697 matches
-
artă încă din Neolitic, primele sculpturi reprezentând figurine antropomorfe, deseori însoțite de animale. Aceste sculpturi datează din mileniul al X-lea î.e.n. și au fost descoperite la Nevali Cori și Göbekli Tepe, în apropiere de Urfa în estul Turciei Statuile neolitice de la Lepenski Vir, Porțile de Fier, Serbia datează din mileniul al VII-lea î.e.n. și reprezintă oameni sau amestecuri între oameni și pești. În Europa Centrală, multe culturi neolitice, cum ar fi Linearbandkeramic, Lengyel sau Vinca, produceau statuete animale care
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]
-
și Göbekli Tepe, în apropiere de Urfa în estul Turciei Statuile neolitice de la Lepenski Vir, Porțile de Fier, Serbia datează din mileniul al VII-lea î.e.n. și reprezintă oameni sau amestecuri între oameni și pești. În Europa Centrală, multe culturi neolitice, cum ar fi Linearbandkeramic, Lengyel sau Vinca, produceau statuete animale care pot fi numite artă, însă există încă discuții dacă olăria pictată de la Želiesovce și Lengyel pot fi numite astfel. Monumente megalitice (menhire, dolmene) din perioada neoliticului se pot întâlni
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]
-
care la apele mari sunt „luate” de vale. În Stremț sunt șase cimitire: În zona localității Streț din județul Alba, România s-au făcut mai multe descoperiri arheologice care atestă existența în zonă a unor civilizații succesive începând cu perioada neolitică, și anume cultura Starčevo-Criș, precum și alte culturi ulterioare, Coțofeni și Wietenberg. De asemenea, există descoperiri care certifică prezența în zonă a tribului dacic al apulilor, și apoi extinderea autorității Romei asupra acestei zone. După retragerea aureliană valuri de popoare nomade
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Pentru 4,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 0,3% din populație sunt penticostali, și tot 0.3%, adventiști de ziua a șaptea. Săpături coordonate de Viorel Căpitanul au descoperit aici silexuri cioplite și resturi arheologice din perioada neolitică. Prima atestare oficială a localității Racila are loc la 15 octombrie 1491. Locuitorii Racilei au participat alături de Ștefan cel Mare în mai multe bătălii, cum ar fi cea de la Orbic (1469), Vaslui (1475) și Războieni (1476). De asemena, la 18
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
au existat mai multe periodizări ale Epocii bronzului aplicate spațiului românesc. A fost folosită periodizarea lui Paul Reinecke pentru spațiul central-european, care împărțea epoca bronzului în patru faze (A, B, C și D), pe baza asocierilor obiectelor de bronz. Societatea neolitică se caracterizează prin economie de tip predominant agrar, practici funerare specifice și o religie bazată pe un cult al fecundității. Tipul de societate se apropie poate de acea “peer polity” a lui Colin Renfrew. În spațiul românesc, apare o cultură
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
că Bucureștiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșit de secol XIV. Pe malurile Dâmboviței și ale Colentinei este atestată cultura paleolitică și neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunități în zonele Dudești, Lacul Tei și Bucureștii-Noi de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului și până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
se poată apară de furia cotropitorilor, chiar și atunci când aveau oști puține, neorganizate și nu dispuneau de arme suficiente și cu eficacitate mare(Bucură Dumbrava). Primele urme de locuire în perimetrul (moșia) actualei comune sunt atestate de existență urmelor așezărilor neolitice și a civilizației geto-dacice. Cele câteva puncte arheologice descoperite aici și luate în evidență de Muzeul de Istorie Galați, secția arheologie, așteaptă să fie investigate și cercetate, fiind în acest sens sigură scoaterea la iveală a mai multor necunoscute. Cu toate ca
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Saharei dispune de numeroase bogații naturale. Petrolul și gazele naturale sunt extrase din Algeria, Libia și Tunisia, iar fierul și fosforitele, din Mauritania și Sahara Occidentală. Alte zăcăminte existente: sare, cărbuni, cupru, mangan, uraniu, plumb, volfram, titan și zinc. În perioada neolitica o parte a deșertului era mai umedă decât azi, ceea ce a determinat formarea culturilor de pe valea Nilului, Eufratului, si valea Tigrului. În secolul al VI-lea î.Hr. locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura și abia în secolul al II
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
și reprezintă o serie de evenimente ce au avut loc pe teritoriul actualului stat Mexic. La început, pe acest teritoriu trăiau oameni care se îndeletniceau cu culesul și vânatul. Aproximativ 9 mii de ani în urmă a avut loc revoluția neolitică, care a dus la apariția unor orașe mari, ca ulterior să se formeze state precum Imperiul Aztec și Civilizația mayașă. În secolul al XVI-lea Mexic a fost colonizat de spanioli. Dominația colonială a Spaniei, care a durat 300 de
Istoria Mexicului () [Corola-website/Science/314677_a_316006]
-
jurnalistul . Arhitectura malteză a fost influențată de mai multe culturi mediteraneene și de arhitectura Britanică de-a lungul istoriei sale. Primii coloniști de pe insulă au construit , una dintre cele mai vechi structuri artificiale de sine stătătoare din lume. Constructorii templelor neolitice din 3800-2500 î.e.n. au dotat numeroasele temple din Malta și Gozo cu basoreliefuri complicate, între care spirale care evocă arborele vieții portrete de animale, modele pictate în ocru roșu, ceramică și o vastă colecție de sculpturi antropomorfe dintre care se
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
persoane), greco-catolici (7 persoane), baptiști (30 de persoane), alta religie (4 persoane) și fără religie (40 de persoane). Valea Sucevei a fost locuită încă din epoca străveche. S-au descoperit însă unelte paleolitice pe raza comunei Straja, iar din epoca neolitica zona comunei Voitinel este circumscrisa vastului spațiu al culturii Stacervo-Criș. În perioada geto-dacică, spațiul de nord al Moldovei era locuit de tribul costobocilor, care și-au extins autoritatea în zona de nord a Moldovei, întemeind un regat care cuprindea Bucovina
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
de Litere și Filozofie, secția Filologie Clasică până în 1926, obținând licență în filologie clasică și secundar arheologie. Interesul pentru studiu i-a facilitat specializarea în anii 1928-1932 la Berlin și Marburg (Lahn), participând totodată la cercetările arheologice care relevau cultură neolitica de la Goldberg (Nordlingen). Prezența la Berlin l-a adus și în fața unor materiale păstrate în cadrul Muzeului de Arheologie, la secția preistorica, provenind de pe teritoriul românesc, recoltate în deceniile anterioare. Studierea lor i-au permis realizarea fiselor de evidentă pentru cele
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]
-
din cele mai vechi timpuri. Descoperirile arheologice făcute prin cercetări realizate în anii 1940, 1951, 1952, 1965, 1971, 1981, 1983 dar și în perioada 1991-1994 pe teritoriul satului Pocreaca dau mărturii ale locuirii acestei vetre de sat încă din epoca neolitică (aprox. sec. IV î.e.n.). Astfel în Repertoriul arheologic al jud. Iași, alcătuit de cercetătorii Vasile Chirica și Marcel Tanasachi sub egida Institutului de arheologie și istorie “A. D. Xenopol” din Iași sub redacția lui Vasile Chirica, sunt înscrise toate datele referitoare
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
din sec. IV e.n. - “Chiscul Sărăcuței. La circa 600 m sud de pârâul Pocreaca, în grădina locuitorului Leancă Ioan, așezare din sec. XI - XII, cu ceramică din pastă aspră, cu scoică pisată, decorată cu pieptenele, de tip Răducăneni.” În epoca neolitică (5500 - 2500 î.e.n.) la triburile din interiorul arcului carpatic și la cele din est de munți lucrările de apărare completau protecția naturală oferită de pantele înălțimilor sau teraselor pe care erau situate așezările umane; elementul principal de apărare al așezărilor
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
denumirea dată primei perioade a epocii fierului când dispar cenușarele și se cunosc în schimb întinse așezări de bordeie, unele întărite cu valuri de pământ, așa cum s-a constatat a fi și așezarea de la Cetățuia-Pocreaca, considerată de specialiști așezare fortificată neolitică. „Cetatea de pământ de la Pocreaca face parte din categoria fortificațiilor din prima epocă a fierului, larg răspândite pe teritoriul României, a căror amplasare se bazează mai ales pe apărarea naturală oferită de teren, de obicei un platou înalt sau promontoriu
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
așezări mai avansate, cum ar fi Lepenski Vir, se dezvoltau pe baza pescuitului. Domesticirea și folosirea câinilor ca ajutor la vânătoare datează, probabil, tot din această perioadă. Neoliticul (Noua Epocă de Piatră) este caracterizat prin adoptarea agriculturii (așa-numita Revoluție Neolitică), prin dezvoltarea olăritului și prin crearea unor așezări mai mari și mai complexe, cum ar fi Çatal Hüyük sau Ierihon. Primele culturi neolitice au apărut în jurul 8000 î.Chr., în Semiluna Fertilă, o regiune istorică în formă de semilună, cuprinzând
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
tot din această perioadă. Neoliticul (Noua Epocă de Piatră) este caracterizat prin adoptarea agriculturii (așa-numita Revoluție Neolitică), prin dezvoltarea olăritului și prin crearea unor așezări mai mari și mai complexe, cum ar fi Çatal Hüyük sau Ierihon. Primele culturi neolitice au apărut în jurul 8000 î.Chr., în Semiluna Fertilă, o regiune istorică în formă de semilună, cuprinzând Levantul, Mesopotamia, și Egiptul Antic. Agricultura și cultura din această zonă s-au răspândit mai apoi spre zona mediteraneeană, a Indului, China, și
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
sociale este o problemă supusă dezbaterii. Există dovezi timpurii ale unui comerț organizat, propriu neoliticului. Oamenii din așezările nou-înființate importau bunuri exotice de la mari distanțe. Skara Brae, aflată pe insula Orkney, este unul din cel mai bune exemple de așezare neolitică din Europa. Comunitatea conține paturi de piatră, rafturi, chiar și o toaletă de interior, legată prin canalizare rudimentară de un pârâu. Sursele de hrană ale oamenilor vânător-culegător din epoca de piatră includeau atât animale cât și plante care aparțineau mediului
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
II-lea-al III-lea e.n. (cultura carpică); așezarea de la Rădi (din nord-estul satului Cârligi) datând din secolele al II-lea-al IV-lea; și situl de la Onișcani, aflat la sud de sat și cuprinzând urmele a trei așezări una neolitică, alta din perioada Latène (cultura geto-dacică) și o a treia din secolele al VIII-lea-al IX-lea. Un al patrulea obiectiv din comună, clasificat ca monument de arhitectură, este conacul Zarifopol (1850), astăzi devenit școala din satul Cârligi.
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
Sectorul Agricol Ilfov, care în anul 1998 avea să devină județul Ilfov. Patru obiective din comuna Brănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice așezarea neolitică aflată în punctul Ostrov, în mijlocul lacului Brănești de pe râul Pasărea, aflat la sud-vest de satul Brănești; și situl de la Vadu Anei, din zona autostrăzii A2, la vest de sat, sit ce cuprinde o așezare geto-dacică, una din secolele al II
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
72%), cu o minoritate de romano-catolici (8,29%). Pentru 7,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În urma săpăturilor arheologice efectuate încă din anul 1933 pe platoul Podei-Tisești , au fost descoperite primele așezări de pe aceste meleaguri datând din epoca neolitică. Locuințele erau construite pe tălpi de lemn, cu pereții din bârne și nuiele peste care se aplică lutuială. Locuitorii acestor așezări erau cultivatori și crescători de vite, dovadă fiind numărul mare de oase de animale , râșnițe și vase de provizii
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
pe tălpi de lemn, cu pereții din bârne și nuiele peste care se aplică lutuială. Locuitorii acestor așezări erau cultivatori și crescători de vite, dovadă fiind numărul mare de oase de animale , râșnițe și vase de provizii. În această perioadă (neolitic) își are începutul exploatarea sării din această regiune; centrul de exploatare va deveni mai cunoscut în Evul Mediu. La 15 martie 1410, Alexandru cel Bun întărea satul Stoenești (ulterior își va schimba numele în "Ocna"), peVâlcica, unor frați de origine
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
de "însorită") și are, prin urmare, o agricultură mai productivă. Manioții din zona messeniană au nume de familie terminate în mod uniform în "-éas", în timp ce manioții din zona laconiană au nume care se termină in "-ákos". Au fost descoperite vestigii neolitice în mai multe peșteri aflate de-a lungul coastelor peninsulei Mani. Homer menționează câteva orașe din regiunea Mani, iar unele artefacte din perioada miceniană (1900 î.Hr. - 1100 î.Hr.) au fost descoperite în zonă. Regiunea a fost ocupată de dorieni pe la
Peninsula Mani () [Corola-website/Science/336843_a_338172]
-
de mărturii ce probează existența și evoluția comunităților umane pe teritoriul județului Vrancea a fost realizat în urma unor intense cercetări arheologice ce au scos la iveală unelte, ceramică, podoabe, tezaure monetare, mărturii ale credințelor și obiceiurilor colectivităților umane din epocile neolitica, bronz, geto-dacică, evul mediu. De asemenea, muzeul mai deține obiecte și documente ce poartă amprenta evenimentelor petrecute în veacul al XIX-lea (1848, Unirea Principatelor, Războiul de Independență), dar și a unor personalități ale vieții sociale, culturale și politice vrâncene
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
prin văi torențiale care au săpat trasee adânci în scoarță și care au direcția de curgere de la sud la nord, descărcându-se în Lunca Dunării. Datorită zonei, ls-a înregistrat o continuitate a locuirii din cele mai vechi timpuri.Astfel, perioada neolitică în arealul luncăvițean atinge apogeul în perioada de tranzit spre epoca metalelor, când alături de o ceramică care impresionează și astăzi prin arta execuției și ornamentului, apar primele unelte din cupru. Continuitatea este dovedită de așezările epocii bronzului, unde vânătoarea și
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]