580 matches
-
de usturoi se prepară din 50 g căței bine zdrobiți care se fierb la foc domol În 200 ml apă, până scade la jumătate din cantitate ; se Îndulcește cu miere de albine și se iau câte 2-4 lingurițe dimineața, pe nemâncate, până la expulzarea paraziților. *Maceratul de usturoi se prepară din 3 căței bine zdrobiți care se macerează În 250 ml lapte și se bea, dimineața, timp de 3 săptămâni. Ca fructe sunt eficiente măceșe, afine, căpșuni, lămâi, piersice, măsline, nuci, alune
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
urmând să devină hrană la lei. În acest scop, un leu a fost lăsat să flămânzească câteva zile pentru a-l mânca pe Androcles. Ziua s-a apropiat, și lumea s-a adunat în jurul arenei. Când se auzi răcnetul leului nemâncat, se făcu o tăcere infiorăroare. Lumea aștepta cu sufletul la gură, cutremurată de ceea ce avea să vadă. Dar frica și întristarea poporului se prefăcu în câteva clipe, în uimire și mare bucurie, când văzu că leul înfometat, în loc să-l sfâșie
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
doamna mea↓ nu știu cine e domnu băsescu ăsta dă care vorbiți dumneavoastră. dacă vă referiți la priMArul [general E: [da da da C: e priMArul geneRAL↓ nu e Ionescu sau Popescu. (IVLRA: 212) A: și-aveam toate bagajele-alea așa ca # nemîncații și-am ajuns pe la vreo zece jumate unde trebuia↓ B: nu↓ acuma au zis că ne-așteaptă cineva și să le spunem cînd ajungem↓ [știi↑ (IVLRA: 331) nu încă. păi d-abia mă-nscriu.# și pă urmă să mă duc că
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pe tot județul! Și numărul caprelor și țapilor era extrem de mic adică 625 din care la Bârlad 22. Rândurile păsărilor se subțiaseră până la stadiul critic al dispariției numărându-se numai 92.025 de capete din care la Bârlad mai rămăseseră nemâncate de poporul înfometat DELIBERAT DE CĂTRE COMUNIȘTI doar 1.628 de găini, 98 de gâște, 309 rațe, 72 de curcani și curci și 6 bibilici. De remarcat rămâne faptul că în anul recensământului, 1947, populația Bârladului era undeva la 23.000
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bine renunț la cafeaua de mâine și îl plătesc dublu față de cât primește, să nu mai cânte“, s-a amuzat el copios cu Fernic. „Că am câștigat la derby pentru că l-am plătit pe Moruzzi să-și lase caii mai nemâncați ? Nici vorbă, am fugit la her- ghelii cu-o noapte ’nainte și le-am pus un disc de-al lui Titi Botez“, a glumit despre amicul său. „N-au mai avut chef de nimic.“ Lăsa toate răutățile să treacă și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
găină de curte) proaspăt, bine spălat într-un bol mic; acoperiți oul cu zeamă de lămâie și lăsați să se macereze toată noaptea. E ca o magie, dar albă, bineînțeles. A doua zi dimineața scoateți oul și beți lichidul pe nemâncate. Adăugați eventual puțină apă, dacă-l considerați prea acru. Un mic secret: pentru a avea mai multă zeamă, țineți lămâia în prealabil 5 minute în apă călduță. Oul pe care l-ați scos din lămâie, îl puteți utiliza la bucătărie
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
nu am găsit altceva de lucru decât descărcarea unui camion plin cu foi de sticlă pentru confecționat geamuri. Proprietarul mi-a arătat doar să le descarc într-o magazie că el se duce ... să mănânce. Că aș fi și eu nemâncat ... nu-și punea problema. Am muncit vreo trei ceasuri și m-am ales cu zeci de zgârieturi sângerânde pe mâini ... dar ... la întoarcerea lui ("bine dispus") și văzându-mă și rănit ... m-a recompensat cu suficienți bani pentru câteva zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
n-a avut ecou nici în fața copiilor ..., care, dezamăgiți, au plecat la culcare ... nici în fața soției ... care, și mai dezamăgită, s-a scuzat că nu are mâncare întrucât nu mi-am anunțat sosirea ... așa că am dormit pe sofa ... lângă valize ... nemâncat. Ultima mea deplasare "în afară" (exceptând pe cele făcute la Chișinău și Cernăuți ... pe care le consider "în interior") a avut loc în Franța ... în vara anului 1977 ... timp de două săptămâni. Ea a fost organizată în cadrul unui schimb de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
unul la închisoare, cum îl răzbesc toate bolile grăsimii!“. Săracilor le e milă sincer de bogătani. Săracii știu că și chiaburii de la oraș ar fi mai cumpătați, dacă nu i-ar obliga afacerile tot timpul la prânzuri și banchete. Unui nemâncat îi dai o pâine și gata, l-ai pus pe picioare, dar nababului n-ai ce-i face, te uiți la el ca la un condamnat și-l vezi băgat „pirpindicular“ într-un cavou de lux. Săracii percep bogăția ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Avântul, Codrii Cozminului, Dudești, Dealul Mare. Ce vremuri, ce vremuri! Micii costau un leu și 20 de bani, porția de ficat la grătar 6 lei, sticla de vin superior de regiune 12 lei. Cu 25 de lei, dacă fata era nemâncată de dimineață, cum erau mai toate cunoștințele sale din cartier, te alegeai cu niște amintiri de neuitat. Iată, bunăoară, bonul cu trei ciorbe de burtă la bodega Dudești. „Asta trebuie să fi fost nebuna de Maricica - și-a zis bătrânul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
participat A. Mocioni și gen Balif. 5 aprilie. Joia Paștilor. Regele Carol al-II-lea „a asistat la liturghia sfințirii Marelui Mir cu voievodul Mihai. După ce i-am cuminecat, pe rege și pe Mihai, i-am poftit la mine la dejun fiind nemâncați”, nota patriarhul Miron Cristea. 6 aprilie. Vinerea Mare. Patriarhul Miron Cristea slujește prohodul la biserica Domnița Bălașa, catedrala fiind în reparație. Au fost prezenți: regele Carol al II-lea și primul ministru Gh. Tătărescu. 7 aprilie. Complotul antidinastic al ofițerilor conduși
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
eu pe acei oameni care încă mai au o mamă și se mai pot bucura de ea. În noaptea de priveghi îi simțeam mirosul. Vorbeam cu ea rugând-o să nu mă lase să cad, să rezist până la urmă. Dărâmată, nemâncată, fără odihnă, L-am rugat pe Dumnezeu să-i permită să vină să ne vadă. Îi ziceam mamei: „ - Tu nu ești aici. Tu mă vezi acum, nu? După înmormântare mergi cu mine acasă, da? În dimineața înmormântării am cedat. Fratele
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
de glucoză, material energogenetic pentru întregul organism, în celelalte țesuturi glicogenoliza evoluând până la produși finali de catabolism, cu eliberare consecutivă de energie. Concentrația sangvină a glucozei este o constantă fiziologică ce poartă numele de glicemie și este cuprinsă dimineața pe nemâncate între 80 și 120 mg/%. Catabolizare celulară a glucozei se poate face până la acid piruvic (calea Emben-Meyerhoff sau glicoliza anaerobă), cu eliberare de energie. În celulele cu oxigenare adecvată, glucoza este degradată în prezența oxigenului urmând calea ciclului acizilor tricarboxilici
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
deputat în Parlamentul de la Viena, care s-a ridicat împotriva măsurii de condamnare a celor care încercau în Bucovina să stârpească patima beției la români... * La școala din Șipot - unde a fost în inspecție - „băieții au fost siliți să stea nemâncați de la ora opt dimineața până la ora șase seara, până s-a sfârșit inspecția, mulți copii s-au îmbolnăvit, între aceștia și băiatul preotului local Toustiuc”. Iar învățătorul Pâșlea care l-a primit, „acest învățător de specialitate, care a dovedit cele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aceia mor. Animal Cînd sălbătăciunile intră în sat ziua nu-i a bine. Se crede că o casă lîngă care se află un cucoș, cîne și mîță neagră trebuie să fie bîntuită adesea de nenorociri. Primăvara, cel care vede pe nemîncate un animal întîi născut, precum un vițel, un mînz etc., sau aude cîntul cucului sau al pupezei se spurcă. Mîța și cînele, cînd au durere de cap, mănîncă iarbă. Antihrist Antihristul are să se nască în Vremea de Apoi dintr-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
meile. Totuși are o parte de mîncat, dar cine o știe? Calul nu are splină; fuge mai iute și nu ostenește. Fetele care merg călare fac un păcat, ca și cum ar omorî pe cineva. Cînd cineva vede întîi cal împiedicat pe nemîncate, e împiedecat toată vara. Cînd calul trage într-un loc unde începe să bată cu copita, să știi că dedesubt nu-i curat. C Copiii se feresc a călca unde se tăvălesc caii; ei cred că din astă pricină caii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trîntituri și-i vor da spini în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Cînd cineva vede un mînz întîi pe nemîncate, ca să nu fie spurcat de mînz, își lasă betele ori brîul să atîrne, ca să mănînce lupii pe acel mînz, astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei să nu te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cuibar. Cloștile cînd se pun pe ouă, trebuie a calcula așa ca puii să nu iasă în ziua de Bunavestire, de Paști etc., c-apoi ar fi betegi și n-ar trăi. Cînd cineva pune ouăle sub o cloșcă nemîncat, piuie puii mereu; așa și cînd ia puii de sub cloșcă. Pe timpul cînd este lună nouă, nu este bine a pune cloșcă pe ouă, c-apoi puii ce vor ieși vor țipa veșnic. Ca să nu chiscuie* puii, ouăle fiind puse în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te spurcă cucul e rău de pagubă. Cînd vei auzi cucu-ntîi și nu-i fi mîncat, te spurcă și cucăi* toată vara. Ca să scapi, în fiecare dimineață să iei ceva în gură, cel puțin sare. Cînd cineva aude cucul pe nemîncate, este rău de pagubă. Cînd auzi cucul întîi, să-l auzi pe mîncate, că altfel te spurcă și-ți pute gura tot anul. Dacă cineva aude primăvara pentru prima dată cucul cîntînd și are mulți bani în pungă, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un fel de fluturi ce-și depun ouăle împrejurul unei crengulițe subțiri. Ele-s legate cu o substanță ce se învîrtoașă îndată. Sînt în rînduri. Vara clocesc și ies omizile. Poporul crede că-i stupit* de cuc. Dacă auzi pe nemîncate cucul cîntînd pentru prima oară, rămîi singur ca cucul toată vara. Dacă te spurcă turtureaua, picotești toată vara. Dacă te spurcă pupăza, îți miroase gura cum îi miroase ei cuibul. Pitpalaca te spurcă de mergi toată vara îndărăt, așa cum umblă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bea în ceva. Cînd te apucă frigurile, să te afumi cu floarea soarelui furată, că-ți va trece. De friguri se iau trei muște-de-cal* vii, se pun în cîte-o boabă de vișină (în dulceață) și se iau dimineață pe inima nemîncată. Pune în sînul unui fricos o broască de grădină dacă vrei să-ți treacă frigurile. Cînd vezi mai întîi broască verde, s-o prinzi și s-o stupești în gură, că peste an nu vei fi bolnav de friguri. Sparge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lepezi mațele). Cînd mîncă în casă, să nu fie ușa deschisă, că îi vor numi alții „gură mare“. Dacă se dă cuiva mîncare pe fereastră afară, aceluia îi vine să se tot ducă. La Lăsatul Postului, dacă îți rămîne ciorba nemîncată, te apucă ploaia cu vraul* pe arie. Cînd mănînci trufandale de legume, cereale, fructe etc., trebuie să zici: „Sănătate nouă-n gură veche!“ în ziua de Paști să se mănînce întîi pește proaspăt, apoi alte bucate, ca să fii toată vara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune-i sare în urmă și peste ea toarnă apă, și zi așa: „Cum se topește sarea asta în apă, așa să se topească harțagul și mînia cutăruia împotriva mea!“ Mînz Dacă te spurcă mînzul, adică dacă îl vezi pe nemîncate, să lași repede în jos colțul brîului cu care ești încins, căci îl vor mînca lupii. Cînd te spurcă mînzul e rău de pagubă; și ca să scapi porți brîul pe șold șase săptămîni. Dacă vezi mînz mai înainte de a avea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din prag, că-ți mănînci norocul. Să nu pui traista cu cărțile în căpistere, că-ți mănînci norocul. Să nu mănînci cu traista cu cărțile de gît, că-ți mănînci norocul. Bucățica de pîne scăpată din mînă nu se lasă nemîncată, că-ți rămîne norocul. Flăcăii și fetele mari la masă nu mănîncă așa mult, căci își mănîncă din noroc. Sara nu se dă gunoiul afară din casă după ce se mătură, ci se păstrea ză într-un colț pînă a doua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se face întîi pîne de grîu, se fac colăcei, se leagă de ciutură cu fir roșu și sporiș, se scufundă ciutura cu ele, apoi, scoțîndu-le afară, se dau copiilor să le mănînce. Să nu dai altuia pînea ce-ți rămîne nemîncată, că ți dai puterile. în prima săptămînă a Postului Mare nu se lasă plămădeala* pînii peste noapte afară, căci se crede că Toader noaptea s-ar mîzgîli în plămădeală și nu s-ar gîci* pînea. Fărămăturile de pîne ce cad
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]