415 matches
-
PUF... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului 12 Septembrie 2014 Așa-mi spunea, ca unui frate: „Să aibă fiul meu de toate, Când eu am suferit destul...”, Dar fiul, veșnic nesătul, Își petrecea în chefuri viața De seara până dimineața, Iar ziua, ca un os de domn Tot chefuia visând în somn... Cum să muncească! doar nu-i slugă, Copilăria să-și distrugă, Iar cartea-n tinerețea întreagă, Deșteptului nu i-
COPILUL DIN PUF... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376379_a_377708]
-
Un nou volum, o nouă primăvară! Numele predestinat, Carmen, (despre Carmen Popescu este vorba) apare în peisajul poeților ca o sevă pe sub o coajă groasă, discretă și fermă,căutându-și lumina din degete cu sfială și clocot. Cu o "trudă nesătulă", așa cum inspirat rostește poeta în poemul "Orator fără orație", scriitoarea se zbate între spirala beată a prezentului și asceza urcării cu o jertfă asumată și acceptată cu generozitate. Aparenta inconsecvență în lungimile versurilor, care urmează tainic o regulă aparte, sparge
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
prietenieUn nou volum, o nouă primăvară!Numele predestinat, Carmen, (despre Carmen Popescu este vorba) apare în peisajul poeților ca o sevă pe sub o coajă groasă, discretă și fermă,căutându-și lumina din degete cu sfială și clocot.Cu o "trudă nesătulă", așa cum inspirat rostește poeta în poemul "Orator fără orație", scriitoarea se zbate între spirala beată a prezentului și asceza urcării cu o jertfă asumată și acceptată cu generozitate.Aparenta inconsecvență în lungimile versurilor, care urmează tainic o regulă aparte, sparge
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
bun-simț. - Mergi la Constanța ? întreabă, abia trăgându-și sufletul. - Da,sigur,urcați ! Trecut de mult peste 60 ,poate chiar și de 70,cu geacă sport care-i accentuează destul de bine musculatura. Steluța înghite kilometri rând pe rând ,ca o femeie nesătulă și totul se scurge în tăcere,în luciul autostrăzii care nu-ncearcă să-și ascundă gropile, răsărite ca ciupercile după o iarnă nesuferită . Pe dreapta ,o prostituată tânără își etalează picioarele butucunoase ieșite vulgar de sub o fustă minionă ce nu
FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN LUCRU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376048_a_377377]
-
Ca zee pământeanului robită? Și ce te face să renunți la umblet? Fiorii năpădindu-te în pântec? Ori farmecele strecurate-n cântec De harpii ascunse-adânc în cuget? A! Te-ai deprins cu aspra mângâiere A mâinilor înfiorându-ți trupul Și, nesătulă, vrei să-ți umpli chiupul Cu sevă albă, nedivina, miere? Cât am râvnit la marmura din tine! Nu-mi mai păsa că nu mai fi-voi eu. Acolo'n tine devenisem zeu, Ori sclav al încercării caudine? Nu-ți fie
STĂPÂNA SIMŢĂMINTELOR LUMEŞTI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372594_a_373923]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CREZUL MEU Autor: Irina Bbota Publicat în: Ediția nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cred că...nopțile ascund prăpăstii de tăcere, fugare roiuri de fluturi se apleacă asupra genelor mele, umbre scumpe, nesătule răscolesc cavalcade de emoții, sămânța de lumină desface încâlcitele căi ale vieții... Cred că...nostalgiile au parfum de curcubee ce strivesc versul nescris între-ale mele buze, cu foșnet vestejit răsună pe-a vieții alee clinchetul zgomotos, de lume să se
CREZUL MEU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/372777_a_374106]
-
focul ce-a mistuit-o în ultima văpaie, s-a stins singur! Trist, atât de trist! Era o făptură cu înger în ea, o artistă cu tristețea în spiritul ei, cu vițele nemiloasei boli mușcând din ea ca o gură nesătulă! Se născuse pe 21 aprilie 1963, la Lupeni, județul Hunedoara , iar pe 7 august 2009, cerul înghețat și pământul negru au împărțit-o în două și și-a luat fiecare ce-i aparține. Cine n-o cunoștea pe cântăreața de
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
mi-am luat haina pe umeri, am lăsat telefonul acasă și am pornit într-o scurtă plimbare, prin ploaie. După vreo 10 minute de mers agale pe străzile semi-luminate zăresc în fața mea, cumva spre dreapta, doi tineri care se îmbrățișau nesătui, și zâmbesc. Nici ei nu fug de ploaie, din contra. Trec pe lângă ei și-mi amintesc, deodată, de versurile lui Nechita Stănescu: “Ploua infernal, și noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, oval, norii curgeau în luna lui Marte
PLOAIA DIN SUFLETUL MEU… de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376233_a_377562]
-
DESPLETITĂ, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. În grabă, despletită, vine toamna Cu-alaiul ruginiu, înflăcărat, Privește-nspre păduri și înspre mine, Că sufletu-i pustiu, îndurerat. Azi asfințitul mă sfâșie-ntruna Ca o hienă nesătulă, rea; Se zbate-n mine-un dor flămând, isteric Și o povară mă apasă, grea. O, toamnă, mă subjugi cu-a ta aramă, Cu lacrimile sfintelor păduri, M-adăpostesc în ploaia aurie Și în izvorul munților tăi suri. Mă strângi
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Neputincioasă-n stolul de cocori Și eu mă sting, treptat, cu tine-n gând. Citește mai mult În grabă, despletită, vine toamnaCu-alaiul ruginiu, înflăcărat,Privește-nspre păduri și înspre mine,Că sufletu-i pustiu, îndurerat.Azi asfințitul mă sfâșie-ntrunaCa o hienă nesătulă, rea;Se zbate-n mine-un dor flămând, istericși o povară mă apasă, grea.O, toamnă, mă subjugi cu-a ta aramă,Cu lacrimile sfintelor păduri, M-adăpostesc în ploaia aurieși în izvorul munților tăi suri.Mă strângi în chinga
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
împleteau aroma lor suavă, vaporoasă cu cea a cimbrișorului veșnic verde, toată mura cea neagră odihnind în soare pe maluri de Târnavă, pepenii burduhănoși din grădinile vecinilor, iar la sfârșit de an, pruna și gutuia îmbrumatelor toamne de care eu, nesătulul lumii, nu m-am săturat niciodată. Și așa se face că, de la o vreme mă văd din ce în ce mai des în oglinda cea făcătoare de tainice minuni ale timpului, ducându-mă tot mai grăbit și nerăbdător înspre vremea copilăriei mele, ca să fiu
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
în lume n-aș renunța la soțul meu. Eu numai adaug... • Locul unde nu se întâmplă nimic nu există (Mircea Radu Iacoban). Când justiția e de doi lei, juriștii sunt de doi bani. Prostul nu e prost destul dacă este nesătul. • E bine pentru că e legal, sau e legal pentru că e bine? Abia l-au sărbătorit și deja vor să-l bată. Soarta recordului. • Prima condiție ca Dumnezeu să-ți ierte păcatele, este să le faci! (amintită de Nae Cernaianu). • Ce
ZICERI (201/202) – FOND SONOR & NIMENI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369197_a_370526]
-
care tot îmi doresc tăcut să intru să-i mușc mărginirile și nemărginirile, ca într-o călătorie continuă a cunoașterii și mai ales a autocunoașterii de sine. Para mă incită să urmăresc firele de nisip din toate clepsidrele timpului meu nesătul în a mi se deschide, a se arcui în privirile mele, devenind prin arcurile și săgețile lui una cu mine, când ascuțit, când nivelat cu dălți invizibile, crescând descrescând în spirale tot mai tainice, tot mai pierdute în universalitatea feminității
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
publicat în Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016. E - N MIEZUL IERNII E-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei, Timpul aleargă, trec și anii mei, Înaintez încet, spre Veșnicie . . . Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. Cei nesătui de bani, doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
de fiară, Lângă iubire. . .ură și noroi! . . . ... Citește mai mult E - N MIEZUL IERNIIE-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei,Timpul aleargă, trec și anii mei,Înaintez încet, spre Veșnicie . . .Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. . .Cei nesătui de bani, doresc Război,Cei necăjiți, muncesc cât doi,Vor cu puținul lor, copii să crească,În Pace și Credință strămoșească! . . .E-n miezul iernii și cu Maricica,Cu sufletu-nghețat de Dor și Of,Muncim ca robii toată ziulica,Răbdând
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
vie Cealaltă Toamnă, care știi, ea nu mai vine iară, Mă prind părerile de rău, că viața mea coboară, Dar nu mă dau încă bătut, aștept o Toamnă luungă, Încă iubesc ca la-nceput, nicicând n-o să-mi ajungă! Sunt nesătul de-alint și dor, nu de iubiri fugare, Cu Maricica, până mor, cătând a ta cărare!.. De multe ori vreau să mai vii, neprețuită ,,doamnă”, Să ne găsești lângă copii, șoptind: ,,Mai vine-o toamnă!”. O să te-aștept an după
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
o să vieCealaltă Toamnă, care știi, ea nu mai vine iară,Mă prind părerile de rău, că viața mea coboară,Dar nu mă dau încă bătut, aștept o Toamnă luungă,Încă iubesc ca la-nceput, nicicând n-o să-mi ajungă!Sunt nesătul de-alint și dor, nu de iubiri fugare,Cu Maricica, până mor, cătând a ta cărare!.. . .De multe ori vreau să mai vii, neprețuită ,,doamnă”,Să ne găsești lângă copii, șoptind: ,,Mai vine-o toamnă!”. O să te-aștept an după
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
cele mai lipsite de libertate, în ei domnind doar partea „cea mai rea și mai turbată”, care va face orice în afară să gândească și îi va îndruma pe căi mereu schimbătoare și agitate. Sufletul tiranului, plin de lipsuri și nesătul, va fi și cel mai plin de teamă, înconjurat fiind doar de dușmani, atât în cetate, cât și în cetățile din jurul acesteia, la fel ca și cetatea pe care acesta o va conduce, care va fi, asemenea lui, „cea mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
va încerca să îi stăpânească pe ceilalți, viața lui fără control fiind silită să se desfășoare doar în spiritul concurenței. Încercând o descriere sintetică a tiranului, acesta poate fi prezentat astfel: trăiește ca un sclav autentic, lingușitor, cu adevărat sărac, nesătul, plin de spaime și dureri, invidios, lipsit de credibilitate, nedrept, fără prieteni, fără ceva sfânt și cultivă orice fel de răutate care îi apare în minte. Trecând la demonstrarea pe baza criteriului rațiunii, Socrate reoperează o împărțire a sufletului în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
violent maniheism, categoria, tagma, ceata. Schema tinde să sufoce totul, în chinga unui tezism agasant. Într-un antagonism ireductibil, două tabere se înfruntă: de o parte, cei săraci lipiți pământului, care „crâșcă și gem”, schingiuiți, batjocoriți, iar de alta, agresorii, nesătui și câinoși, cu o înfățișare neapărat caricaturală sau repugnantă. Când le ajunge cuțitul la os, urgisiții se răzvrătesc și mânia lor îi împinge la cumplite, sângeroase fapte. Obsedați de „pământ și slobozenie”, ei ucid cu sete, pradă unei beții a
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
pâine Un prieten, o femeie nurlie Un arbore de aur Un vis amețitor Mereu vrem ceva Ce n-am avut și poate, în veci nu vom avea! E viața care nu stă pe loc Mintea care n-are tihnă Sufletul nesătul de joc... TOTDEAUNA Totdeauna ne lipsește ceva de la fericire Un nimic, un fleac, un punct sau o virgulă Așa e făcută viața din lipsuri mari sau mici La fericire nu trebuie cine știe ce... Doar un zâmbet șăgalnic, o privire caldă, Poate
LIRICE (3) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381301_a_382630]
-
și alb al balenei descăpățînate strălucește ca un mausoleu de marmură; deși schimbat la culoare, nu și-a pierdut pare-se cîtuși de puțin masivitatea; e la fel de colosal. Lunecă încet, tot mai departe, pe apa spintecată și tulburată de rechinii nesătui din jur, iar văzduhul e sfîșiat de țipetele păsărilor vorace, ale căror ciocuri par tot atîtea pumnale înfipte jignitor în carcasa balenei. Uriașa fantomă albă fără cap se depărtează tot mai mult de corabie și, pe măsură ce se depărtează, norodul rechinilor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rămînînd credincioși unul altuia, în clipa cînd cerul însuși părea să-i trădeze. L-ai văzut pe secundul asasinat, azvîrlit de pirați de pe puntea pe care-și făcea cartul de la miezul nopții; ore în șir s-a prăbușit în botul nesătul al apelor adînci, mai negru decît întunericul, iar ucigașii și-au văzut de drum, nestingheriți, în vreme ce fulgere repezi sfărmau corabia de lîngă el, care ar fi putut duce un soț fidel la brațele doritoare să-l strîngă la piept. O
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Evangheliei lui Iuda și a scandalului din jurul ei? CB: Textul a fost descoperit În 1978, În regiunea Minieh din Egiptul Mijlociu, de unde a ajuns În prăvălia unui anticar, Hanna, care ar trebui imortalizat ca emblemă a avariției demonice. Acest individ, nesătul de bani și conștient că are În mână un text poate la fel de important ca și cele treisprezece codice descoperite În 1945 la Nag Hammadi, a cerut o sumă fabuloasă: trei milioane de dolari, pe care nimeni n-a fost În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
să semneze tratatul. Rusia putea să pună mâna, fără probleme, pe Finlanda și pe țările dunărene. Franța era liberă să supună Spania. Un târg destul de dificil la început, s-a încheiat, totuși. Ispita era prea mare pentru ca cei doi nesătui pentru ca ei să dea cu piciorul într-o doniță ce le apărea deja plină ochi cu lapte proaspăt. în anul ce a urmat, adică în 1809, relațiile lui Napoleon cu papa Pius al VII-lea s-au deteriorat și mai
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]