347 matches
-
cu... nu contează. Toți banii pe care-i câștigă, mie mi-i dă. Îmi cere cel mult de țigări. Că fumeazăăăă... Atunci, de ce nu ne luăm - vreți să știți... Asta mă întreb și eu... Da' dacă-i place lui așa, neluați, și știți cum este când te iei... se schimă lucrurile. Mai bine așa, fiecare de capul lui. Nu?... Așa zice și Neluțul meu că e mai bine. Eu am făcut Arte și meserii. Nelu... ceva cu mecanica... Cum de ne-
Dragoste de cartier by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6408_a_7733]
-
un traiect de viață ieșit din comun îl face să perceapă legătura dintre macro și microcosm, nu neapărat în favoarea celui dintîi. Aparenta emfază a asocierilor scientizante nu reprezintă decît o trapă spre a atrage atenția asupra a ceea ce e ascuns, neluat în seamă, bogat prin însăși interioritatea sa inaparentă. Poetul preferă plenitudinea lăuntrică a universului celei exterioare: "cine ar mai putea spune că tu adîncită acolo/ de sute de mii de ori mai adînc/ în flora intestinală a mortului/ trăiești în
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
într-un fel catastrofic: Dar acest fel de a umple paginile cu nimic/ acest despotism al clipei răstoarnă/ toate plăsmuirile" (ibidem). Consecința e de-o importanță deosebită în configurarea viziunii. Dacă la o primă privire, cultura lucrurilor modeste, a existențelor neluate în seamă, a "bagatelelor" ne orientează spre ceea ce în poezia franceză modernă s-a numit microrealism (manieră detectabilă la Francis Ponge ori la Jean Pollain), o scrutare mai susținută descoperă abisuri ce dau amețeală, în străfundul cărora licăresc misterele ultime
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
literară, deși, în 1893, și-a publicat-o, la Socec, într-o ediție de 7 (șapte) volume de Scrieri complete, poate doar Amintiri din Junimea (redactate în 1889-1890, dar publicate în 1919) rezistă (dramaturgia și romanul Mihai Vereanu sînt de neluat în seamă), deși adevăratul memorialist al Junimii este, totuși, dizidentul junimist G. Panu cu Amintiri de la Junimea din Iași, apărute, în revista Săptămîna din 1901 pînă în 1906 și publicate în 1908. Dl Nicolae Mecu nu comite deloc eroarea de
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
este prin neliniștea operei sale, un antecesor al secolului XX (cam pînă la primul război mondial), pentru că această trăsătură este o caracteristică a începutului de secol. În cercul macedonskian a stat - el cel mai tînăr dintre comilitoni și, probabil, cam neluat în seamă, o vreme. Dar ce a auzit în casa maestrului și la cafenea, a mărturisit apoi, l-a fortificat și antrenat sufletește ("Munceam pentru un ideal, discutam și beam"). Neasimilabil, n-a făcut purici nici în cercul de la Literatorul
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
similireal (de facto opus realului, în stare polemică cu cel din urmă) apare amplificat de renunțarea la factorii ce l-ar putea contraria, la „idei” și la „iluzii”. Așadar o cochetărie antiintelectualistă: „Sînt sticle cu toracele îngust/ Și umeri transparenți neluate-n seamă/ De cei ce au idei” (Sticle). Ca și: „Doar în alcool exploziile fine/ Ale iluziilor se aud distinct” (ibidem). Atitudinea morală adecvată a unei asemenea înscenări este umilitatea. „Excesul” materialității vehiculate în discursul liric trădează o spaimă de
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
tată-n fiu/ Vom coace-n role vechi dovleacul/ Portocaliu” (Marș). Adînca plecăciune a poetului în fața lumii de el scornite ajunge la acte sacrificiale, la un soi de penitență. Reprezentărilor ce ar putea părea făloase, redundante, le sînt preferate ființele neluate în seamă, obiectele vechi, stricate, angelizate prin chiar condiția lor ingrată ce-și conține șansa redempțiunii. E la mijloc, negreșit, o timiditate, o inadaptare funciară a eului, dar și o victorie subiacentă a sa prin mistica umilinței: „În magazii cu
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
Diaconescu la un scor egal cu cel al partidului, adăugând că nu exclude intrarea acestuia în turul doi al prezidențialelor. "Candidatul PMP este, după sondajele noastre, în scorul partidului. Suntem la începutul acestei campanii și cred că nu este de neluat în calcul un exemplu din 2000, când candidatul Partidului Democrat la Primăria Capitalei a intrat cu 7% în primul tur, a reușit să se califice în turul al doilea cu 17% și l-a învins în turul doi pe Sorin
Elena Udrea, Cristian Diaconescu. Scenariu surprinzător pentru prezidențiablilul PMP by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/28294_a_29619]
-
pentru istoria politică" - p. 558). Tot astfel, în ziare și reviste culturale, scriu domnii Zigu Ornea, Valeriu Rîpeanu, Mihai Constantinescu, încercînd, la rîndul lor, de a judeca cu claritate învolburatele noastre epoci prin care am trecut. Rămîn însă mai departe neluate în seamă, așa cum se cuvine, memoriile, jurnalele celor ce au fost în închisoare - sau în rezistență din munți. "Datele revelatoare pentru represiune și aparatul represiv", astfel cum le numește dl. Florin Constantiniu (p. 589) provin încă prea puțin de la foștii
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
VEZI ȘI: http://www.dcnews.ro/2013/11/cnas-obliga-cjas-sa-plateasca-sume-enorme-este-o-aberatie/ “Conform regulilor de prescriere, pacienții aduc la medic talonul de pensie și dau o declarație pe propria răspundere că nu au alte venituri. Uneori pacientul a mai avut un minim venit, neluat în seamă și neanunțat în „declarație (de exemplu câțiva ari de pământ la țară sau dobândă la un mic depozit la bancă). Curtea de Conturi a imputat aceste rețete CNAS, iar unele case de asigurări le impută... medicilor", susțin doctorii
Veste TERIBILĂ. Ce s-ar putea întâmpla cu rețetele compensate by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/56133_a_57458]
-
ar fi chiar „morbul gazetăriei” pe care l-a avut în sânge, spunea Ov. S. Crohmălniceanu. Chiar dacă nu are savoarea textelor de publicistică ale lui Călinescu sau aciditatea pamfletelor argheziene, activitatea de gazetar a lui Ion Vinea nu poate trece neluată în seamă. Ne aflăm acum în fața celui de-al doilea volum de texte culese din presa interbelică, respectiv din intervalul 1920-1924, după ce prof. Elena Zaharia-Filipaș a cuprins în volumul precedent perioada 1913-1919. Textele sunt adunate din Chemarea, Adevărul, Luptătorul, Facla
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
De cînd au început pregătirile pentru alegeri, micul politician local a intrat în călduri, scuzați-mi expresia. Își face socoteli, se poziționează și odată-l vezi că schimbă partidul. Unii dintre schimbaci sînt vechi traseiști politici, alții însă sînt niște neluați în seamă care speră și ei că dacă schimbă partidul, vor intra în rîndul personalităților locale. Ideologia nu contează. Politicienii cu vocație din provincie se consideră o castă. Urbea, ca și țara, depinde de ceea ce gîndesc ei, de ceea ce spun
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Cordilio, Bibina & comp., București, Editura Tracus Arte, 2012, 44 pag. Neluată în seamă a trecut și Cordilio, Bibina & comp. de Alexandru Mușina. Judecând la rece, o carte de numai patruzeci de pagini, jumătate poezie, jumătate ilustrații (datorate, acestea, Taniei Maria Tudoran), nu prea avea cum să provoace un interes furibund din partea
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
care contabilizează atent calitățile și scăderile fiecăruia, trage linie și dă verdicte, ci de eseu elegant și liber, ca o călătorie în timp cu un tren de plăcere. Ușa rămîne întredeschisă, privirile se aruncă indiscret, în "bucătăria" încărcată de savori neluate în seamă care însoțesc "ospețele" de soi, acelea pe care le știe, din citite, toată lumea. Gestul criticului, mai degrabă pios, rupe cercul versiunilor autorizate, dar de mîna a doua, trimițîndu-ne, după jumătate de secol (la data primei apariții) la textele
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
în Birou, avem, de ales - ori mergem în plen și ne asumăm riscul pierderii conducerii Senatului, ori găsim o altă formulă". Iliescu a precizat că, personal, rămâne la părerea deja exprimată, anume că demersul înlocuirii lui Geoană, în atari condiții, neluate în calcul inițial, ar trebui stopat. "Eu nu cred că e cazul să pierdem locul în Senat " a mai spus Ion Iliescu. Președintele de onoare al PSD mai precizează că, "deși Geoană are un comportament iresponsabil" și că prin scrisoarea
Iliescu: Geoană are stofă de trădător. Tinerii ăştia sunt mai pripiţi, cum ajunge unul şef vrea să-i dea afară pe ceilalţi () [Corola-journal/Journalistic/46960_a_48285]
-
își întrevede ispășirea în impersonalizare (o sinucidere simbolică a eului orgolios): "aș vrea ca numele meu să nu însemne mai mult decît urmele unei păsări necunoscute, întipărite în pulbere/ ceea ce implor clipă de clipă e să mă pierd în Dumnezeu neluat în seamă la fel cum apa ținută în pumni se prefiră în nisipul dogorind/ nădăjduiesc ca în cele din urmă rugăciunea mea să se poată înfiripa lipsindu-se de verbul oamenilor" (Kaspar Hauser). Secat de ultimele puteri, învolburatul, încrezătorul în
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
care au publicat cărți în trecutul regim, fie că l-au apucat, fie că nu, au citit Jurnalul unui poet leneș al lui Victor Felea (1923-1993). Apărut postum, prin grija soției poetului clujean, jurnalul a trecut, ca atâtea altele, aproape neluat în seamă, deși reprezenta un document de primă mână și totodată o operă valoroasă literar. N-am citit nicăieri o radiografie mai clară a Clujului literar de după 1955 și nici observații mai pline de bun-simț despre scriitori și literatura lor
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]
-
fluture, al cărei păr pudrat, acoperit cu beteală plutea peste volanele de dantelă ale costumului său stil imperiu. Pierre! - a strigat încet Odalie. Nimeni nu a auzit-o pentru că glasul ei a fost doar o ușoară respirație și a rămas neluat în seamă. În schimb, mulțimea râzândă a îngropat-o sub flori și acadele, apoi toți au plecat în drumul lor. Și nici măcar Pierre nu s-a mai văzut. Vedeți D-voastră, când cineva este închis între zidurile intunecate ale unei
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
brusc se oprește într-o imagine/ ape văzduhuri metropole rămân suspendate universul întreg se oprește într-o fotografie adâncă și temerară" (p. 11). (s.m.). Antologia pune în evidență o poetică a superficialului, a exteriorului, secundarului, abundenței, pitorescului, considerate derizorii sau neluate în seamă în sine de moderniști, ci doar în măsura în care erau încărcate cu o semnificație în schimb intens cultivate și sincer respectate de postmoderniști. În cazul ultimilor sosiți, tumultul existențial îi acaparează cu o rapacitate ieșită din comun, făcându-i sclavii
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
soț, Elan Schwartzenberg, dar încă nu a luat o decizie. "Am tot primit propuneri, nu pot să fiu nedreaptă și să spun că oamenii nu-mi fac oferte. Mă simt măgulită că sunt mereu propuneri. Dar, pe undeva, mă simt neluată în serios, eu le explic tuturor, a mia oară, că nu pot să mă înham la niciun proiect permanent câtă vreme am decis că trăiesc în altă țară, cu copilul meu. E absurd să poți să te împarți în două
Elan Schwartzenberg vrea să îşi aducă copilul în ţară. I-a propus Mihaelei Rădulescu să vină la Realitatea TV () [Corola-journal/Journalistic/24722_a_26047]
-
ai noului roman românesc. Toate romanele lui sînt scrise la persoana întîi și vădit autobiografice. Influența lui Proust este mai pronunțată decît la Camil Petrescu și la oricare alt romancier român din epocă. Dar nu e numai atît. O schimbare, neluată în seamă, dar profundă, se operează în straturile de adîncime ale romanului o dată cu Ioana și celelalte. Aș spune că abia acum pătrund în romanul nostru, pe ușa din față, subiectele banale și cotidiene din viața omului. Toate patru sînt romane
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
și 1877, în Buciumul român, fără a fi trezit vreun interes pînă în 1887, cînd apare volumul Cercetări literare al lui Aron Densusianu, care deploră „fapta tristă” ca „o operă însemnată, o adevărată muză, să zacă ca cenușăreasa după cuptori, neluată în seamă, desprețuită”. Dar asta nu e tot. În genere opera lui Ioan Budai-Deleanu e considerată drept una de început, de „descălecat” pe tărîmul literaturii noastre, ceea ce e adevărat doar într-un anume sens, în cel cronologic. Intrată în raza
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
zice pește! Mândri de izbândă, șefii Poliției se avântă în narațiuni eroi-comice cu urmăriri ca-n "Speed" și "Mission Impossible", reporteri frenetici reiau de zeci și zeci de ori filmul evenimentelor. Furați de peisaj, anchetatorii strecoară și o informație inițial neluată în seamă de nimeni, dar ulterior exploatată cu frenezie: indiciile care au condus la prinderea suspecților proveneau de la S.R.I.! Dar S.R.I.-ul neagă, după obiceiurile sale securiste, orice implicare. Plutind suveran deasupra celor mai limpezi probe, el n-a văzut
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
precis, António Lobo Antunes și Vassilis Alexakis, prezenți de curînd la București. Bine și așa. Ovidiu Șimonca, autorul articolului, recapitulează vizitele din ultima vreme ale marilor nume din literatura universală prin capitala noastră, și ajunge la un bilanț deloc de neluat în seamă. Festivalul de la Neptun e pomenit, în avangarda unor inițiative care încep să se miște, ca poartă de intrare a unor invitați din cei pe care lumea literară îi așteaptă, în persoană, la fel de mult ca în cărți. De asemenea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
absolută supunere silențioasă ceea ce se numea „popolo minuto“, adică păturile sociale „de jos“ (chiar dacă uneori mai „exploda“ un complot) dus într-o permanentă „adaptare la situație“ a elitelor care pactizau rînd pe rînd cu cei nou-veniți, cuceritori. Comunități sociale sărace, neluate în seamă, amorfe, îndurau dominațiile străine. Nu-i oare „ca la noi“? O desfășurare a istoriei în două planuri: 1. a păturilor sociale „de jos“ și 2. a elitelor. O structură socială în dublu clivaj; cei ce suferă / îndură istoria
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]