. autorului, Oradea, 1997; Plecarea prin luptă, I-II, pref. Alexandru Condeescu, București, 1998-2000; De aproape și de departe, București, 1998; Înainte de plecare, București, 1998; Lecturi împreună, vol. I, București, 1998, vol. II: Departe, în trecutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
alege, de obicei, lucrări dramatice. Astfel, în 1839-1840, tălmăcește, tipărindu-le în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, scene din Intrigă și iubire, Don Carlos, Conjurația lui Fiesco și Maria Stuart de Schiller, iar în 1840 - câte o scenă din Neguțătorul din Veneția și din Julius Caesar de Shakespeare, acestea fiind unele dintre primele traduceri în limba română din opera shakespeareană. Pentru a umple un gol, publică, mai cu seamă în anii de început, istorioare și nuvele, scrieri de factură romantică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
matematicii iar armoniile sale erau înregistrate cu precizie cu ajutorul proporțiilor matematice. Aceasta reprezenta armonia siderală pe care și caldeenii o apreciau ilustrând mișcarea astrelor pe cer. "Toate sferele pe care le vezi cântă precum îngerii atunci când se mișcă" (Shakespeare în Neguțătorul din Veneția). Multe instrumente aveau șapte coarde cu corespondențe atât în corpul omenesc cât și în planete. Numele lui Dumnezeu era format din combinația celor șapte armonii planetare. Numai cele șapte sunete primare erau acceptate în ritualurile templelor egiptene: "Cele
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lumen, tenebrae autem naturae mae sunt Hermes Trismegistus 1228 Ingeborg Bachmann, "A verii grea povară", în Fără delicatese, traducere de Iulia Dondorici, Editura Univers, București, 1981. 1229 Liviu Pendefunda, Dogmă sau libertatea gândirii, Editura Junimea, Iași, 2007. 1230 Shakespeare în Neguțătorul din Veneția 1231 Fauriel, citat de Olimpian Ungherea, Dex masonic, vol. I. 1232 Raymond Queneau, 1903-1974, Veghe. 1233 (Artephius. A Renaissance tradition held that Artephius had been born in the first or second century and died in the twelfth, thanks
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
populare făcute de localnici și interesante pentru cunoașterea realității în care trăiesc aceștia. Entuziasmul lui în fața producției etnografice nu depășește anvergura unui butic de suveniruri. Viziunea lui Alecsandri e mult mai comercială. Ca promotor al folclorului, el se reprezintă ca neguțător, însă nu de obiecte de artizanat, ci de pietre prețioase. Eu fac întocmai ca neguțătorii de pietre scumpe, carii, când îți arată vreun briliant minunat, să simt fără voe îndemnați a rosti mii de laude asupră-i, deși el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în fața producției etnografice nu depășește anvergura unui butic de suveniruri. Viziunea lui Alecsandri e mult mai comercială. Ca promotor al folclorului, el se reprezintă ca neguțător, însă nu de obiecte de artizanat, ci de pietre prețioase. Eu fac întocmai ca neguțătorii de pietre scumpe, carii, când îți arată vreun briliant minunat, să simt fără voe îndemnați a rosti mii de laude asupră-i, deși el însuși se recomandă destul ochilor prin frumusețile sale. Nu pot să-ți trimit vre o baladă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
M. Robertson a fost cel mai înfocat partizan al "dezintegrării lui Shakespeare", adică al unei teorii care nu-i recunoaște M Shakespeare decât paternitatea câtorva scene din piesele sale cele mai binecunoscute. Potrivit acestei păreri, până și Iuliu Cezar și Neguțătorul din Veneția n-ar fi altceva decât un ghiveci de pasaje scrise de Marlowe, Greene, Kyd și alți câțiva dramaturgi ai timpului. *28 Metoda Robertson constă mai ales în a urmări anumite mici clișee verbale, în a descoperi anumite discordanțe
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
Grendler, 2001) în Florența, în timp ce în Veneția rata respectivă era de doar 26% în 1587, iar ponderea bărbaților polonezi care urmaseră vreo formă de învățământ nu depășea, potrivit aceluiași autor, 12% în 1560. Copiii din familiile de rang înalt - nobili, neguțători și profesiuni liberale precum avocații și medicii - aveau un acces mai facil la învățătură, întrucât aceasta era de cele mai multe ori contra cost. Deoarece educația era necesară pentru ocuparea pozițiilor de conducere în societate, care nu le erau permise femeilor, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
avansat apoi „inspector”, controlor de bilete. Între 1938 și 1940 a funcționat ca atașat cultural la Roma. Practică de timpuriu publicistica teatrală, culturală, sociopolitică, încercându-și șansa și în proza scurtă. Semnează și cu pseudonimele Cadet Roussel, Chilon Chilonidis, Kir, Neguțătorul de arome, Rik, Rivarol, Veilleur de nuit, scriind, între 1916 și 1958, în „Rampa”, „Rampa nouă ilustrată”, „Lupta”, „Adevărul” „Cuvântul”, „Gazeta”, „Îndreptarea”, „Vremea”, „Momentul”, „Viața românească”, „Teatrul”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Flacăra” ș.a. A fost membru al Societății Scriitorilor Români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
să rezume și să sintetizeze operele literare pe baza acestor idei. Mulți critici mai vechi au împins această metodă până la absurd; ne gîndim în special la unii shakespearologi germani de tipul lui Ulrici care a afirmat că ideea centrală din Neguțătorul din Veneția ar fi maxima summum jus, summa injuria. *1 Deși astăzi majoritatea cercetătorilor se feresc de asemenea hiperintelectualizări, încă mai apar studii care abordează operele literare ca și cum ar fi niște tratate de filozofie. Poziția opusă tăgăduiește orice interes filozofic
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
lui Girolamo Teofilo Folengo, poem eroicomic scris într-o latinească de bucătărie. Rabelais prețuise întotdeauna opera lui Folengo, "opus maccaronicum, de la care a împrumutat ideea unui personaj, întrupare a șireteniei, Panurge. În cartea a IV-a, întreg episodul cu Dindenault, neguțătorul de oi, este adaptat după poema macaronică", cum scrie Zoe Dumitrescu- Bușulenga. În general poemul eroicomic italian îi este familiar autorului francez, așadar asimilarea motivelor s-a produs firesc, iar lor li s-a adăugat, în anumite capitole, și înclinația
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
subliniază importanța numirii lui Liviu Rebreanu în funcția de director al Teatrului Național. Cezar Petrescu răspunde la întrebările lui Vlaicu Bârna despre romanele Întunecare și Ochii strigoiului. Colaborează cu versuri Tudor Arghezi (Mâța), Ion Pillat. Arghezi își republică aici comedia Neguțătorul de ochelari. „Cronica literară” și „Cronica dramatică” sunt semnate de Vlaicu Bârna, „Cronica plastică” de Ion Vlasiu. Alți colaboratori: Virgil Carianopol, N. Carandino. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285461_a_286790]
-
are o încărcătură dramatică, textele destinate scenei nu atestă la A. o reală înzestrare de dramaturg. Seringa, piesă jucată în 1946 și în 1967, denunță, fără nerv, într-un cadru de melodramă, venalitatea și parvenitismul unor medici. Mai interesante sunt Neguțătorul de ochelari și Interpretări la cleptomanie (apărute în volumul Teatru, 1968), mici jocuri dialogale de un fantezism cvasiurmuzian. În schimb, în tălmăciri (farsa Maestrul Pathelin, după un anonim francez, un fragment din Hamlet de Shakespeare, Ana Fierling și copiii ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]