656 matches
-
de voi, Morților,/ și de tine, Maică/ a țărânilor!// [...] ! nu vin să vă judec,/ nu vin să vă schimb,/ numa limba-n gură/ în tăcere-o plimb!// ! de-mi știam venitul,/ nu veneam deloc,/ focul ți-am cerșitu-l,/ Țară Nenoroc!// ! carnea mea curată/ arde-o bine, foc,/ gura-ți spune vorbe/ de cenușă-n loc,// gura-ți spune vorbe/ de cenușă-n loc,/ carnea mea curată/ arde-o bine, foc!” Punctul central al acestui exercițiu de mare adâncime formală și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
ignoranță falimentară. În aceste condiții, „radioactivitatea” comunistă este mult mai mare decât ar fi fost dacă habitatul urban ar fi reconfigurat. Ne oripilăm doar la gândul că am putea trăi într-o societate în care majoritatea populației să fi avut nenorocul istoric de a nu beneficia în procesul socializării de aportul uneia dintre instanțele de socializare (familie, grup de egali, școală, comunitate, mass-media). Absența oricăreia produce consecințe negative deosebit de persistente pentru orice individ, iar o societate în care cei mai mulți dintre membri
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
prin vitrega colaborare a secolelor, se învrednicește în excepțională măsură de epitetul autenticității și că, Mândria satului de a se găsi în centrul lumii și al unui destin ne-a menținut și ne-a salvat ca popor peste veacurile de nenoroc. În încheiere aș vrea să amintesc și un scurt fragment din discursul de recepție rostit de Liviu Rebreanu la primirea sa ca membru al Academiei Române: Mulți învățați consideră nașterea și începuturile neamului românesc drept o enigmă sau un miracol
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
17.485-487), trad. p. 69 II: "Te pomenești că-i vreun zeu, că zeii adesea, sub fel de fel de înfățișări, colindă pribegi orașele ca să cunoască dreptatea și ticăloșia lumii". Și totuși nu vor ține seama de acest lucru spre nenorocul lor. 112 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 134, II, p. 122 II (nota trad.) 113 "Mult ne mai învinuiesc oamenii și spun că noi îi batem cu toate necazurile, măcar că ele nu vin numai de la ursită, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
iia de lînă, Cu brîul de sîrmă, Din ochi lăcrămînd, Din caier torcînd, Pe toți întrebînd... Este o schiță de vestimentație sobră, de pelerin pus la grea încercare. Podoabele sunt drastic structurate, însemne ale călătorului bătut de soartă și de nenoroc; nici o formă decorativă care să aducă aminte de viața liberă și exuberantă. Mitul vegetal luxuriant și ambiguu, prins în circuitul firesc sămînță-floare, s-a particularizat în spirit strict antropologic („Și mi te plînge/Cu lacrămi de sînge”), pentru a pune
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mare căutare în această privință: peste tot mișună agenți malefici. Și mai tîrziu, ritualistica scăldatului este invocată: dacă scenariul nu a fost respectat după tipic, la data aflării în funcțiune, nimic nu-l mai poate înlocui ulterior. Cîntece elegiace (de nenoroc, înstrăinare, ostășie, dragoste, pribegie, sărăcie) au ca pretext presupuse defecțiuni în efectuarea scaldei de demult. Printre multe alte exemple de acest fel, S. Fl. Marian notează următorul: Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un gard cu spini, Ca să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a comunității, a evenimentelor de atunci. Merită să revenim. (02.03.2009) Familii și destine De câte ori am scris despre destine frânte sub presiunea unor evenimente sociale potrivnice, despre indivizi, familii sau grupări sociale care au fost marcate pe viață pentru nenorocul de a se fi situat pe alt tărâm decât cel pe care se găseau cei ce au ales bine, mă trezesc cu apostrofări, reproșându-mi-se că nu aceasta a fost trăsătura epocii, că accidentul istoric al unor indivizi nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de semnificare. Funcția despre care este vorba mai sus, de anamneză, de restabilire a evenimentelor scurse într-o anumită ordine ascunsă revine și aici, cu scopul de a recunoaște miracolul, hierofania. Când Alexandru Emanuel face apel la scena purtătoare de nenoroc - femeia care cade și o alta care o ajută să se ridice - Alessandrini îi spune că "nu e vorba de asta", iar "povestea nu s-a terminat"87. Permanent, protagonistul va încerca să scape de întâlnirea cu A(d)riana
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
antichitate, conducătorul ginții sau al tribului, apoi "suveranul", iar în Imperiul Bizantin - împăratul 94). În economia nuvelei este cel care regizează prin fire nevăzute întregul scenariu, de la momentul când îl întâlnește pe Emanuel și îl sfătuiește să se ferească de nenorocul pe care i l-ar aduce cele două fete, până la final, când, după căutări chinuitoare, ghicitorul eludează răspunsul la orice întrebare. Puterea sa magică, divinația, se explică atât prin numele de Vasile, asociat unor elemente vechi, precreștine, manifestări legate de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unor relații de sinonimie între personaje prin rolul comun pe care și-l asumă: căutarea spirituală (la quête)344. Spațiul în care se desfășoară povestirile din nuvelă este Bucureștiul "cel mai melancolic oraș din lume" în care "avem norocul sau nenorocul să trăim"345, topos real și, deopotrivă, obiect al unei geografii mitice, așa cum mărturisește Eliade în Încercarea labirintului: "Orice pământ natal alcătuiește o geografie sacră. Pentru cei care l-au părăsit, orașul copilăriei și al adolescenței devine mereu un oraș
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să ne înfruntăm destinul, să acceptăm deci tragedia ca singurul mod de existență vrednic de un artist dăruit cu atâția morți; morți pe care, vrând-nevrând, îi purtăm în spate. Prea ne-a strâns în brațe destinul, prea ne-a urmărit nenorocul"611. Toată tragedia pe care o trăiește și pe care și-o asumă îi revelează "sensul și funcția spectacolului, așa cum le știam de copil..."612, ceea ce înseamnă că "arta, și în special teatrul, spectacolul, ne revelează acest adevăr în tot
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o latență universal omenească, izbucnită numai în cutare sau cutare celebritate printr-un concurs special de împrejurări. Patologia geniului însă nu explică absolut nimic. Căci dacă Dostoievski, de pildă, a fost epileptic, nu înseamnă că miile de oameni, care au nenorocul să fie epileptici, devin prin acest concurs de împrejurări Dostoievski. Și dacă Eminescu a sfârșit în noaptea groaznică a nebuniei, nu înseamnă că nebunii devin poeți de geniu. Afară de aceasta, nu toți oamenii de geniu sunt clienți ai casei de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
tronează un Părinte, care e creatorul tău?... Simfonia IX e un sărut pe inima lumii nefericite, e o pereche de brațe gigantice, care îmbrățișează milioanele de oameni și-i smulge în extazul bucuriei până la pragul cerului. Surdul acesta, exaltat de nenorocul pământesc, a strâns toate sunetele din univers și a clădit din ele un munte sonor și aerian. Din vârful lui, dă drumul în văzduh acelui strigăt de regăsire a izvorului 308 Nichifor Crainic bucuriei: Bruder, iiberm Sternenzelt Muss ein lieber
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
, Traian (10.III.1920, București - 15.X.1976, București), poet. Fiul cel mai mic al matematicianului Traian Lalescu are nenorocul să-și piardă mama, Ecaterina, aproape fără să o fi cunoscut, la numai un an după naștere. Familia, originară din Banat, va face eforturi să suplinească dureroasa absență, cei patru copii rămânând în grija bunicilor și a unui tată extrem de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
astfel în atrocea-i suportabilitate. Cei ce lipseau la apel erau considerați încă în curs de înțelepțire pe aiurea cu această supremă lecție adusă în tabără de cei întorși și transformată în împărtășanie cantabilă. Lălăiau des jelanii de soartă vitregă și nenoroc, cărora le confereau puterea de retenție a unui zid nevăzut imposibil de traversat, înverșunat să le frângă elanurile de emancipare și să le irosească în volute fără noimă ale zadarului. Clădeau și ei în felul lor. În același timp însă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de vânt, sufletele veștede ale corturilor nu mai aveau nici măcar puterea să tânjească după foștii lor locatari și să le-nregistreze absența sub forma regretelor, sau reproșurilor. Șătrarii lui nu mai țineau evidența, ci păreau prinși într-un joc de nenoroc pur, îndârjiți să piardă fără rest până și credința în atotputernicia norocului - tot ceea ce credeau că mai aveau. Căci norocul se dovedea o zeitate fățarnică, pe care atât și-ar fi dorit s-o poată detrona. Dar un asemenea eșec
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
povestirile din Legătura roșie, se încheagă, în orizontul rustic, o lume fantasmatică, aproape aproape ca de umbră, bântuită de un blestem al pământului de care, cu sau fără voie, oamenii se înstrăinaseră. Timpul, supus unei noime străvechi, ființele împietrite în nenoroc, retezate de un trai „apăsat și fără zâmbet”, cu văzul imobil și neputincios, „fără pleoapă”, sunt contemplate și nu evocate de autorul-narator, care știe să se folosească și de câteva tehnici expresioniste. Textul, cu o frazare sincopată, răsucită, se concentrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
ca să fie binecuvântată. De Sfântul Gheorghe este purtată ca să fie jucată. În situația În care este culeasă „pe dragoste”, cei care participă la ritual se Îmbrățișează, se sărută, Își spun vorbe de dragoste. Dacă este culeasă „pe urât”, să aducă nenoroc, boală, dimpotrivă participanții se ceartă, se scuipă și chiar se lovesc. O altă practică apare În județul Vaslui, unde planta poartă numele de „Împărăteasă” și servește mai ales pentru dragoste. Femeile care merg cu „meșteroaia” trebuie să se Îmbrace frumos
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sancționate prin hrisoave domnești în anul următor (1848), cedate în exemplare deosebite, Episcopiei și Eforiei târgului. Intr-un articol din „Evenimentul" Iași (19 iulie 1909), intitulat „Din trecutul politicei noastre", Constantin Diamanovici, referindu-se la timpul parcurs, notează „Am avut nenorocul să fim înconjurați de vecini puternici, care totdeauna ne-au privit cu dușmănie, năzuind să ne înghită fiindcă le stăteam piedică în cale. De aceea și politica generală în trecut a constat în a ne face aliați, azi pe unguri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cea a eternului feminin. Paradigma relaționării social-sentimentale dintre bărbat și femeie cunoaște corecții odată cu vârsta, căci personajul masculin al lui Caragiale iubește Întâi de toate amorul și abia apoi femeia, «ochi alunecoși, inimă zburdalnică!...». Femeia - eterna poveste. „noroc la cărți, nenoroc la amor...” Eroii lui Caragiale sunt inși perfect adaptați social și au ambiția de a trăi În limitele standardelor de viață, ale exigențelor pe care ei le atribuie lumii bune. Nu dorm fie din cauza geloziei („Și sunt turbat de gelozie
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Alteori jocul de cărți se prelungește toată noaptea: „PAMPON: ... Am jucat la Podul Gârlii conțina cu niște papugii până la șase az-dimineață... I-am ras... MIȚA: Să nu te bucuri... Și eu câștig la conțină, dar ce folos! noroc la cărți, nenoroc la amor... PAMPON: Aș! la mine nu e noroc, e știință: Îi iau la sigur... poate că să am o goană nebună, să pierz. Eu joc conțina oarbă cu fantele, și am eu merchezul meu. Bunioară, cărțile le Țiu În stânga
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ne adresăm tot medicinii pentru a repara ceea ce da fapt sunt efectele produse de uzina socială, de violență, de criza economică, de discriminarea de rasă, de clasă sau de sex. Insatisfacția din cauza muncii, a căsătoriei, a copiilor sau chiar a nenorocului în viață se manifestă clinic în mod diferit. Există medici care nu au timpul, răbdarea, antrenamentul sau calitățile pentru a se implica în aceste complicații ale societății, iar lipsa lor de atenție îi lasă pe pacienți să caute un remediu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
savuroasă. Impresia generală pe care o ai, citind la rând aceste portrete computerizate, este că lumea lui Creangă este extraordinar de bogată și că un număr de teme se repetă în scrierile sale: cruzimea, de pildă, sau frica, ideea de nenoroc, ideea de singurătate, de distrugere și autodistrugere, tema dușmanului etc. Creangă însuși, crede C., este un om fără noroc în viața de toate zilele, destinul său e tragic și veselia lui se ridică pe o suită de nenorociri (îi mor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
-o am simțit cât mi-a trezit interesul, cum m-a prins chiar și pe mine. E greu de crezut că o astfel de carte va trece neoservată În Franța- și, după asta, În lume. Ar fi un prea mare nenoroc”. Cu o zi În urmă, la Institutul de Civilizație Indiană, când a prezidat o conferință a unui diletant despre „yoga vedantină” (Împreună cu Paul Masson-Oursel și Jean Filliozat)1. El arată astfel că nu și-a uitat nici un moment acel Postscriptum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
au fost până azi suficienți pentru a-i păstra o amintire nedeteriorată la răscrucile Europei Orientale, și nici cărțile, broșurile, articolele și scrisorile pe care le-a scris nu au depășit ceea ce Mircea Eliade și Arion Roșu au numit just „nenorocul” sau „steaua rea” sub care s-au aflat studiile de indianistică În România 1. În același timp, Thirty-Five Years in the East continuă să fie o carte reeditată În India și În Anglia, o raritate bibliofilă distinctă În inconsumabila bibliotecă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]