1,175 matches
-
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, încalcă principiile legalității și al proporționalității, ca garanții inerente reglementării dreptului contravențional, și limitează posibilitatea judecătorului de a proceda la individualizarea judiciară a pedepsei, cu nesocotirea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. În plus, sancțiunea complementară ar trebui să aibă rolul de a întregi sancțiunea principală, iar nu de a se transforma într-o sancțiune mai gravă decât cea principală. Instanța de judecată trebuie să
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
vizeze stabilirea înțelesului sau a conținutului normei legale, sesizarea nu urmărește decât o aplicare a acesteia la situația concretă dedusă judecății și o confirmare a soluției care se prefigurează în cauza cu care a fost învestită, abordare ce are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile. ... 75. De altfel, prin memoriul de recurs cu soluționarea căruia a fost învestită curtea de apel, reclamanții, funcționari publici din cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență organizat la nivelul primăriei, susțin nelegalitatea
DECIZIA nr. 15 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295249]
-
care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperită doar pierderea efectivă [în temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009], iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului. Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
nr. 2.726 din 10 martie 2025. ... 3. În motivarea contestației se susține, în esență, după redarea considerentelor Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, că domnul Dan Nicușor-Daniel, în calitate de demnitar public, a încălcat sistematic legea, cu nesocotirea art. 1 alin. (5) și art. 82 alin. (2) din Constituție. În acest sens, pe de o parte, se arată că a încălcat în mod repetat obligațiile administrative din domeniul disciplinei în urbanism și al regimului de autorizare a construcțiilor
HOTĂRÂREA nr. 6 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296355]
-
normativ prin care să se poată încheia o asemenea operațiune administrativă. ... 4. Totodată, se invocă inaptitudinea candidatului Dan Nicușor-Daniel de a exercita funcția de mediere între autoritățile statului, precum și neloialitatea sa constituțională față de alte autorități ale statului, cu nesocotirea art. 1 alin. (3) și art. 80 alin. (2) din Constituție. În acest sens, menționând jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul cooperării și colaborării loiale între autoritățile statului, se arată că, prin discursul său promovat în spațiul public, domnul
HOTĂRÂREA nr. 6 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296355]
-
și un drept efectiv la apărare. Ori de câte ori toate sau majoritatea probelor din faza de urmărire penală au fost administrate numai în cursul urmăririi penale in rem, se pot pune în discuție aspecte de aplicare a legii cu nesocotirea garanțiilor specifice dreptului la un proces echitabil. Câtă vreme, în funcție de particularitățile fiecărui caz, este dovedită privarea suspecților/inculpaților de drepturile conferite de Codul de procedură penală, fiindu-le grav afectat dreptul la apărare în cursul urmăririi penale, atunci probele
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
instanței a textelor legale, de natură a constitui izvor al jurisprudenței divergente și care să justifice pronunțarea hotărârii prealabile, sesizările urmăresc doar o confirmare a soluțiilor care se prefigurează în cauzele cu care au fost învestite, abordare ce are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului de unificare. ... 54. În sesizarea de față nu rezultă că problema de drept în discuție ar putea primi interpretări contrare, de natură a genera practică neunitară. ... 55. În acest sens este de remarcat că instanța
DECIZIA nr. 53 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296693]
-
la momentul epuizării infracțiunii în corelație cu data de început a curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale nu poate fi extinsă și altor forme de unitate naturală sau legală de infracțiune. ... 136. Orice altă interpretare ar avea drept consecință nesocotirea deciziilor interpretative ale Înaltei Curți de Casație și Justiție mai sus evocate, al căror efect obligatoriu este atașat nu numai dispozitivului, dar și considerentelor, precum și încălcarea principiului legalității incriminării și a pedepsei prevăzut de art. 7 din Convenția Europeană
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
în dreptul național la art. 1 și 2 din Codul penal. Opțiunea făptuitorului de a comite noi acte de executare ulterior intrării în vigoare a unei legi care incriminează, în mod accesibil și previzibil, același tip de conduită reflectă atât nesocotirea acestei din urmă legi, cât și acceptarea posibilității ca ea să se aplice inclusiv actelor de executare comise anterior, dar aflate într-o legătură specifică infracțiunii continuate cu cele săvârșite în timp ulterior. O atare interpretare de principiu a dreptului
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
Brexitul din 2016 în UK. Acestea și multe altele, au creat, în unele cazuri, posibilități de manipulare de voturi din partea unei tabere, de suspiciune și neîncredere a electoratului, de divizare în două blocuri electorale aproximativ egale și prin urmare de nesocotire a voinței celuilalt. Urmarea unei astfel de stări de fapt a fost o mai slabă legitimitate percepută a învingătorului prin discutabila lui reprezentativitate - dar noi, cealaltă jumătate? -, cu consecințe nefaste pe toată perioada dintre două cicluri electorale - vezi încercarea de
De ce 50 la sută + 1 nu este uneori o majoritate () [Corola-blog/BlogPost/338518_a_339847]
-
publice, în lipsa unei declarații exprese a legii organice, acestea ar fi trebuit trecute din proprietatea publică a statului în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului Județean Hunedoara și, respectiv a Consiliului Județean Alba. Astfel, prin nesocotirea dispozițiilor art. 860 din Codul civil, coroborat cu art. 292 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalității, statuat în art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
face prin lege organică, iar nu prin act individual - hotărâre a Guvernului, legea dedusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, a principiului legalității și a principiului autonomiei locale, precum și cu nesocotirea rolului constituțional al Parlamentului, al Guvernului, dar și al Curții Constituționale. ... 22. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, obiecția de neconstituționalitate a fost comunicată președinților celor două Camere
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
sau limitarea dezbaterilor parlamentare printr-un abuz de competență, cu încălcarea dispozițiilor Legii fundamentale, constituie o încălcare a caracterului democratic al statului. Se arată, totodată, că dezbaterile parlamentare, în forma lor comună/generală, sunt în mod intrinsec legate de democrație, iar nesocotirea acestei valori supreme plasează destinatarul normei juridice într-o situație de perpetuă insecuritate juridică. Așadar, se susține că, deși, la prima vedere, Camera Deputaților nu a respectat doar un aspect procedural/formal în procedura de adoptare a legii criticate, în realitate
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
trimitere nu se confruntă cu o dificultate reală în interpretarea normelor de drept care formează obiectul sesizării, ci urmărește obținerea unei confirmări a soluției care urmează a fi pronunțată în cauza cu care a fost învestită, abordare care are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile. ... 61. În cadrul acestui mecanism, Înalta Curte de Casație și Justiție are rolul de a facilita judecătorului eliminarea dificultăților de interpretare a unor texte de lege, scopul procedurii nefiind acela de a transfera
DECIZIA nr. 223 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301205]
-
Psalm. 139,4-5). Deci, dat fiind că odinioară cei mai puțini îi scandalizau în acest chip pe cei mai mulți fiindcă-i trăgeau spre nepăsare și călcarea poruncii lui Dumnezeu, așa cum acum cei mulți îi scandalizează pe cei puțini trăgându-i spre nesocotirea poruncii, ce anume se cade să facem? Așa cum atunci cei puțini își tăiau voia și urmau celor mulți făcând voia lui Dumnezeu, așa și acum cei mulți se cade să-și taie voia lor și să-i urmeze pe cei
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
sau mai autentic decât Petru? Sau ce gânduri s-ar putea arăta mai evlavioase decât cele care le-au venit acelora? Se știe însă că nici Moise cel sfânt, nici Iona prorocul, care s-au folosit de unele gânduri spre nesocotirea ascultării, n-au rămas nevinovați înaintea lui Dumnezeu. Toți aceștia ne învață, așadar, că nu trebuie nici să-i contrazicem, nici să-i împiedicăm pe alții și nici să luăm partea celor care-i împiedica. Iar dacă toate acestea și
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
la un alt obiect decât cel al cererii de chemare în judecată, este de natură să constituie un veritabil obstacol în calea exercitării efective a dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la apărare, prefigurându-se astfel o nesocotire flagrantă a dispozițiilor constituționale ale art. 21 și ale art. 20 alin. (2) prin raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 7
DECIZIA nr. 468 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294601]
-
în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre un proces întemeiat pe dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, care privește obligarea unei instituții publice la repararea prejudiciului cauzat prin nesocotirea principiului nediscriminării, sub forma acordării diferențelor dintre indemnizația efectiv încasată de către o persoană din categoria personalului de specialitate asimilat judecătorilor și procurorilor, cu funcție de conducere, și indemnizația calculată cu luarea în considerare a coeficientului de multiplicare 23,00, prevăzut
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]
-
justiției]. ... 17. O interpretare contrară, potrivit căreia instanța constituțională ar fi avut în vedere, fără vreo deosebire, inclusiv drepturi recunoscute expres prin lege anumitor magistrați, în cazul de față salarizarea procurorilor DIICOT și DNA, ar duce, în mod paradoxal, la nesocotirea efectului obligatoriu al unor decizii ale Curții Constituționale, prin care aceasta a stabilit, în esență, că salarizarea magistraților în raport cu gradul instanțelor sau al parchetelor pe lângă care aceștia funcționează răspunde exigențelor constituționale (Decizia nr. 861 din 16 iunie
DECIZIA nr. 386 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292978]
-
prezintă relevanță în soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate, domeniul de aplicabilitate diferit reclamând cu necesitate reglementări distincte (Decizia nr. 455 din 24 iunie 2020, paragraful 34). ... 22. Curtea a constatat că nu poate fi reținută nici critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituție, întrucât exercitarea competențelor specifice în conformitate cu acest principiu nu se realizează într-o totală independență, ci într-o manieră integrată în ansamblul statal, în sensul că autoritățile
DECIZIA nr. 384 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292983]
-
interpretare a textelor legale, de natură a constitui izvor al jurisprudenței divergente și care să justifice pronunțarea hotărârii prealabile, sesizarea urmărește doar o confirmare a soluției care se prefigurează în cauza cu care a fost învestită, abordare ce are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile. ... 57. A doua întrebare formulată de instanța de trimitere vizează împrejurarea dacă chestiunea de drept dezlegată prin Decizia nr. 43 din 14 octombrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru
DECIZIA nr. 51 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297129]
-
confruntă cu o dificultate reală în interpretarea normelor de drept care formează obiectul primei întrebări din sesizare, ci urmărește obținerea unei confirmări a soluției care urmează a fi pronunțată în cauza cu care a fost învestită, abordare care are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile. ... 64. În cadrul acestui mecanism, Înalta Curte de Casație și Justiție are rolul de a facilita judecătorului eliminarea dificultăților de interpretare a unor texte de lege, scopul procedurii nefiind acela de a transfera
DECIZIA nr. 72 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298104]
-
alin. (5) din Legea nr. 50/1991, în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 8 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, este neîntemeiată. Astfel, cât privește criticile ce vizează nesocotirea dreptului de proprietate asupra unei construcții sau părți de construcție al persoanei care nu a reușit să obțină autorizațiile necesare într-un anumit interval de timp, fiind obligată să le demoleze sau să le desființeze, se arată că instanța de
DECIZIA nr. 596 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298300]
-
respectiv, la Decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010, prin care au fost clarificate condițiile impuse de art. 53 din Constituție, și apreciază că scăderea salariilor în plată ale specialiștilor IT din cadrul instanțelor a fost realizată cu nesocotirea acestor statuări. ... 15. Normele criticate, fiind adoptate cu caracter nedeterminat și fără existența unei împrejurări excepționale, aduc atingere și principiului stabilității și securității juridice, precum și previzibilității normelor legale. Diminuarea salarială criticată de către autorii prezentei excepții reprezintă, în opinia
DECIZIA nr. 547 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298298]
-
din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așadar, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. În jurisprudența sa, Curtea a mai reținut și că discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]