261 matches
-
șade jos, cel dintîi să tacă. 31. Fiindcă puteți să proorociți toți, dar unul după altul, pentru ca toți să capete învățătură și toți să fie îmbărbătați. 32. Duhurile proorocilor sunt supuse proorocilor. 33. Căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorînduielii, ci al păcii, ca în toate Bisericile sfinților. 34. Femeile să tacă în adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvîntul în ele, ci să fie supuse, cum zice și Legea. 35. Dacă voiesc să capete învățătură asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
cu una purtată. Acest amănunt m-a indispus oarecum. Uitându-mă în jur, am observat pentru prima oară că dezordinea din cameră semăna izbitor cu dezordinea din viața mea. Câteva cărți și reviste luate de la Dinu, azvârlite lângă pat în neorânduială, haine aruncate pe scaun, singurul scaun din cameră, lampa cu spirt, cutii de țigări desfăcute, o pereche de ghete cu urme de noroi de la mlaștină, dalta prăfuită sub pat, aparatul de radio stricat, pe care nu reușisem niciodată să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
împăienjenit de riduri și pătat de o culoare bolnăvicioasă, specifică bolnavilor de ficat. Avea ochi reci, pleoape fără gene și pungi seroase sub ochi. Părul îi căzuse pe creștet, iar cel rămas împrejurul capului îi atârna, rar și cenușiu, în neorânduială. Purta un costum alb, cu cravată și își ținea piciorul stâng pe o pernă de postav roșie. La acest picior gheata era uriașă și diformă. Ceva mă izbea în aerul Bătrânului făcându-mă să-l bănuiesc nefericit. N-aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mii de glasuri asurzi câmpia. Robii alergară înainte, parcă vrând să-și ajungă din urmă săgețile. Iar mulțimile de soldați atlanți, zărind minunata pasăre argintie cu coadă și creastă de foc, care striga din cer, începură să se împrăștie în neorânduială, unii aruncîndu-și armele la pământ. Acum, Auta era încredințat că robii vor ajunge în Marele Oraș. Și numai după ce văzu armata atlantă cu desăvârșire risipită, cârmaciul, fără a scoate o vorbă, întoarse luntrea spre miazănoapte și zbură către Piscul Sfânt
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de năpraznic te scoate din răbdări un singur vers, piuit de un singur Optzecist, Fiorosule? - Nu scapă nici un prilej și mi-o scoate din țîțînă! perora, după o topică întortocheată a frazei, un bagaj greu, cu pliurile burdihanului revărsate în neorânduială și cu o toartă laterală răsucită spre cer. Cu etichete mototolite. Și cu un nor de catarame, sprintene și nichelate, din care se pricepea uneori să zornăie mai nervos decât un șarpe cu clopoței. Era binecunoscut în mediile politice, sub
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
după ce tălmăcise un ultim sobor al cărților sarazine, de epuizare, dădea ochii peste cap. Se și înmuiase, ca o perdea scăpată de pe vergele, risipindu- se, într-o dungă, pe canapea, cu cârpele și vata de zahăr a coafurii în neorânduială. - Pune mâna să i-l reînvigorăm pe destin! puse suflet, în aducerea în simțiri a cucoanei, coțcarul, deznodîndu-i, mai mult decât era necesar, cordonul. Azvîrlindu-i de-a dreptul în lături pulpanele și împroșcîndu-i, cu apă îndulcită, luată în gură, gâtul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
profitase de ocazie. — Cine altcineva mai are cheia? Întrebă Cabrera. Cameristele, portarul? — Atît. Nu, stați puțin... Am surprins-o pe Paula privindu-mă În oglinda de deasupra căminului din camera de zi. Cu gura ei Învinețită și cu părul În neorînduială, arăta ca un copil vinovat de-o boroboață, ca o Alice surprinsă de-a se pomeni brusc adultă și prinsă În capcană de partea greșită a oglinzii. Nu-i spusesem nimic lui Cabrera despre vizita ei În apartament din seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ei, era fericită aici. — Laurie n-a vrut niciodată să fie fericită. Își trecu o mînă prin părul ud, apoi rămase uitîndu-se lung la cheagurile de sînge adunate pe degete. Dar nu făcu nici o Încercare de-a-și netezi frizura În neorînduială, pe care și-o Îngrijea odinioară cu atîta atenție. — Ea face parte dintre oamenii aceia care tresar Îngroziți fie și doar dacă aud de fericire - În mintea lor, nimic nu poate fi mai plictisitor sau mai burghez. Am ajutat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
fură sfâșiați unul câte unul, la rând. Dintr-o dată întreaga haită dădu năvală asupra lui. Cu o uimitoare iuțeală și agilitate, Suru sfâșie în jurul său tot ce apucă. După o vreme, cei rămași în viață renunțară și se retraseră în neorânduială. În cele din urmă unul dintre ei se apropie prietenos, dar prevăzător, scheunând încetișor și, după ce și Suru începu să scheune, se apropiară bot în bot, și începură să se adulmece. Apoi, un lup bătrân și costeliv păși spre Suru
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
puține? Să mă lase dar, să plece de la mine, și să răsuflu puțin, 21. înainte de a mă duce, ca să nu mă mai întorc, 22. în țara întunericului și a umbrei morții, în țara negurii adînci, unde domnește umbra morții și neorînduială și unde lumina este ca întunericul!" $11 1. Țofar din Naama a luat cuvîntul și a zis: 2. "Să rămînă această năvală de cuvinte fără răspuns și să creadă limbutul că are dreptate? 3. Vor face vorbele tale deșerte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
urmă, am bătut în poartă. După clipe lungi de așteptare, ușa căsuței s-a deschis și în prag a apărt bătrânul călugăr. În timp ce se apropie de poartă să-mi deschidă, privesc la el cu atenție. Barba nu mai este în neorânduială ca altădată, ba a și rotunjit-o puțin. Rasa e ca nouă. Toată ființa lui pare stăpânită de o bucurie abia ascunsă. ― Bine ai venit, dragule - m-a întâmpinat el, deschizând portița. ― Sărut dreapta, sfințite, și bine te-am găsit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
par cît mai naturală. Ajung din nou În locul de unde am plecat. Muncitorii nu mai sînt acolo. Mă apropii de fereastra spartă. Nu e nimeni Înăuntru. Văd un birou jupuit pe care se află un telefon, un teanc de hîrtii În neorînduială, o scrumieră cu cîteva chiștoace În ea. LÎngă pereți bănci lungi de lemn negeluit, pe un suport metalic, vopsit În verde, un televizor Diamant cu butoanele scoase. În colț un dulap Închis cu lacăt, deasupra lui două cești de cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dulap - un Carlyle, viețile lui Napoleon și Cromwell, o sumedenie de broșuri despre problemele tineretului și ale muncitorimii, despre Europa și despre Dumnezeu. Toate ferestrele erau Închise, iar cînd Digby dădu la o parte perdeaua murdară, zări un pat În neorînduială - pesemne că Poole se odihnise puțin și nu se mai ostenise să facă patul. Apa din robinet se scurgea Într-un lavoar; un săculeț pentru burete atîrna de tăblia patului; Într-o cutie de conserve, În care fusese cîndva pastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
era doar una dintre cele câteva Încăperi identice situate la marginea unui coridor care se răsucea plictisit În jurul unei săli de formă pătrată, unde se aflau dușurile. Peste tot domnea aceeași obsesie bolnăvicioasă pentru simetrie, un amestec Între geometrie și neorânduială pe care-l regăsești În tablourile electrice și pe care-l vezi după decolare, când privești spre orașul de dedesubt, ori când pătrunzi În intimitatea unui aparat de radio. În cameră exista chiar și un plan de evacuare În caz
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
boierilor. Curtea domnească își înnoise turnul , rândurile de sus si odăile oștimii. Totuși cu tot sporul lui și mai ales cu toate strălucitele-i lăcașuri dumnezeiești, rămase o așezare a Orientului. Nu se cunoștea, în rânduiala sau mai degrabă în neorânduiala ulițelor lui, nici un plan(...) Mănăstirile cele mari, Golia , Sfântu Sava, Trisfetitele, precum si altele mai mici, stăteau închise în zidurile lor;(...) Acest amestec de chinovii, de curți, de căsuțe, de dugheni, gloduri, toloace și maidanuri ținea din ulița de sus de la
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și veneau în fața tovarășilor lor aliniați în formație, implorându-i să-i lase să treacă. Se năpusteau spre rândurile strânse ale formației, împingându-le și stricându-le. — Atenție! Antonius galopa în fața expediti-lor. Își oprea calul acolo unde rândurile erau în neorânduială și îi îndemna pe soldați așa cum făceau optiones și centurionii, cu mâna și cu glasul. Le ordonă signifer-ilor să nu dea înapoi nici măcar un pas, chiar dacă soldații din manipulul lor se retrăgeau și îi lăsau singuri în mijlocul dușmanilor. Era prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
scaun, Petru Șchiopu voievod a înzestrat mănăstirea cu tot ce trebuie - atât biserica cât și pe călugări - dar când Radu Mihnea (1616-1618) vine la domnie și odată cu el vine și Maria, fiica lui Petru Șchiopu voievod, găsește mănăstirea în mare neorânduială și complet sărăcită. Asta se întâmpla doar după 25 de ani. În actul de închinare a mănăstirii la Sfântul Mormânt din Ierusalim, întocmit de Radu Mihnea voievod, găsim: „Întâi despre toate cele ce au fost făcute și din nou zidite
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
măcar un borș bun...In ziua sorocită să taie cocoșul, s-o sculat mai devreme ca niciodată. O prins cocoșul, o luat toporișca și cu el la trunchi! Intâi, însă, trebuie să vă spun că în jurul casei lui era atâta neorânduială că te mâncau lupchii ziua în amiaza mare. Ici grămezi de vreascuri uscate de când lumea. Dincolo niște ciocleji de când o avut și el o văcuță. Mai încolo o grămadă de gunoi adunată de când o făcut casă pe locul cela. Printre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
își lăsă haina și geanta pe scaun și dădu perdelele la o parte. Lumina învioră mobilierul frumos încrustat, catifelele moi de pe scaunele cu speteze primitoare. Aruncă, din obișnuință, o privire în oglindă, dar nu-și netezi părul care cădea în neorânduială. Se uitase în vitrină și nu-i venise să creadă : buza de jos spartă, ochiul stâng pe jumătate închis, obrajii descărnați de nesomn. Își pipăise fața, încă neconvinsă că reintrase în realitate, carnea era amorțită și senzațiile nu corespundeau cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fu mulțumit. Oricât de îngăduitor ai fi fost, nu era acolo nimic care să-ți facă plăcere. Suspină împăcat în fața ambianței deloc primitoare, își trase cotierele bleumarin și, cu grija de a nu deranja de la locul lor obiectele lăsate în neorânduială, se cocoță pe taburet, lăsându-și călcâiele să se bălăngăne. Așteptarea fără rost, ușa întredeschisă fără speranța ca cineva s-o împingă, agitând, astfel, clopoțelul de la intrare, lumea care tânjea, lipsită de noroc, îi dădeau o amară voluptate. Luminile toamnei
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-l dau pe-al meu. N-am decât unul în cameră. La baie și la bucătărie, dacă țin ușile deschise, se vede. De mare garsonieră ce e... Râse din nou și îi ciufuli părul. Sau, mai bine zis, îi schimbă neorânduiala, căci părul lui Maca nu se pieptăna și nu se netezea, ci se țesăla cu un fel de furculiță de lemn, aceeași cu care răscolea salata ori își răsucea spaghetele într-o gamelă păstrată ca amintire din armată. În ușa
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gust groaznic, dar te vei obișnui cu el. — Trebuie să discutăm despre Su Shun și cabinetul său, Nuharoo. Lucrurile pe care nu le cunosc mă fac să devin nervoasă. — O, dar nu le vei cunoaște niciodată pe toate. E o neorânduială care datează de o sută de ani. Îmi acoperă privirea cu unghiile ei ca niște țepușe: O voi trimite la tine la palat pe manichiurista mea, dacă nu pui tu însăți să-ți fie făcute. Nu sunt obișnuită să am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
tronului. Câteva minute mai târziu sosește împăratul Hsien Feng. Se târăște pe platformă și se prăbușește fără suflare pe tron. Pare atât de fragil, încât o adiere de vânt l-ar putea face să cadă. Roba îi este încheiată în neorânduială. Nu s-a bărbierit, și pe față pare că i-au crescut niște buruieni. Kuei Liang este chemat să vină în față. Înfățișarea lui mă neliniștește. Expresia lui obișnuită, calmă și binevoitoare, e înlocuită acum cu o stare de agitație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
trăsura, fumează, se îmbată și se dezbată, acționează după reguli date și invariabile, în ciuda diferențelor destul de neînsemnate ale modei, care mărește sau simplifică lucrurile, însă rareori le desființează. De aceea, codificarea legilor acestei existențe exterioare, aflarea expresiei ei filosofice, constatarea neorânduielilor dintr-însa era o lucrare de cea mai mare însemnătate. Starea societății ne transformă nevoile, trebuințele, preferințele în răni, în boli prin excesele la care ne dedăm, mânați de dezvoltarea pe care le-o imprimă gândirea. De aici și titlul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Pentru păcatul de a fi perceput această unitate, și anume legătura dintre "psihologia religioasă" și psihologia mulțimilor (veți vedea imediat despre ce este vorba), totul se întunecă, devine neliniștitor. Freud nu se mai regăsește în Freud. Și pentru a disimula neorînduiala, oamenii fac apel la explicații numai bune de adormit copiii. Inițial, s-a spus că lucrări de bătrînețe fiind, sînt lipsite de orice valoare științifică. Așa cum multă vreme scrierile de tinerețe ale lui Marx au fost excluse din corpus-ul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]