235 matches
-
diferențele între creaturi. Dumnezeu asumă natura umană în Cristos pentru a reînnoi această natură și a restabili unirea cu Dumnezeu. De asemenea, se relevă faptul că Maxim îi atribuie un rol central omului, în studiul căruia se folosește de schema neoplatonică a triadelor, din care cea fundamentală este formată din geneză (ghenesis), schimbare (kinesis) și liniște (stasis). În schimb, a doua triadă exprimă o măsură mai precisă a valorii omului și oferă sensul existenței sale: ființa (einai), bunăstarea (eu einai), eternitatea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru teologia mistică, pentru că Tarquinius era inițiat În misteriile din Samotrace. În acest mod, cultul triadei capitoline dobândește o nouă profunzime geografică, istorică și speculativă. b) Întreagă această concepție istorico-mitologică a lui Varro este apoi transmisă de eruditul și teologul neoplatonic Macrobius (către anul 400 d.Hr.)1. Tarquinius, fiul lui Demaratos din Corint, ar fi primit În cadrul misteriilor din Samotrace Învățătura că Minervaxe "Minerva" ar fi cea mai Înaltă culme a eterului, Jupiter eterul din mijloc, iar Iunonaxe "Iunona" aerul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și, după ce s-a Îndepărtat, să se unească cu zeul și, după ce s-a unit cu el, să se Înalțe deasupra condiției umane (IV, 52). Semn al răspânditei prezențe, În atmosfera spirituală a secolului al II-lea, a unor elemente neoplatonice care - deși În ambientele culte acționează cu amploare și incidență diferite - ating și sfera religiozității populare și pătrund În cele mai variate contexte culturale este viziunea onirică evocată de Aristides: contemplând un punct al cerului pe care un tovarăș i-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
teologia grecilor” (cf. Eusebiu, Praeparatio evangelica, IV, 51, 1-2) În primele veacuri ale Imperiului. Această teologie, care, În diferite moduri și cu diverse implicații, se leagă de principalele formule doctrinare ale timpului și Își află expresia sistematică În orizontul medioși neoplatonic, se dovedește un instrument util pentru alcătuirea a două tendințe fundamentale ale spiritualității antice târzii. Pe de o parte, nevoia de a afirma transcendența divinului și, simultan, de a depăși acele aspecte ale religiilor tradiționale, cum ar fi conținuturile mitice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fi fost, la rândul lui, filtrat și regândit prin schemele mentale și expresiile literare ale adversarilor păgâni și după ce a Împrumutat din ele elemente culturale decisive. Într-un asemenea cadru, fundamental este rolul jucat de bogatul și pestrițul curent speculativ neoplatonic, printr-o dublă ordine de motive. Într-adevăr, În primul rând, În el, tradiția de gândire greco-elenistică primește, la nivel speculativ și, mai amplu, la nivel cultural, moștenirea propriului trecut, exprimat În doctrina platonică, atât În forma originală, formulată de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mării Mediterane - cu o liturgie proprie care, departe de a se limita la nivelul unei practici materiale, permitea atingerea celor mai Înalte culmi ale divinului. Interferența profundă Între interese speculative, tensiuni etice și preocupări religioase caracterizează deci În profunzime mișcarea neoplatonică și, exceptând dimensiunea ei ideologică, Îi legitimează implicarea În problematica religioasă. Mari sectoare din acest curent de gândire se dovedesc interesate, din diferite motive, de „disciplina misterului”, fie pe planul metaforei, ca instrument de exprimare a procesului de dobândire a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cult cum este cea teurgică, acceptată În concret și teoretizată pe plan ideologic În complexele ei implicații religioase. Subzistă, pe de altă parte, diferențe chiar Însemnate Între pozițiile pe această temă din partea unor autori ce pot fi situați pe linia neoplatonică, ce apare totuși foarte diversificată și cunoaște dezvoltări și soluții variate În timp și În situațiile istorice diferențiate În care evoluează reprezentanții ei. Este oportună o abordare distinctă a celor mai mari exponenți ai ei, ca să arătăm specificitatea respectivelor fizionomii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fără glas, pe care numai zeii le pot Înțelege, Înfăptuiesc acțiunea teurgică (De mysteriis, II, 11, 96; Sodano, 1984, p. 113). d) Proclus (412-485 d.Hr.) Decisivă apare influența lui Iamblichos asupra lui Proclus, figură de Însemnătate proeminentă În tradiția neoplatonică, al treilea scolarh al școlii platonice renăscute la Atenaxe "Atena" după fondator, Plutarh, fiul lui Nestorxe "Nestor", și succesorul acestuia, Syrianus. Autorul unor numeroase comentarii ale dialogurilor platoniciene și al unor opere bine structurate speculativ, ca Elemente de teologie și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
adică de linii omogene de corespondențe și raporturi ce implică solidaritatea și conaturalitatea diferitelor elemente. Un pasaj din lucrarea Despre arta hieratică exprimă viu această noțiune, centru motor al misticii lui Proclus, În care tensiunile cele mai religioase ale tradiției neoplatonice Își găsesc una dintre expresiile cele mai intense și originale: Adepții științei hieratice iau ca punct de plecare lucrurile aparente și „simpatiile” pe care ele le manifestă reciproc și cu puterile nevăzute ș...ț. De fapt, Într-adevăr, orice lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cărei interpretare reușită se regăsește reprodusă pe coperta cărții lui George Călinescu, ediția Princeps. Oscar Han se îndepărtează de expresia simbolistă, eliminând orice particularism deformant, orice ambiguitate, orice detaliu biografist, sfârșind prin a cantona reprezentarea într-un spațiu ideal, atemporal, neoplatonic, un spațiu hiper-eonic. O astfel de reprezentare se deschide kitschului și întrebuințărilor lui ideologice, culminând cu eminescianizarea de un prost gust monumental a cuplului dictatorial, Nicolae și Elena Ceaușescu, de către Sabin Bălașa. De acest tip de idealizare cu o pronunțată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]