369 matches
-
ÎI, p. 185-199. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2004, "Adjectivul invariabil nepronominal în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 97−109. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2005, "Adjectivul invariabil neologic în limba română actuala", în SCL, LVI, 1−2, p. 79−90. Densusianu, Ov., 1961, Istoria limbii române, vol. I, București, Editura Științifică. Diez, Fr., 1876, Grammaire des langues romanes, III, Paris, Librairie A. Franck. Dimitrescu, Fl., 1954, "Observații asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
and qualitative constructions", în M. Coene, Y. d'Hulst (eds.), From NP to DP, vol. I. The syntax and semantics of noun phrases, John Benjamins, p. 277-295. Dostie, G., 2004, Pragmaticalisation et marqueurs discursifs, Bruxelles, Duculot. Dragomirescu, A., 2005, "Substantive neologice recente și adaptarea lor morfosintactică", în SCL, LVI, 1−2, p. 113−123. Dragomirescu, A., 2005a, Inventar de termeni (anexă nepublicata la Dragomirescu 2005, cuprinzând 1581 de substantive neologice recente). Dragomirescu, A., C. Dediu, 2006, "Noutăți privind morfologia verbului în
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
2004, Pragmaticalisation et marqueurs discursifs, Bruxelles, Duculot. Dragomirescu, A., 2005, "Substantive neologice recente și adaptarea lor morfosintactică", în SCL, LVI, 1−2, p. 113−123. Dragomirescu, A., 2005a, Inventar de termeni (anexă nepublicata la Dragomirescu 2005, cuprinzând 1581 de substantive neologice recente). Dragomirescu, A., C. Dediu, 2006, "Noutăți privind morfologia verbului în DOOM2", în: Până Dindelegan (coord.), p. 85−90. Dumistrăcel, St., 2006, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Iași, Institutul european. Dussault, L., 1996, Protocolul. Instrument de comunicare, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
narative, îl împinge către o prolixitate opacă și obositoare. Narația respectă un fel de traseu inițiatic, trece însă prin registre și modalități foarte diferite - narație simbolică, poezie abstractă, cerebrală, cu miză filosofică, limbaj oracular, apoi poezie a cotidianului, limbaj colocvial, neologic etc. -, încât ansamblul este hibrid. Alt ciclu, Douăsprezece ore ca pădurea, e alcătuit din poeme scurte, fără titlu, care se încheie adesea, în mod bizar, cu virgulă, deși, în genere, la nivelul conținutului, se apropie mai degrabă de neomodernism: „pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
ale naturii etc.: apă, masă, creion, soare, ploaie etc.); * cuvintele ,,abstracte" (tip bucurie, tristețe, viață, frumusețe etc.) sunt valorificare mai rar sau chiar deloc de către copil, mai ales la începutul perioadei preșcolare 69; * pot fi actualizate de către copii și forme neologice, populare, regionale, argotice chiar, în funcție de influențele de mediu; * sunt favorizate anumite împrumuturi din alte limbi, în condițiile în care copiii sunt atrași de formele inedite ale unităților lexicale respective: (oops, ok, hello, merci etc.); * se remarcă preferința copiilor pentru semele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
activizarea, dezvoltarea și nuanțarea vocabularului copiilor preșcolari; * actualizarea valențelor expresive ale limbii române; * fixarea formelor limbii literare (la nivel fonetic/fonologic, lexical, morfologic, sintactic) în exprimarea cotidiană; * posibilitatea de actualizare, în anumite contexte, a unor cuvinte/sin-tagme populare, regionale, arhaice, neologice etc., având un anumit rol în dinamica semanticii povestirii, cu precizarea că importantă este diferențierea lor de formele literare, cu sublinierea funcționalității acestora; * familiarizarea cu diferitele aspecte ale codului comunicării; * formarea și actualizarea unui sistem de valori reperabil atât în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
debut este inegală, arborând poze, tonalități și limbaje diverse: de la baladescul cu modulații folclorice sau argotice la poezia conceptuală, metafizică, de la poza ludică la cea livrescă, artificială, de la poezia cotidianului la poezia vizionară, intens metaforică și alegorică. Surprinde frecvența termenului neologic, din sfera limbajului tehnic și științific: „sunt filament de wolfram într-un tub de sticlă vidat/ mâinile mele sunt mercurice/trupul meu se electrocutează continuu” ( Fi-lamentație). Poemul Știri despre mine anunță linia antimitopoetică, autoironică a viitoarelor volume, amestecul de serios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
1864, drama Grigorie Vodă, domnul Moldovei. D. a fost un liric interesant ca intenții și preocupări. Se remarcă între primii noștri poeți prin virtuozități formale, dar el este cel ce aduce extazul erotic în maniera „dulcelui stil nou”; fără abuzul neologic și facilitatea diminutivelor, ar fi fost un petrarchist realizat. Poseda simțul picturalului, ca și pe cel al inefabilului. Siluete feminine suave sunt creionate în tonuri renascentiste, într-o bogăție de azur, lumină, aur. Poetul era un îndrăgostit de soare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
introduce alegra strofă 7-3-7//7-3-7, folosită de Ronsard, Hugo, Th. Gautier, iar în rimă, pentru a realiza o sonoritate deosebită, plasează nume proprii exotice. Dar calitățile formale și instinctul poetic i-au fost copleșite de verbozitate și de greaua încărcătură neologică, franțuzită ori italienizantă. Drama sa Grigorie Vodă, domnul Moldovei (1864), prolixă, construită în manieră hugoliană, este una dintre primele piese istorice românești. Un vodevil, Don Gulică sau Pantofii miraculoși, apărut postum în „Revista literară” din 1892, pare o localizare. Prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
țării, chiar dacă problema este „probabilă”, nu sigură. Cuvintele folosite se află în câmpul lexical al incertitudinii: „ne pare”, „probabil”, „prevederile”, „probabile”. De asemenea se remarcă folosirea în același contexz a doi termeni sinonimici: „rezbel” și „conflagrație”, unul arhaic și celălalt neologic. Înainte de a încheia articolul, Eminescu face încă o dată dovada intențiilor curate în scrierea articolului, conbătând astfel „imputarea gratuită și imprudentă”. Dovada se realizează prin tehnica repetițiilor (repetarea unui sunet, a unui cuvînt sau a unei structuri morfosintactice ajută vorbitorul să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
arta cuvântării" și rhetoriké ștékhneț "meșteșugul cuvântării frumoase, retorică", eíron "prefăcut, unul care spune mai puțin decât are în minte" și eironeía "vorbire prefăcută, care nu dezvăluie întru totul gândirea cuiva". Dintre termenii aceștia, au intrat în română ca împrumuturi neologice retor, retorică, ironie, pe care însă vorbitorii nu îi mai pun în legătură cu ritos. Cum s-a ajuns totuși la forma greșită rituos? Întâi, din pricina necunoașterii originii exacte a cuvântului. Apoi, prin alăturarea lui netemeinică și incorectă cu alte cuvinte românești
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
O gramatică a „greșelilor”, 1943 (1948), Iorgu Iordan constata numărul mare de formații noi „mai mult ori mai puțin reușite” de la jumătatea secolului al XX-lea; în lista pe care lingvistul o oferea se găseau mai ales derivate de la împrumuturi neologice - dintre care unele s-au impus cu totul între timp (actorie), iar altele au rămas simple ciudățenii (amicie, ventrilocie) -, dar mai ales formații glumeț-ironice: hingherie, lichelie, trepădușie, uitucie etc. (ardelenie, orășenie, țanțoșie îi sînt atribuite lui G. Călinescu). Or, s-
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
cap absolvenților. Vezi AICI subiectele variantei numărul 7 de la Limba română Profilul Uman Descarca AICI baremul de la profilul Uman Profilul UMAN au avut un text din Mihail Sebastian, " Accidentul", cu mai multe cerințe pe text. Cerința numărul 1: Un sinonim neologic pentru "a zări" - a observa. La obosită - extenuată. Cerința numărul 2 - rolul ghilimelelor - trebuiau să sesizeze că ghilimelele servesc pentru reproducerea vorbirii directe a personajelor. Cerința numărul 4 - perspectiva narativă obiectivă, relevată de relatarea la persoana a treia. Cerința numărul
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]
-
pe primul loc a verbului-cheie, într-un enunț eliptic și exclamativ: „Tânăra care și-a hăcuit iubitul” (Libertatea, 26.03.2010); „Hăcuit! Iubita a băgat cuțitul în el de 70 de ori” (Click!, 24.03.2010). Des folosite sunt și neologicul a tranșa („tranșată și incendiată de fiul ei”, Libertatea, 14.02.2011) și popularul a ciopârți („Un profesor de engleză s-a ciopârțit cu un cuțit în propria casă”, Adevărul, 20.01.2011). Seria poate să continue; a sfârteca, de
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]
-
verbelor străine - slave, maghiare, mai puțin germane și romanice (acestea, cu puține excepții, precum a undui, nu s-au impus). Oricum, despre respectivele sufixe specialiștii au afirmat în genere că au devenit în prezent neproductive. Adaptarea actuală a unor verbe neologice infirmă ideea neproductivității (judecată adesea doar la nivelul limbii standard, fără a ține seama de variantele populare). Verbele englezești cu finală consonantică sînt adaptate prin analogie cu verbele formate de la substantive și interjecții; de altfel, inovațiile recente rămân cam în
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
ta... sunt belea rău amândouă" (daciaclub.ro ); "este unul dintre cele mai belea jocuri" (computergames.ro ); "jocul ăsta e prea belea pentru țăranii din Romania... Cel mai belea joc !" (warzone.ro). Se remarcă asocierea contrastantă dintre cuvîntul popular și prefixoidul neologic: "da e super belea jocu, n-am ce zice" (computergames.ro); "mi-am adus aminte de stalagmitele și stalactitele super belea din peșteră" (forum.apropo.ro). Calitatea primară de substantiv îi permite să intre și în construcțiile de superlativ expresiv
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
potrivitele propice sau benefic; a se vedea și exemplul: "trecerea de la interesul individual (întotdeauna dăunător) la cel colectiv (întotdeauna prolific)" (presamil.ro, 2004). De altfel, prolific pare să fie folosit adesea într-o suprapunere parțială și confuză cu alte adjective neologice, mai mult sau mai puțin asemănătoare ca formă: proliferant, productiv, propice. Se poate constata și o obositoare prezență a adjectivului prolific în limbajul sportiv, mai ales în cronicile meciurilor; termenul pare a fi devenit calificativul perfect pentru fotbaliști: "cel mai
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
de substantivul tip; modelul s-a extins apoi și asupra sinonimului său gen. În cazul lui gen, dicționarul academic nu ne oferă exemple lămuritoare, pentru că litera G a fost tratată de fasciculele seriei vechi, care acorda un spațiu redus împrumuturilor neologice, concentrându-și interesul asupra fondului vechi și popular al limbii. Citatele recente sînt însă ușor de găsit în spațiul comunicării publice de azi. Și cu gen este posibilă păstrarea construcției prepoziționale - "Nu vreau să îi critic pe cei de genul
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
opera în cauză, cît și a unor tomuri de critică. Fiindcă nu sînt un chițibușar, daca apariția editorială cu pricina nu s-ar înseria altora a puzderie! -, din ultimii ani, vizînd teme importante și a unele a vînturînd o terminologie neologica "ultimul răcnet", dar avînd, vai, un conținut diluat, capabil să-i satisfacă pe inculți sau pe naivi, demersul de față ar fi fost structurat din alt unghi. Ne aflam însă dinaintea unui fenomen publicistic maladiv care trebuie asanat cît nu
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
volumul Aspecte ale dinamicii limbii române actuale (2002): unul în care Blanca Croitor supune unei anchete lingvistice variantele verbale literare libere de tipul a anticipa (anticipă / anticipează), a evapora (evaporă / evaporează), altul în care Anca Florea descrie formarea unor verbe neologice.
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
circulație azi -, s-a petrecut, probabil, sub influența termenului înrudit semantic munte (masculin, cu pluralul munți). În textele din secolul al XIX-lea sunt interesante și explicațiile termenului științific, prin perifraze sau compuse care ar fi putut face concurență împrumutului neologic: „munții vulcanoși (...) răsuflă focurile de pe sub pământ prin vârfurile lor" (Gr. Pleșoianu, Cele dintâi cunoștințe..., Sibiu, 1828); „fenomenile acele mărețe a vulcanilor (munților vărsători de foc)" (Albina românească, Iași, 1829); „un nou vulcan (munte focovărsătoriu)" (ibidem, 1831); „doi vulcani, adecă munți
„Munte focovărsătoriu“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6358_a_7683]
-
din clișeistica "exprimării frumoase" cu care nu puțini profesori de limba română își agresează elevii. Dau un exemplu la întîmplare: "Tot neologisme sînt considerate și unele informații interne ale limbii române, dacă acestea rezultă din combinarea a două elemente formative neologice (de exemplu apoetic, format din prefixul neologic a- + adjectivul poetic împrumutat din franceză) sau dacă au, în structura lor, cel puțin un element constitutiv neologic: nefavorabil, nelegitim, neagresiune". Sau: " Construiți contexte adecvate următoarelor sensuri ale cuvîntului față..." Sau și mai
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
puțini profesori de limba română își agresează elevii. Dau un exemplu la întîmplare: "Tot neologisme sînt considerate și unele informații interne ale limbii române, dacă acestea rezultă din combinarea a două elemente formative neologice (de exemplu apoetic, format din prefixul neologic a- + adjectivul poetic împrumutat din franceză) sau dacă au, în structura lor, cel puțin un element constitutiv neologic: nefavorabil, nelegitim, neagresiune". Sau: " Construiți contexte adecvate următoarelor sensuri ale cuvîntului față..." Sau și mai și: " Tautologia este un fenomen lingvistic realizat
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
unele informații interne ale limbii române, dacă acestea rezultă din combinarea a două elemente formative neologice (de exemplu apoetic, format din prefixul neologic a- + adjectivul poetic împrumutat din franceză) sau dacă au, în structura lor, cel puțin un element constitutiv neologic: nefavorabil, nelegitim, neagresiune". Sau: " Construiți contexte adecvate următoarelor sensuri ale cuvîntului față..." Sau și mai și: " Tautologia este un fenomen lingvistic realizat la nivel sintactic și stilistic". Sau iată un citat prin care dl Iancu vrea să-l lumineze pe
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
conservîndu-și chiar diversificarea stilistică, plasarea diferențiată (de la limbajele de specialitate pînă la argourile adolescentine). Merită totuși să ne întrebăm și care e situația actuală a franțuzismelor, a categoriei care a constituit pentru o perioadă destul de lungă principala formă de exces neologic în cultura română. Oricum, în domeniul cultural și intelectual lucrurile rămîn mai complexe și sursele mai variate. în jargoanele lumii literare, în limbajul modei și în eseul subtil continuă să apară franțuzisme; cu atît mai mult cu cît - factor de
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]