720 matches
-
unei întâlniri oficiale cu solii japonezi. — Asta se întâmplă... oftă adânc starețul, din pricină că unii se împotrivesc planului tău. Știu. Mi-era limpede cine se împotrivea chiar și fără să întreb. Era vorba de neguțătorii și nobilii care făceau negoț cu negustorii spanioli din Manila. Se temeau că propriile lor câștiguri aveau să se împuțineze dacă Japonia urma să facă negoț cu Nueva España direct, fără a mai trece prin Manila. Dar în spatele lor se aflau de fapt iezuiții care nu vedeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Hasekura îmi urmăreau mișcările cu brațele încrucișate. Singur, locul lui Matsuki rămăsese gol, iar acest loc gol arăta fără tăgadă că Matsuki Chūsaku se împotrivea cu tot dinadinsul ritualului de botez. După ceremonie, le-am arătat lui Tanaka și Hasekura negustorii care primeau buchete de flori înconjurați de mulțime: Poate că îi socotiți pe negustori niște nefericiți, nu-i așa? Însă ei sunt primiți de către locuitori din Mexico drept prieteni. Iar de acum încolo și negoțul o să le meargă bine, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Nishi care scoase un oftat: Ce-am obosit! — Din pricina lui Matsuki, încuviință samuraiul din cap. Mereu gândește rău despre toate. Mie asta nu-mi place deloc. — Senior Matsuki spune că unul dintre noi ar trebui să se întoarcă acasă o dată cu negustorii și să dea de seamă în fața Sfatului despre cum stau lucrurile aici, iar ceilalți soli să rămână în Mexico. Spune că ajunge să înmânăm scrisorile Stăpânului către oficialii din Nueva España ca să ne îndeplinim datoria. Și că după aceea, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
presupus, solii au venit să-mi spună că vor merge și ei după mine în îndepărtata Spanie, dar s-au hotărât ca unul dintre ei și anume Matsuki Chūsaku, să rămână în Mexico și să se întoarcă în Japonia împreună cu negustorii. Îmi închipuiam că mă vorbește de rău față de ceilalți soli, dar mi se pare ciudat că se rupe de camarazii lui și că se leapădă de datoria de sol fără s-o ducă până la capăt. Negreșit, trebuie să aibă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
frumoase și când stătea în fața unui sanctuar unde curgea apă neîntinată simțea, de asemenea, nevoia să-și apropie palmele. Însă, un om atât de neputincios și prăpădit nu-l putea face cu nici un chip să simtă nici sfințenie, nici prețuire. „Negustorii...” La fel ca el trebuie să fi simțit în adâncul sufletului lor și negustorii de care s-au despărțit în Nueva España. Însă pentru a face negoțul cu Nueva España să meargă ca uns, au intrat în biserică, au îngenuncheat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
iaurgerie han. Viața noastră părea că va curge firesc și liniștit, dar n-a fost așa. Nevastă-mea dădu naștere unei fetițe bolnăvicioase și diforme, a cărei existență ne împiedica să ne bucurăm în voie de mersul destul de prosper al negustoriei. După câțiva ani, femeia îmi muri în chinurile facerii, dând viață unui băiețel... După numai câteva luni, soarta mă lovi din nou, mai puternic. Plecat într-o zi cu fata la doctor în oraș, mi-am lăsat băiețelul în leagăn la soare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
iaurgerie han. Viața noastră părea că va curge firesc și liniștit, dar n-a fost așa. Nevastă-mea dădu naștere unei fetițe bolnăvicioase și diforme, a cărei existență ne împiedica să ne bucurăm în voie de mersul destul de prosper al negustoriei. După câțiva ani, femeia îmi muri în chinurile facerii, dând viață unui băiețel... După numai câteva luni, soarta mă lovi din nou, mai puternic. Plecat într-o zi cu fata la doctor în oraș, mi-am lăsat băiețelul în leagăn la soare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
a supus furtului oficial...! Iar printr’o formalitate sumară era aruncat În Închisoare,fiind maltratat, bătut și Înfricoșat, pentru a divulga alte persone ce posedă aur ori valută occidentală. Desigur, bișnițarii cunoșteau acest amănunt Însă, era creată impresia amăgitoare a negustoriei efectuate pe propiul lor risc. Dar, nu era așa. Unii dintre bișnițari, erau lăsați să opereze schimbul valutar, ca după aceia să-l prăduiască pe nefericit agenților miliției, urmată acasă de o devastatoare percheziție, deposedați și de alte obiecte suficient
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În funcție de vânzări Îi aprovizionam cu bani pentru țuică, având grijă să dosesc și pentru mine o mică parte: acasă veneau beți și nu aveam nimic de mâncare. Deci, precedentul anterior mi-a folosit Într-o oarecare măsură Începând o mică negustorie, oferind spre vânzare unele obiecte artizanale și În mod special ceasuri. Soldații ruși cumpărau orice ceas fie de purtat pe mână, În buzunar ori chiar ceasuri mari de noptieră, plătind ori câte ruble le ceream ba uneori mulțumiți de tranzacție
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
artizanale și În mod special ceasuri. Soldații ruși cumpărau orice ceas fie de purtat pe mână, În buzunar ori chiar ceasuri mari de noptieră, plătind ori câte ruble le ceream ba uneori mulțumiți de tranzacție Îmi ofereau și În plus...! Negustoria mea ambulantă mergea bine dar, după ce armata a fost orânduită În cazărmi, soldații nu mai circulau liberi prin oraș iar negustoria mea profitabilă, cu părere de rău a Încetat...! Dacă mă gândesc bine, unele noțiuni de limba rusă pentru mine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mari de noptieră, plătind ori câte ruble le ceream ba uneori mulțumiți de tranzacție Îmi ofereau și În plus...! Negustoria mea ambulantă mergea bine dar, după ce armata a fost orânduită În cazărmi, soldații nu mai circulau liberi prin oraș iar negustoria mea profitabilă, cu părere de rău a Încetat...! Dacă mă gândesc bine, unele noțiuni de limba rusă pentru mine au fost oarecum folositoare atunci, când În clasele de liceu comuniștii au introdus obligatoriu manuale rusești ca probă eliminatorie de-a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o să mă mai doară pasul Când îl strecor pe străzi și printre oameni triști Că n-o să-mi mai hrănesc cu vorbe grele glasul Fără să-mi pierd iubirea printre navetiști. Însănătoșirea îngerilor (a opta coloană) La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Brahms. Îngerii, căutându-și pașii de odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi Iar pleoapele amorțite Refuză somnul nopților încă nefurate. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în văzduh Când cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Wagner. Îngerii aud tremurând și se zbat lăcrimând Peste noaptea în care rugăciunea e vie. Clopotele își scutură praful și rugina Sub privirile orașului, mistuitoare Smerite, corozive cerșind mântuirea. Arhanghelii cântă din nou, renăscuți
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ceea ce Însemna că lumea rămăsese să lucreze peste program. Am Întors Încet mașina și am luat-o Înapoi pe unde venisem. Nu prea știam eu multe despre afacerile unui vînzător de combustibil, dar odată cu extinderea cartierelor de locuințe spre suburbii, negustorii de cărbuni s-au Îmbogățit și ei. Dar la fel cum reptilele imense au trebuit să cedeze, În final, locul mamiferelor, tot așa propanul urma să ia locul cărbunilor. S-a născut din ridicarea orașelor și tocmai această Înflorire urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
strigă popa la urmă, răsuflând greu și împroșcând pe Petrache... — Da’ n-am, părinte, vai de capul meu! prinse a se căina Petrache, cu spaimă, apucându-se cu mânile de păr; n-am! iaca și domnul primar știe, nu merge negustoria, și trebuie să plătesc o mulțime de parale la perceptor... —Stăi, Petrache, zise popa; nu-i vorba de asta! Nu! întări primarele, nu-i vorba de asta. Nu! răsuflă Petrache, atunci de ce? —Stăi, omule, ascultă... înțelegi că... lucrurile nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
s-au strămutat la Bărgăoani la țară. Acolo aveau o rudă, Meer Avramovici, care făcuse o leacă de avere cu crâșma și avea nevoie de un credincios. S-a dus Sanis la Bărgăoani în sat și a început să facă negustorie în crâșmă, iar Meer, om gânditor, cu barba neagră, a prins a face alte speculații. Din acea vreme, Haia își aduce aminte de multe lucruri. Acolo era un sat mare; și veneau flăcăi la crâșmă, flăcăi frumos îmbrăcați și voinici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
luna postului, a înghițit la repezeală o supă de linte bine meritată - cât de greu e de ținut ramadanul când zilele sunt atât de lungi! -, apoi ne-a luat cu el spre poarta Steagurilor, unde se instalaseră cu acest prilej negustorii de gogoși fără umplutură, de smochine uscate și de băuturi răcoritoare pregătite cu zăpadă adusă cu catârii de pe înălțimile muntelui Cholair. Destinul ne chemase la întâlnire în strada Vechii Incinte. Tata mergea în față, ținând-o pe Mariam cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lacome conținutul vreunui cufăr. Se convenise ca expatriații să-și poată lua cu ei toate bunurile, fără nici o restricție, însă nu era uneori lipsit de folos să lase o monedă de aur în mâna vreunui ofițer mai stăruitor. Pe plajă, negustoriile se desfășurau din plin, iar proprietarii ambarcațiunilor erau necontenit mustrați amintindu-li-se soarta pe care Dumnezeu le-o rezervă celor ce profită de pe urma nefericirilor musulmanilor; aparent fără rezultat, deoarece tarifele pentru traversarea mării continuau să crească din oră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-l apere! este constrâns să acționeze astfel. Îi lipsesc veniturile de pe urma porturilor. Djeddah n-a mai primit un vas de un an întreg din pricina corsarilor portughezi. Situația nu e mai bună la Damiette. Cât privește Alexandria, ea e părăsită de negustorii italieni, care nu mai dau peste nici o afacere bună de încheiat acolo. Când te gândești că în trecut orașul ăsta avea șase sute de mii de locuitori, douăsprezece mii de băcani care țineau prăvălie deschisă până noaptea, și patruzeci de mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Antonius Primus nu e vitellian. Valerius asculta cu atenție. Marcus interveni din nou: — Vitellius se îndreaptă spre Italia într-un car împodobit cu ghirlande de flori, dând un banchet după altul. Foamea lui nepotolită i-a pus în mișcare pe negustorii din întregul Imperiu, care dau fuga să-l aprovizioneze cu trufandale. Mai-marii orașelor în care se oprește Vitellius sunt disperați din cauza costurilor banchetelor pe care sunt obligați să le ofere, în timp ce soldații lui Vitellius - și sunt nu mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
1855, passim. footnote> sau vornicul Vasile Ghica<footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt, d.13, f.85r-86r, 114r-115v,117r-v,119-120,160r-v. footnote>. Acest contingent a căpătat consistență prin aportul unor elemente specifice micii burghezii, ai căror exponenți erau îndeosebi negustorii evrei sau armeni; cei dintâi au emigrat, progresiv, în Principate, mai ales din Ucraina și Galiția, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, așezându-se, cu predilecție, în Moldova<footnote Coordonator: Dan Berindei, op.cit., vol VII, tom I, București
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.37v-38r. footnote>. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.37v-38r. footnote>. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772, op. 2020, d.4461/1844, passim. footnote>. La Belcești, de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei<footnote Ibidem, f.11r-6v, 15r-29r. footnote>. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a țării, pe piața externă - așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită cheltuielilor suplimentare de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]