9,631 matches
-
O variantă culta din aceeași perioadă, mai apropiată de pronunțarea curentă, a fost citată de Domnită Tomescu, în Gramatică numelor proprii în limba română, 1998: "vizită Doly-i" (la Ibrăileanu). Și Călinescu preferă formă "culta": în Scrinul negru, de pildă, sînt nenumărate ocazii de a utiliza numele personajului feminin la genitiv-dativ, în formă Caty-ei ("făcu o vizită de curtoazie Caty-ei"); deși uneori se alege o variantă a numelui (Caterinei), iar notele pregătitoare conțineau și forma Căței ("Copilăria și adolescență Căței"), poate și
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
l-a apreciat în pripă cineva, "gînditorul marxist de extremă stîngă", a avut o vremelnică deschidere spre "extrema" în cauză, aidoma atîtor faimoși anticomuniști din Occident, de la André Gide la Henri Bernard-Lévy. în materia luxuriantă a consemnărilor sale, referitoare la nenumărate persoane, evenimente, împrejurări, se întrevede o schemă morală a comunismului, un spectru tulburător al corupției umanului săvîrșit de acesta pe care Pandrea l-a reconstituit prin adiționarea cazurilor particulare. Vom enumera cîteva elemente ale acestei veritabile antimorale ce se degajă
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
și în viață. Toate bune și frumoase, numai că Adriana Mocca ignora grava criză constituțională în care ne-ar arunca această măreață unanimitate a celor care posedă televizor. Oricît ar fi fost ea de criticată de-a lungul anilor pentru nenumărate stipulații confuze, Constituția noastră are, totuși, o prevedere clară, irevocabilă și neamendabilă: șeful statului este Președintele României. Iar cum Teo rămîne unul dintre cei mai eficienți promotori ai manelelor în România, se poate lesne presupune că nici la Cotroceni nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
japoneză din Manciuria anilor 1930. Refuză să arunce priviri retrospectiv-ironice asupra unei istorii a literaturii, refuză să fie ludică. Nu vrea să-și transforme textul într-o operă interactivă pe care cititorul tobă de carte o ia astăzi ca martora nenumăratelor lui suspiciuni hermeneutice. În sfîrșit, se poate să greșesc cu această ultimă afirmație: Shan Sa predă o lecție de go, dar go-ul nu e nici atît de riguros ca șahul - scrie undeva autoarea -, nu solidarizează colocvial ca jocul de
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
să poarte deopotrivă amprenta contemporaneității și a specificului național. Se armonizau, astfel, două poziții distincte în epocă, aceea a "frustraților" cu aceea a "revoluționarilor", evident în favoarea Puterii; - partidul se arăta, în sfârșit, înțelegător și deschis, chiar îndatoritor de amabil față de nenumăratele solicitări ale celor care de ani de zile încercau să obțină pentru Țuculescu "binecuvântarea" unei expoziții, inițial antume apoi chiar postume; - fiind decedat, artistul nu mai prezenta riscul de a face declarații sau de a lua atitudini incomode. Rezultatul acestei
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
metafizica fiecărui cuvînt, de ritmurile experiențelor unor vieți acumulate în doar cîteva cuvinte, de invenția lingvistică, de spaime de tot felul. Piesa îl bîntuia, îi neliniștea mintea și trupul. Spectacolul său de la Teatrul Maghiar din Cluj, despre care am scris nenumărate pagini, cred că este cea mai inspirată și mai autentică lectură pentru Scaunele. Din ce știu eu. Este un reper teatral de o profundă și tulburătoare valoare, o performanță, din toate punctele de vedere, la care simt nevoia să mă
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
imediat privea recuperarea simbolică a unei materii prime valorificate exclusiv în regim industrial, s-a ajuns, în numai cîțiva ani, la proiectul și la existența efectivă a acestui muzeu privat de artă contemporană, despre care, de altfel, am vorbit de nenumărate ori. Salonul de gravură mică, astăzi unul dintre proiectele de bază ale muzeului, al cărui caracter internațional nu este doar unul de fațadă, ci reprezintă chiar specificul său cel mai adînc, este atît o formă de semnalare a unui loc
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
orice vlagă. Ca sonoritate pură, to like pare mult mai aproape de leiden decît de lieben (a iubi)." Totul, în cartea Soniei Larian, este legat de nume: figurile părinților, ale cunoscuților, ale colegilor de școală, ale doctorilor. Fiecare nume trece prin nenumărate variante, încercînd să imite transformările vieții, dar fără folos. Moartea este, în fond, o simplificare, renunțarea la detalii, la șirurile de nimicuri care fac viețile în favoarea acestor nume ce fixează și închid, reducînd variația, mobilitatea. O dată cu numele, incontestabile, definitive, se
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
său fără sfârșit. Lecția spaniolă îl ajută pe Sey Mondy să-și asume libertatea. Din Porto, se îmbarcă spre New York. Paradisul libertății este umbrit de "o adevărată fobie a spionilor", unde "orice nou venit putea fi o iscoadă". Vor veni nenumărate situații-limită în Mexic, Venezuela, Columbia, Brazilia. În Amazonia mănâncă fructe, rădăcini, bucăți de șarpe și se îndrăgostește de Tude, una din femeile tribului, de unde abia reușește să evadeze. Urmează, cu alte peripeții, India și Australia, unde o cunoaște pe Regine
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
localnici, Regina Maria, cea care și-a dăruit inima acestui loc paradiziac, între percepțiile de un lirism exaltat și neobișnuit al unor savanți, altminteri plini de măsură și de sobrietate, precum celebrii geografi I. Simionescu și G. Vâlsan, între entuziasmul nenumăraților scriitori care au trecut pe aici și imortalizarea în imaginile realizate de pictori, fixarea aproape magică în efigie, se conturează enorma plajă de răspunsuri posibile în care se oglindește luminosul și inefabilul Balcic. II Amestec irepetabil de elemente contradictorii, de
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
cronica literară, n-ar mai fi putut face față așa-zisului val postmodernist, dovedindu-se neînstare a examina și aprecia "modificările de structură" pe care le-a adus. Dar postmodernismul (atît de aproximativ, de lax, orice s-ar zice, comportînd nenumărate variante teoretice) n-a apărut ca o ruptură în relație cu modernismul, fiind văzut nu o dată ca o fază a evoluției, ca o "sinteză" sau ca o "clasicizare" a sa. De ce, în situația aceasta, să nu fi suportat cronica "sincronizată
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
trecut permanent recondiționat în cheie exemplară, nu facem altceva decît să recuperăm, derizoriu și mimetic, ce n-am reușit și nici n-am fost în stare să facem la vremea potrivită. Tot felul de organizații, zise civice, în numele cărora semnează nenumărați colonei și generali care și-au mutat lupta de pe frontul muncilor agricole pe frontul înalt al construcției simbolice, s-au hotărît subit să-i ocrotescă mistic pe cei mai sus pomeniți, adică pe Mihai Viteazul, pe Mircea cel Bătrîn - căruia
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
sau pactul cu cititorul. Autorul relevă două atitudini antinomice ale lui Ion Creangă în raport cu creația sa. Omul Creangă se arată purtat de dorința de-a deveni "autoriu", adică de a-și salva numele de dizolvarea în anonimatul care a mistuit nenumăratele generații ce l-au precedat. Ar fi un gest "rece și calculat", trăsătură a unui "parvenitism" fie și într-o accepție sublimată, ilustrînd, morfologic, revolta părții ce, descoperindu-se pe sine, se vrea detașată de întregul căreia i-a fost
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
interne încît riscă să devină derizoriu pînă la limita inutilității. Și asta nu pentru că toate premiile s-ar fi atribuit aberant, deși aceste situații au putut fi întîlnite fără prea mare greutate, ci pentru că de momentul decernărilor s-au legat nenumărate alte episoade care nu aveau nici o legătură cu activitatea specifică a artistului și cu munca sa din atelier.. Din instituție profesională severă și rece, așa cum a fost el cîndva, prin perioada interbelică, premiul a ajuns un fel de organizație civică
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
singur exemplu: Robinson, din Insula, oferă indicațiile scenografice la persoana I, în spiritul rezumatelor care precedă romanele publicate în foileton, așa cum a apărut inițial romanul lui Defoe. Dar reciproca poate fi oricînd valabilă la o montare abilă. Textul pieselor permite nenumărate, uluitoare, jocuri scenografice, amplificări vizuale ale sensului în continuarea logicii textului. Îmi amintesc un exemplu de detaliu: felul inteligent în care punerea în scenă a piesei Poate Eleonora de către Alexandru Tocilescu sugera, prin deplasarea pe scenă a actorilor, o abreviere
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
crea confuzii. Se observă în prezent și tendința de a atribui celor două cuvinte determinările stabil, oficial: "Am un iubit stabil" (EZ 3375, 2003, 12); "tăinuiește relațiile lipsite de implicare sentimentală de dragul iubitului său oficial" (VIP 19, 2001, 3); "dădea nenumărate telefoane unei femei ce nu avea nici o legătură cu prietena sa oficială" (VIP 19, 2001). Chiar și cuvintele cel mai puțin marcate din serie au o anumită conotație socială, care poate fi pusă în evidență prin compararea contextelor tipice de
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
Pelléas et Mélisande, de Claude Debussy, la opera din Glyndebourne. Teatrul se află într-un sat englez, în mijlocul unei superbe grădini înflorite. Iar pe scenă, montarea istoricistă a lui Graham Vick plasează acțiunea chiar în epoca lui Debussy, cu ajutorul unor nenumărate crizanteme artificiale roșii și galbene care decorează în buchete enorme larga scară în colimason ce ocupă partea stângă a încăperii. Personajele nu părăsesc niciodată acest interior somptuos. Chiar scenele care, corespunzător libretului, ar trebui să fie jucate lîngă o fîntînă
Pelleas et Mélisande la festivalul din Glyndebourne by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/12413_a_13738]
-
care, corespunzător libretului, ar trebui să fie jucate lîngă o fîntînă, în pădure, într-o grotă, se desfășoară în același interior, cu o luminație mai intensă, care lasă să se vadă, sub podeaua semitransparentă, ca sub un strat de gheață, nenumărate crizanteme. Aceasta este poate și motivul tragediei: Pelléas și Mélisande, căutând singurătatea și naivitatea amanților romantici în cadrul naturii, nu pot totuși evada din încăperea prejudecăților culturale, nu se pot iubi dincolo de privirea adulților. Acțiunea piesei lui Debussy începe cînd Golaud
Pelleas et Mélisande la festivalul din Glyndebourne by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/12413_a_13738]
-
răspunsuri echilibrate, jucând pe nuanțe și lăsând să opereze ceea ce s-ar deduce. Când, pus pe mărturisiri, un ins oarecare -, împins la microfon numai unde stătuse în preajma liderilor, ca tehnician - a deschis gura, emițând: "despre Maurer vă pot spune câte nenumărate ticăloșii a făcut", crainicul i-a tăiat-o scurt, ca și cum ar fi ocolit o obscenitate. Sau, poate, suferise, în copilărie, de oreion... Supraviețuitorii vechii gărzi ne trimit bezele prin eter. Cine ar avea ceva împotrivă? Vremurile au fost aspre, ba
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
propriul lui statut și de alte nevoi, uneori total lipsite de romantism, amatorul face același lucru fără consecințe și dintr-o plăcere pură. Sau, mai exact, dintr-o iubire la fel de neîntinată. Nici măcar formația academică nu are aici vreo importanță, pentru că nenumărați autodidacți (asimilați amatorilor) sînt profesioniști de prima mînă, după cum, în nenumărate cazuri, oameni formați după toate rigorile academice nu au ajuns, nici prin continuitatea interesului și nici prin practica propriu-zisă, să se ridice la exigențele expresiei artistice. Amatorul poate fi
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
romantism, amatorul face același lucru fără consecințe și dintr-o plăcere pură. Sau, mai exact, dintr-o iubire la fel de neîntinată. Nici măcar formația academică nu are aici vreo importanță, pentru că nenumărați autodidacți (asimilați amatorilor) sînt profesioniști de prima mînă, după cum, în nenumărate cazuri, oameni formați după toate rigorile academice nu au ajuns, nici prin continuitatea interesului și nici prin practica propriu-zisă, să se ridice la exigențele expresiei artistice. Amatorul poate fi numit astfel din pricina unei activități discontinue și capricioase, dar el poate
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
sînt discuțiile cele mai pasionante? - întrebările unui critic mă îndeamnă înainte de toate să definesc conceptul. Dar o expunere în doar cîteva cuvinte e imposibilă. Prin ,viață literară" francezii înțeleg tot ceea ce apare la un moment dat în librării sau prin nenumăratele reviste, tot ceea ce se manifestă în cîmpul literelor prin lansări de carte, colocvii, conferințe, tîrguri de carte (cu ceremonialul venirii editorilor din provincie la Paris, dar și cu orgoliul de a deplasa centrul în alte localități, inclusiv într-un sat
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
seara la zece dimineața! Culmea e că reprezentanții a jumătate dintre sindicaliști, în loc să le dea domnilor guvernanți cu scaunele în cap, le-au sărutat dulce poala și s-au prezentat în fața națiunii ca ditamai învingătorii. Deși au ieșit la iveală nenumărate ilegalități, ei au tăcut mîlc. Cea mai șocantă dintre ele este că în ultimii nouă ani salariile de bază sunt calculate în mod fraudulos. Conform legii din 1997, prin care s-a aprobat Statutul personalului didactic, sporul de stres și
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
doar la reperele imediate,îl salvează din excesiva singurătate la care părea condamnat prin însuși metabolismul subtil al gîndirii sale și îl plasează într-o tipologie artistică din ale cărei resurse s-au hrănit, mai mult sau mai puțin vizibil, nenumărate energii ale artei europene și din care au derivat tot atîtea aspirații și ideologii. Este vorba de acel segment artistic care a părăsit comentariul direct pe marginea formelor naturale și s-a ridicat pînă la înălțimea de la care privirea devine
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
curînd ritmurile compoziționale decît necesități exterioare, cu frize de capete, cu atitudini care sugerează mișcări încremenite, cu fragmente anatomice diverse (mîini, urechi etc), cu diverse instrumente din lumea tehnicii, cu forme de vegetație schematică, aproape ca în reprezentările bizantine, alături de nenumărate citate din propria sa operă anterioară. Misterioasă, obscură, ironică și polemică, această etapă din creația lui Mattis Teutsch ar merita ea singură o lectură și o analiză extise și aprofundate. Una din lucrări, de pildă, aduce laolaltă, cam după același
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]