331 matches
-
te invite la o plimbare, o să se Îmbete, o să te uite, o să fii nevoită să te Întorci cu un taxi, așa se Întâmplă Întotdeauna, Susan, ne Îmbătăm cu toții, Carol, ca Întotdeauna la petrecerile acasă la Julius, la ce oră vine neisprăvitul tău de compatriot, Susahn-a?, nu m-am mai gîndit la el, Liz, ai avut noroc că nu te-a găsit beată, Susan, mă dusesem să mă așez pe marginea micii lagune, de un secol nu mai auzisem vorbindu-se spaniola
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de marginea bazinului și admirîndu-l pe străin, nu mai lipsea decît să-l aplaude de fiecare dată cînd sărea. La naiba! Pentru faima cartierului, băieți. Dă-mi un Chester, bă, crema, frate-miu, dar cum facem să vină? Chiar atunci neisprăvitului de Manolo Îi veni să-l trimită pe Julius să le ceară o țigară băieților. De cîteva zile Cecilia Începuse să stea de vorbă cu Julius cînd Îl Întîlnea În bazin. La Început lui Manolo nu-i prea plăcuse treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu altele din viitor, cînd tu o să fii inginer și alte lucruri despre care ei vorbeau cînd se făcea Întuneric și erau singuri... „Du-te la băieții care stau acolo și spune-le să-mi dea o țigară“, Îi spuse neisprăvitul de Manolo, fără să se gîndească la ce putea să pățească bietul Julius din cauza lui, din cauza derbedeilor din cartierul Marconi. Julius, care era pentru prima dată Îndrăgostit lulea de o fată care nu era nici de vîrsta Cinthiei, nici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cei dintr-a treia ar fi dorit-o, n-a fost nicidecum hotărîtor. Fernandito tocmai Își cumpărase furios o ciocolată și desfăcea poleiala, cînd se apropie de el nătărăul de Martinto, grăsanul. Nu-și dăduse seama de nimic grăsanul ăsta neisprăvit; nici măcar nu-și dăduse seama că Fernandito era Într-a treia și că era tot timpul furios. Observase numai faptul că era un elev nou În școală și hotărî să-l atace tocmai cînd se grăbea să-și mănînce ciocolata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Îl Întrebă dacă avea vreo plîngere cu privire la purtarea fratelui său Bobby. Julius Îi spuse că nici una și jucătorul de golf se bucură și-l felicită fiindcă numai pîrÎcioșii, netoții și țîncii se plîngeau de frații sau de prietenii lor. „Numai neisprăviții pîrăsc“, adăugă, Încîntat de expresiile atît de spaniole pe care le recuperase, incluzîndu-le din nou În vocabularul lui. Carlos apăru În clipa aceea cărînd cîteva geamantane pe care le adusese cu taxiul și Juan Lucas Îl Întrebă cum se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de la Mercedes le-a găsit el singur În apartament și așa mai departe, Julius, care urmărea scena cu luare-aminte, Îi spuse să termine odată cu Învinuirile, fiindcă Juan Lucas spunea că cei care aduc Învinuiri altora sînt niște pîrÎcioși și niște neisprăviți. Juan Lucas Își blestemă ceasul În care-l Învățase toate astea pe Julius, iar Carlos, care era foarte creol și nu se lăsa călcat pe coadă cu una cu două, fiindcă auzise și el ceva despre dreptul la grevă, nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
puțin Încărcată. Partea proastă e că lui Juan Lucas puțin Îi păsa că l-ar fi jignit, nu dădea pe el nici o ceapă degerată, dar Începuse să se uite cu alți ochi la Julius: poate că nu e chiar un neisprăvit, din fericire, dar semeni cu papagalul din poveste, te simți obligat să repeți tot ce auzi. — Bine, du-te, cheamă un hamal ca să ne ajute să ridicăm valizele astea... hai, grăbește-te. Trei zile mai tîrziu, Julius reușea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
realitate, nu meritase să-și calce pe suflet și să se tăvălească În noroi ca porcii pentru ca să se aleagă cu doi copii. Dacă ar fi știut cu exactitate zilele cînd Dumnezeu Îi poruncise să-i conceapă pe Pipo și Rafaelite, neisprăviții ăștia, ar fi evitat un Întreg trecut pe care acum Îl disprețuia și de care ajunsese să-i fie rușine, dar care o urmărea obsedant În visuri, În momentele de descurajare, Juan tîrÎndu-se la picioarele ei cu o expresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
că nu lăsase nici un mesaj. Apucă receptorul ca să vorbească din nou, dar În clipa aceea răsună claxonul Jaguarului, afară și imediat se auzi și claxonul camionetei, de mai multe ori la rînd: Bobby cerea insistent să-i deschidă pe loc. „Neisprăvitul ăsta nu știe ce face!“, spuse Țanțoșa printre dinți, dînd fuga pe scări. Automobilele intrau cînd Țanțoșa apăru În fugă, strigînd și Întrerupîndu-l pe Celso, care se bîlbîia speriat Încercînd să dea explicații. Țipetele ei au stîrnit și mai multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se mai ascundă. Notele lui Bobby s-au Îmbunătățit simțitor la Începutul lui noiembrie și Juan Lucas a acceptat sugestia lui Susan de a-l lua la ultimele corride ale sărbătorilor, care ar fi putut fi mult mai reușite dacă neisprăvitul de impresar l-ar fi adus pe Briceno. Într-o după-amiază, la sfîrșitul lunii, rotofeiul Luis Martin Romero Îl chemă pe Juan Lucas la telefon ca să-l anunțe că Briceno o să debuteze Într-o arenă hispanoamericană, luptînd două duminici la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe deasupra localului prin perdeaua de fum. Constată că dansa puțină lume, zarva și rîsetele se auzeau numai la bar și În zona apropiată. Localul era plin de bețivi pașnici, așezați la mese; bețivi simpatici, dar grozav de plicticoși. „Eternul imbecil, neisprăvitul ăsta de Siles“. „Santiaguito! La mulți ani!“, strigă Siles, zis Șobolanul, văzîndu-l, dar Santiago se uită la el fără să-l vadă și Șobolanul tuși ducîndu-și mîna ia gură și legă din nou, Încîntat, conversația cu fata car ol suporta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
comande, să plătească și să ia sendvișurile. Ceea ce îi lăsa trei sferturi de oră pentru a se plimba prin magazinele din Temple Bar înainte de a se întoarce la birou, pentru a se plânge de mulțimea din fața ei de la coadă, de neisprăviții care munceau acolo, care nu știau care este diferența dintre pui și avocado, bărbatul care a făcut infarct și căruia ea a trebuit să îi scoată cravata și pentru care a mai trebuit să aștepte până la venirea ambulanței... Deși toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
tatălui de a-l urma în meseria de tăbăcar sau să încerce să stea alături de înțelepți în pofida originii sale umile : Murdă rindu-mi mâinile de argăseală, nu mi-aș murdări oare și sufletul ? Pot eu să devin filosof ? Eu, Eurites, un neisprăvit și un neobrăzat ? (p. 49). Într-o discuție particulară cu Socrate, tânărul îi declară direct că îl urăște din pricina minciunilor spuse de el cu privire la posibilitatea ca oamenii să se schimbe și îi reproșează că învățăturile lui se bazează pe simple
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
apropiată și mai iubită. Legat prin jurământ ca să definitiveze această monastire-naltă / Cum n-a mai fost alta, Manole șie de la bun început că va avea de înfruntat mari nenorociri, deoarece, nu întâmplător locul ales este: Un zid părăsit / Și neisprăvit. Deci, acolo unde nu au izbutit alții, el, artistul Manole, va trebui să izbutească. De aceea, mitul Mănăstirea Argeșului simbolizează condițiile creației umane, încorporarea suferinței artistului în opera de artă. Deoarece tot ceea ce zideau ziua, noaptea se surpa, Manole are
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vezi?... Du-te la doctor... Stau eu lângă el, n-ai grijă... Răspunsul ordonanței nu-l pricepu, dar în curând auzi scârțâitul ușii și un foșnet domol. Atunci se gîndi: "Te pomenești că sunt bolnav și..." Gândul i se curmă, neisprăvit, și pe frunte simți o mână ușoară, puțin rece și aspră. Sub atingerea aceasta, clocotul minții se mulcomi repede, ca sub puterea unui farmec, și somnul coborî ca o alinare dulce... Când se trezi, auzi un glas străin lângă dânsul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ținea în mână și l-a întors pe toate fețele. — Ai răspunsul acolo? l-am întrebat, fără să stau pe gânduri. Ne știam de multă vreme, și îmi era dator: închisesem ochii în 1915, când fiul lui cel mare, un neisprăvit, crezuse că materialele armatei, pături, gamele și rații, depozitate în hangarele din apropierea Pieței Libertății, erau ale lui. Urlasem la idiot, iar el pusese totul la loc, după care nu a mai trebuit să fac raport. Nimeni nu observase nimic. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
vine în episodul următor cu diploma de absolvire a liceului, spune că s-a înscris și la facultate. În aceste condiții, Vadim n-are încotro, trece la adresarea directă: „Ești un rahat cu ochi, vagabondule!“ Becali ripostează, Vadim este „un neisprăvit, un șpăgar care cere oamenilor bani să îi bage în Parlament“. Vadim îl execută scurt, ca pe stadion: „Tu ești o maimuță curentată.“ Becali nu mai are ce discuta, „gata, când te prind îți rup botul“. Așa s-a încheiat
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
la ce să te aștepți?! Sîntem în gheara francmasonilor, a liberalilor, care niciodată nu vor vrea o putere cîrmuitoare adevărată, ca să-și poată face ei de cap, să-și umple buzunarele și să stea la taclale cu tot felul de neisprăviți, socialiști ori republicani, dracu' să-i pieptene, în conferințe mondiale, în timp ce țara geme și se destramă, furată și înjunghiată pe la spate. Sîntem de rîsul lumii, domnule dragă, de parcă am fi cîștigat la loterie un elefant, ne bucurăm, toată lumea ne știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
al proprietății", "românii înaintea celorlalți", "afară cu străinii ce se străduie să prejudicieze refacerea noastră întîrziată destul de mult" și alte asemenea jumătăți de adevăruri ca să acopere alte jumătăți de minciună, de interese mărunte făcute peste noapte idealuri, gîdilituri în gușa neisprăviților ca să se simtă îndreptățiri la pîine și la cuțit fără să asude și fără să priceapă ceva, numai așa, pentru că aveau gușă de gîdilat și prostie cît încape. Pe adjutantul Popianu de fapt nu l-a interesat niciodată cine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că nu puteam să mă mai întorc și să urmez acolo cursul superior. - Mă învoiesc mâine dimineață de la serviciu și vin cu tine, a mai spus Diaconescu văzând cât de abătut arătam. De ce să nu-ți dea o bursă? Atâția neisprăviți o primesc. Vin mâine și te iau. Și a plecat. Scena care a avut loc însă la școală a fost și mai lamentabilă, de astă dată pentru amândoi. Cât am intrat în hol ne-am întîlnit cu domnul Lascăr, care
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
că, dacă mă gândesc bine, instinctul meu de conservare a funcționat atunci mai bine decât mai târziu. Fără să-mi atragă nimeni atenția, am priceput singur că puteam să fiu prost crescut față de Dumnezeu fără să pățesc ceva, pe când orice neisprăvit mă putea snopi în bătaie dacă era mai zdravăn decât mine sau reprezenta o autoritate. În mod tulbure, am mirosit că insolențele cele mai puțin riscante sânt cele metafizice. Apoi m-am liniștit singur, pentru ca, brusc, simpla presupunere că s-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
scula, țopăind între oglinzi, maimuțărindu-se. De emoție, pentru că plăcerea îl emoționa vizibil, își tot fixa ochelarii pe nas și zâmbea, arătîndu-și dinții îngălbeniți. Pe mine nu mă observase. Nu avea ochi decât pentru el. Ce grandoare pentru un asemenea neisprăvit ros de ambiții ascunse să se vadă în atâtea oglinzi, m-am gândit. Nu cumva visa să ajungă el stăpânul azilului? Mama lui de porc. Asta ar fi însemnat o adevărată nenorocire. Sfârșitul. Nu mi-ar fi rămas decât să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
foi și p-o parte întreagă era numele tău. Ți-am văzut poza acolo și mi-am zis: Io-te, ăsta e-un băiat dăștept, a-nvățat carte și-a ajuns om. Brava ție! Nu ca ne’tu Aldica, un neisprăvit. Bei cu mine un rachiu? Hai, ia un gât, că nu ne vede nimeni. Și să știi că e bun, e dă la sor-mea Fița, mi l-a dat cică să-l beau acasă. Care casă? Coșmelia aia, d-
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
dă ceas și s-a bulucit cam încruntat la plecare. Apoi... doar tăcere, cu ușa asta închisă mereu, de-i știu toate cuiele și... ― Ivan! tună Kutuzov. Ordonanța năvăli pe ușă și luă poziția regulamentară. ― Aici, Înălțimea Voastră! ― Ce faci, neisprăvitule? Pe unde caști gura? Te joci cu fătucele, ai? Adu-mi ceva de băut! Repede! ― Da’... ― Da’ ce? Ivan se repezi pe ușă. Asta nu era a bună! Băutură în loc de mic dejun! Și iar îmbrăcase mantaua aia veche, roasă pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
detectiv și-i spuse: — Trimite-ntr-una din serile astea vro doi oameni la Bucuria Nopții. Cineva de acolo se poate să fi fost destul de cretin ca să vorbească cu Mancuso. Da’ lui nu-i spune nimic. Nu vreau să i se recunoască neisprăvitului ăstuia nici un merit. Să rămână deghizat până-mi aduce un individ suspect. Știi că am mai primit azi o plângere împotriva lui Mancuso. Mi-a spus o femeie că un tip scund, cu sombrero, s-a înghesuit în ea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]