2,318 matches
-
de a purta mască în toate spațiile publice, rezultă că Ordinul comun nr. 23/15/2021 este dat cu încălcarea art. 142 din Constituție și art. 81 din Legea nr. 24/2000, fiind adoptat de autorități necompetente. ... 3. Un al treilea motiv de nelegalitate a ordinului contestat se referă la împrejurarea că medicul de medicina muncii din cadrul unității angajatoare nu are competența și autoritatea de a efectua evaluarea riscului pentru personalul lucrător cu privire la aptitudinea acestuia de a desfășura activități ce nu
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
nr. 418/2004, înfrânge principiul legalității și atribuie medicului de medicina muncii o competență exclusivă asupra evaluării riscului de a purta sau nu mască, indiferent dacă angajatul se află sau nu în timpul programului. ... 4. În fine, al patrulea motiv de nelegalitate a ordinului obiect al prezentei acțiuni este acela că măsura purtării măștii nu respectă cerințele de echitate și proporționalitate, reprezentând o ingerință în exercitarea dreptului la respectarea vieții private și liberă mișcare și nu respectă nici cerințele de previzibilitate a
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
CCR; respingerea excepției inadmisibilității cererii de suspendare ca rămasă fără obiect, întrucât recursul asupra soluției de suspendare a fost respins ca lipsit de interes. Pe fondul cauzei a solicitat să se constate temeinicia acțiunii, în raport cu primul motiv de nelegalitate invocat prin cererea introductivă, ceea ce atrage nulitatea în întregime a ordinului contestat, făcând inutilă analiza celorlalte motive de nelegalitate invocate prin acțiunea introductivă și notele de ședință ulterioare. Reclamantul a precizat că ordinul este emis în baza OUG nr.
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
ca lipsit de interes. Pe fondul cauzei a solicitat să se constate temeinicia acțiunii, în raport cu primul motiv de nelegalitate invocat prin cererea introductivă, ceea ce atrage nulitatea în întregime a ordinului contestat, făcând inutilă analiza celorlalte motive de nelegalitate invocate prin acțiunea introductivă și notele de ședință ulterioare. Reclamantul a precizat că ordinul este emis în baza OUG nr. 192/2020, cu încălcarea art. 5 alin. (2) lit. d) coroborat cu art. 13 lit. a) anterior emiterii OUG nr. 192/2020
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
Temeiul juridic al ordinului atacat nu a dispărut din fondul activ al legislației, ci a suferit modificări în sensul că a rămas în vigoare în forma avută inițial. Așadar, numai prevederile modificatoare ce au vizat spațiile publice sunt afectate de nelegalitate, celelalte modificări aduse pct. 2 nu sunt afectate. De altfel, nici nu au fost aduse critici particulare de nelegalitate cu privire la sfera excepțiilor reglementate la pct. 2. În ceea ce privește conținutul art. 5 din Legea nr. 55/2020, care
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
că a rămas în vigoare în forma avută inițial. Așadar, numai prevederile modificatoare ce au vizat spațiile publice sunt afectate de nelegalitate, celelalte modificări aduse pct. 2 nu sunt afectate. De altfel, nici nu au fost aduse critici particulare de nelegalitate cu privire la sfera excepțiilor reglementate la pct. 2. În ceea ce privește conținutul art. 5 din Legea nr. 55/2020, care constituie celălalt temei al emiterii dispozițiilor atacate, Curtea constată că prin OUG nr. 192/2020 declarată neconstituțională nu au fost
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
acestor măsuri, în vederea atingerii scopului pentru care respectivele măsuri sunt recunoscute. Curtea ia act că prin nota de ședință depusă la data de 4.10.2022 reclamantul a solicitat să se constate temeinicia acțiunii, precizând că susține doar primul motiv de nelegalitate invocat prin cererea introductivă, motiv dezvoltat, de altfel, prin nota de ședință. Pentru aceste motive, Curtea va admite în parte acțiunea, va anula în parte art. I din Ordinul comun nr. 23/15/2021 emis de pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
cauza fiind înregistrată la 11 martie 2022 pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș - Secția penală sub același număr de dosar. Prin motivele de contestație formulate în scris, contestatoarea inculpată B. Asigurări de Viață - S.A. a criticat hotărârea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând, în esență, nerespectarea dispozițiilor obligatorii ale Deciziei penale nr. 95/C/CP din 26 noiembrie 2021 a Curții de Apel Târgu Mureș, nemotivarea soluției pronunțate din perspectiva tuturor apărărilor formulate și a aspectelor de complementaritate a dispozițiilor art. 11
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
excepția celor privind obligativitatea plângerii prealabile. ... 14. În situația în care justițiabilul consideră că decizia individuală de carantinare i-a fost instituită în baza unei hotărâri adoptate de CNSU, acesta se află în imposibilitatea de a invoca, pe calea excepției, nelegalitatea acestei hotărâri în fața judecătorului învestit cu soluționarea acțiunii promovate împotriva deciziei individuale de carantinare, ca urmare a dispozițiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, fiind obligat să promoveze o acțiune în anulare a hotărârii CNSU, pe cale
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
art. 200 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nefiind aplicabile. “ ... – art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004: „(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege.“ ... ... 21. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
constituționalitate. ... 39. În sfârșit, referitor la critica de neconstituționalitate vizând dispozițiile de lege care prevăd că actele administrative normative nu pot fi atacate decât pe calea unei acțiuni în anulare formulate în contencios administrativ, și nu pe calea excepției de nelegalitate, respectiv dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, Curtea reține că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitate acestora, statuând, în esență, că prin excluderea actelor administrative cu caracter normativ din sfera de control
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
alin. (4) din Legea nr. 554/2004, Curtea reține că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitate acestora, statuând, în esență, că prin excluderea actelor administrative cu caracter normativ din sfera de control, pe calea excepției de nelegalitate, se urmărește un scop legitim, respectiv asigurarea securității raporturilor juridice și respectarea competenței instanțelor specializate. De asemenea, admiterea acțiunii în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte juridice erga omnes, spre deosebire de excepția de nelegalitate, care
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
de nelegalitate, se urmărește un scop legitim, respectiv asigurarea securității raporturilor juridice și respectarea competenței instanțelor specializate. De asemenea, admiterea acțiunii în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte juridice erga omnes, spre deosebire de excepția de nelegalitate, care produce efecte inter partes. Astfel, admiterea unei excepții de nelegalitate produce efecte doar între părțile litigiului, actul administrativ producându-și în continuare efectele față de terți, pe când admiterea unei acțiuni în anulare a unui act administrativ cu caracter
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
juridice și respectarea competenței instanțelor specializate. De asemenea, admiterea acțiunii în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte juridice erga omnes, spre deosebire de excepția de nelegalitate, care produce efecte inter partes. Astfel, admiterea unei excepții de nelegalitate produce efecte doar între părțile litigiului, actul administrativ producându-și în continuare efectele față de terți, pe când admiterea unei acțiuni în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte erga omnes, profitând tuturor subiectelor de drept (Decizia
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
Partea I, nr. 905 din 12 decembrie 2014, paragraful 28). De asemenea, Curtea a constatat că persoana interesată are posibilitatea să se adreseze instanțelor de contencios administrativ pe calea acțiunii în anulare, ocazie cu care poate susține pretinsele motive de nelegalitate a actelor normative emise de autoritățile cu care se află în litigiu și poate uza de dreptul la apărare. Ca atare, nu se poate reține pretinsa neconstituționalitate a prevederilor criticate, în raport cu dispozițiile constituționale și convenționale privind accesul liber
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
că dispozițiile criticate din Legea nr. 304/2004 contravin și prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, întrucât membrii completului pot fi prieteni, rude, pot avea anumite interese etc. ... 7. În final, se arată că nelegalitatea constituirii completelor de 3 judecători provine din faptul că aceștia nu sunt aleși aleatoriu, ci sunt stabiliți de către colegiile de conducere ale instanțelor, iar, mai nou, de către președintele instanței. Tragerea la sorți a membrilor completelor, atât la înființare
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul, autor al excepției de neconstituționalitate, a solicitat anularea Hotărârii Colegiului de conducere al Tribunalului București nr. 25 din 19 iunie 2018, pentru motive de nelegalitate, neconstituționalitate și neconvenționalitate; obligarea pârâților la efectuarea operațiunilor administrative necesare pentru repartizarea aleatorie în sistem informatic a cauzelor nr. 46.826/3/2017 și nr. 46.826/3/2017/a1, aflate pe rolul Tribunalului București; suspendarea executării actului până la soluționarea definitivă a cauzei. ... 4. În motivarea
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
depuse următoarele înscrisuri: a) punct de vedere formulat de Uniunea Salvați România, în sensul reținerii calității procesuale active a partidului în formularea acțiunii având ca obiect anularea actului de urbanism emis de autoritatea publică locală, pentru motive care țin de nelegalitatea actului, inclusiv pentru motive ce țin de dreptul mediului; b) note scrise - opinie științifică a doamnei prof. univ. dr. Dana Tofan, pentru susținerea punctului de vedere depus în numele recurentei Uniunea Salvați România; c) punct de vedere formulat de A
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
judecată a fost formulată în contextul în care hotărârea contestată a fost supusă dezbaterii organului deliberativ al municipiului București, din care fac parte consilieri generali din partea recurentului. Consilierii generali au votat împotriva adoptării PUZ și au semnalat indicii de nelegalitate cu privire la acesta. Scopurile politice ale partidului se realizează prin exercitarea mandatelor consilierilor reprezentanți ai partidului în cadrul organului deliberativ, iar hotărârile consiliului se adoptă în mod democratic. Însă, prin adoptarea unui act administrativ care intră în contradicție cu
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
unor erori judiciare, consacrat de art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție, principiu care este în concordanță cu art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, se susține că impunerea cerinței ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fie constatată explicit, prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, contravine prevederilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 6. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția civilă opinează că
DECIZIA nr. 475 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264612]
-
și construcțiile edificate pe acesta: (i) corp administrativ (185 mp); (ii) dormitoare (28 mp); (iii) atelier mecanic (55 mp); grajd (63 mp); aplecător (112 mp); ... – sistemul de irigații îngropat în suprafața de teren a cărui concesiune o solicită. ... Reclamanta invocă nelegalitatea pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, de modificare a art. 77^1 lit. d) din Normele metodologice, determinată de încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituția României, revizuită, și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
ierarhiei și forței juridice a actelor normative și încălcând art. 1 alin. (5) din Constituția României, revizuită, și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, sens în care solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Cu privire la nelegalitatea pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009 de modificare a art. 77^1 lit. d) din Normele metodologice, a întregului art. 77^1 din Normele metodologice în forma dată de Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, arată că, în temeiul Legii nr. 268/2001, legiuitorul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
metodologice (modificat prin pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009), rezultă fără niciun dubiu limitarea sferei noțiunii de „active“ numai la cele enumerate la lit. a), b), d) și f) ale art. 77^1 din Normele metodologice. Elementul central al acestei nelegalități îl reprezintă mai ales abrogarea lit. e) a art. 77^1 din Normele metodologice, întrucât această literă se referea la „alte tipuri de active“, atribuind astfel enumerării de la art. 77^1 din Normele metodologice un caracter exemplificativ, nu limitativ și restrictiv
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
alin. (2) și art. 69 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, această sferă a noțiunii de active numai la cele enumerate la lit. a), b), d) și f) ale art. 77^1 din Normele metodologice. Mai arată că elementul central al nelegalității pct. 5 al Hotărârii Guvernului nr. 859/2009 îl reprezintă mai ales abrogarea lit. e) a art. 77^1 din Normele metodologice, întrucât această literă se referea la „alte tipuri de active“, atribuind astfel enumerării de la art. 77^1 din Normele metodologice
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
la lit. a), b), d) și f) ale art. 77^1 din Normele metodologice. În baza acestor argumente, rezultă că își găsesc aplicabilitate mutatis mutandis considerentele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție citate, iar aceste considerente sprijină criticile privind nelegalitatea pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, cât și a întregului art. 77^1 din Normele metodologice (în forma dată prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2009). În consecință, consideră că atât pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, cât și întregul art.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]