281 matches
-
răscolit și mirosind încă a trup de bărbat), luând imaginar locul uneia dintre partenerele plăsmuite de fantezia mea deșănțată. Mătușă-mea Virginia îl ținea în pensiune („cost“, „vipt“), împreună cu alte două-trei persoane ce veneau din oraș, cărora în bunătatea-i nesocotită le servea mese atât de copioase, parcă ar fi ospătat invitați de onoare, încât câștigul i se reducea la mai nimic, ceea ce pe maică-mea, mai chibzuită, o necăjea îndeajuns. O fi înțeles oare ceva din mine profesorul de română
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fără ca Doamna de Saint-Simon, care suferea în aceeași măsură și pentru asemenea spuse și pentru urmările lor, să fie în stare să dea lucrurilor un aer de glumă, nici să le arate portița pe unde să iasă din astfel de nesocotită flecăreală. În ce pri vește nesocotința în a spune ce-i venea la gură, Domnul duce de Orléans avea una nemărginită, în cuprinsul vieții obișnuite și fără a excepta propria lui persoană. Nu pe nedrept era învinuit că nu are
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
își pune întrebarea dacă propoziția astfel formată: "Dumnezeu este Q", este de primul sau al doilea fel, ținând cont de analiza lui Frege. În primă fază, analizând situația în care Q devine concept, este clar că în momentul în care nesocotitul aude expresia Q, el o preface imediat în concept (Q înțeles). Între "Q înțeles" și "Q înțeles care are nota existenței" există o deosebire deoarece avem două concepte cu note diferite. În acest fel este clar că existența este folosită
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în sfera realității. Mai degrabă ar trebui să tragem concluzia că Sfântul Anselm ar fi considerat construcția "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi conceput", la fel ca în propoziția "Luceafărul de dimineață este planeta Venus". Deși nesocotitul neagă existența lui Dumnezeu, atunci când a negat acest lucru a construit un concept, ce se găsește în intelectul său. El corespunde cu Q, deși are forma unui "Q înțeles", fiindcă a gândi înseamnă a produce concepte. Dacă însă, nesocotitul ar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Deși nesocotitul neagă existența lui Dumnezeu, atunci când a negat acest lucru a construit un concept, ce se găsește în intelectul său. El corespunde cu Q, deși are forma unui "Q înțeles", fiindcă a gândi înseamnă a produce concepte. Dacă însă, nesocotitul ar fi dotat cu fides quaerens intellectum (credința care caută înțelegerea), ar ști că acest Q este un obiect, deși el și-l reprezintă ca și concept 67. Plecând de aici, în exemplul pictorului, folosit analogic pentru a arăta că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
gândire nu au făcut decât să îi sporească neclaritățile 78. Dar să revenim la problema inițială, legată de această primă variantă a argumentului. La această primă variantă a argumentului a răspuns călugărul Gaunilon în Liber pro insipiente (Tratat scris în locul nesocotitului), unde au fost formulate o serie de obiecții la adresa întregului raționament al lui Anselm, iar Anselm i-a răspuns în Liber Apologeticus (Cartea Apologetică), unde clarifică o parte din intențiile raționamentului său. Întreaga gândire a Evului Mediu a recunoscut în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
au numit-o pierdută din pricina dificultății sau mai degrabă a neputinței de a arăta că nu există și despre aceasta se istorisesc mult mai multe, că este o insulă preafericită și le întrece pe toate cât privește abundența sa de nesocotit a bogățiilor și desfătărilor, fără nici un stăpânitor sau locuitor, cu pământuri total deosebite de cele locuite de oameni, iar bogăția celor ce le-ar stăpâni ar avea pretutindeni întâietate. Dacă mi-ar spune cineva că este astfel, eu i-aș
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argument susținea că ceva care există este mai mare decât ceva care nu există, al doilea argument susține că un lucru este mai mare dacă există cu necesitate decât dacă există în mod contingent 272. Un fragment din "Răspuns în locul nesocotitului"este important pentru analiza lui Malcolm asupra argumentului ontologic "puternic": "[...] dacă poate fi gândit, este necesar să existe, deoarece nici unul dintre cei ce neagă sau se îndoiesc că există ceva decât care nu poate fi gândit ceva mai mare nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
doi apostoli când au cerut să ocupe locuri de mărire în împărăția pe care o așteptau să fie stabilită de învățătorul lor. „...Nu știți ce cereți”, le-a răspuns Domnul, iar răspunsul Lui este o mustrare pentru toate dorințele noastre nesocotite, pentru toate ambițiile noastre păcătoase pe care le formulăm în cererile noastre către Atotputernicul. Admirabile cuvinte aflăm în cartea profetului Isaia, care zice: „Nu mâna Domnului e prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să nu audă. Ci
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în scurt timp în gospodăriile din vecinătate. Catherine, copleșită dintr-odată de remușcări, se mustră cu asprime. Scriind în jurnal, se dedublează și, adoptând față de propria persoană calitatea de cenzor, își face singură morală: "Catherine [...] ești o copilă smintită și nesocotită. Înainte nu țineai seama că ești o fătucă și o făceai pe domnișoara. Acum cazi în altă primejdie. Ești o domnișoară, dar nu ții seama de asta și te porți ca o școlăriță aiurită!" Purtarea ei, crede Catherine, era "urâtă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
douăzeci și patru de ore cu trenul". "Buzele și mâinile, nu contenește a-și repeta, s-au lăsat sărutate de buze ușuratice și stupide, iar mijlocul mi-a fost cuprins de brațe desfrânate și mincinoase". "Nicicând nu-mi voi putea ierta purtarea nesocotită, își spune ea sporindu-și suferința, nicicând nu voi înceta să mă învinuiesc pentru această slăbiciune pe care o răscumpăr cu atâtea păreri de rău". Poate că avea să și-o ierte până la urmă. De altfel, sătulă să se învinovățească
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și au socotit foarte cu dreptul și s-au venit ace(aă bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei, Broștenilor. Deci, atunce nefiind făcute vii pe acela loc l-au fost lăsat acel loc de era desprea Episcopie nesocotit, iar venind vreme(aă în zilile noastre, venitau părintele și rugătoriul nostru Serafim, Episcopul de Huș(iă de s-au jăluit cu mare jalobă, zicând că au slăbit și au meserit Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și au socotit foarte cu dreptul. Și sau venit acea bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei ce să chiamă Broștenii. Deci, atunce nefiind făcute vii pre acela loc, l-au lăsat de era un loc despre Episcopie nesocotit, iară venind vreme(aă în zilele noastre, venitau părintele și rugătoriul nostru Ioan, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă zicând că au slăbit și au mesărât Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe dreptate și s-au venit ace(aă bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei, Broștenilor. De atunce nefiind făcute vii pre acela loc ce să chiamă Ochiul, l-au fost lăsat de era un loc despre Episcopie nesocotit, iar venind vreme(a) în zilele noastre, venitau părintele și rugătoriul nostru Ioan, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă, zicând c-au slăbit și au mesărit Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu dreptate și s-au venit ace(aă bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei, Broștenilor. Deci atunce nefiind făcute vii pre acela loc ce să cheamă Ochiul l-au fost lăsat de era un loc despre Episcopie, nesocotit, iară venind vreme(aă în zilele noastre venitau părintele și rugătoriul nostru Sofronie, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă zicând c-au slăbit și au meserit Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au aflat și au ales că ace(a) bucată de loc iaste de hotarul satului Broștenilor a Episcopiei. Deci, atunce nefiind făcute vii pre acela loc ce să chiamă Ochiul, l-au fost lăsat de era un loc despre Episcopie nesocotit, iară viind vreme(aă în zilele lui Dumitrașco Cantacuzino, Episcopul de Huș(iă și s au jăluit cu mare jalob(ă), cum au mesărât Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din toate bucatele pentru destule nevoi și prăz
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cerut să intre cu trupele în luptă, ci pur și simplu, Antonescu se oferise, singur, într-un elan impulsiv, de a răzbuna umilințele suferite de țara sa din partea Rusiei. Fără îndoială, cîteva trăsături ale caracterului său dau explicație acestui gest nesocotit: orgoliu, ambiție, curaj împins pînă la temeritate, voință dominatoare, adesea imprudentă și iubire de patrie. Generalul Antonescu, fiind un om de formație militară, nu avea nici o experiență politică, pentru că nu simțea nici o afinitate. Într-adevăr, cu prilejul întrevederii cu Hitler
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
văzut” pe prietenul meu, brusc, aproape cu brutalitate, pe Nichita În acea orgie gesticulatorie și afectivă a lui Mitia, de fapt am „presimțit”, cu o ciudată limpezime și acuitate a „vederii vitoare”, un alt Nichita, care, ca și acel ofițer nesocotit și generos, avea să-și transforme uriașele-i calități intelectuale și sufletești În tot atâtea arme contra sa, de care, În roman, aveau În mod firesc să se folosească „cerberii” și „reprezentanții” justiției convenționale, ai bunului-simț și ai pudorii cetățenești
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
figura activistului de partid erau necesarmente rebuturi literare, lăudate enorm de critica oficială și rușinoase, penibile pentru autorii lor. Dar acesta era clișeul oficial: romanul de uzină, al „clasei muncitoare”, cu figura secretarului de partid în centru; iar eu, tânărul, „nesocotitul”, imprudentul debutant ce eram, am atacat chiar la acest clișeu și... am reușit! Evident, după o așteptare de încă doi ani în sertarele lui Mihai Gafița (șef al practic singurei și enormei edituri E.S.P.L.A.Ă, deși îmi promisese că-mi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ani, unele „spirite tinere” îi reproșează lui Breban - și generației sale! - de a nu fi făcut „altceva” decât de a resuscita, a reactualiza criteriile și valorile de dinainte de război! Nu cunosc elogiu mai pertinent și e adevărat că prin gura nesocotiților, adevărul, uneori, își face calea sa regală. Deoarece - și rog să mi se ierte banalitatea afirmației! - o nouă generație literară are de îndeplinit, în mare, „doar” două scopuri: afirmarea propriei vocații, cu indiferent ce sacrificii și riscuri (boală, ridicol, alcoolism
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
catifelata-i privire și mi-a spus nesigur sau doar mirat: - Da, da... Ne cunoaștem, parcă...?! Am povestit această întâmplare ca să arăt perfecta singurătate în care trăiam atunci, anii cincizeci, ce m-a împins la actul acela cvasi-disperat și cam nesocotit de a pune marele om în fața unui tinerel necunoscut ce-i prezintă niște foi bătute la mașină, perfect plate, cerându-i însă o hotărâre destinală, încărcându-l cu rolul insuportabil chiar și pentru un pedagog versat de a deveni arbitru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fecioarei de a transla dimensiunile cunoașterii. Mai cu seamă floarea și pasărea reprezintă ipostaze ale inițiatei stăpâne peste sensurile sacre, căci etapa florală sau avimorfă succede revelația sacrului și premerge revenirea în planul social. Călătoria dincolo Începutul de drum: interdicția nesocotită Ieșirea din perimetrul domestic are în basme contururi punitive adeseori. Indicați a pe care neofitul o primește este în mod voit nerespectată, mai rar o pierdere temporară de atenție conduce la încălcarea prescripției. Și într-un caz și în celălalt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
introduse de trei ani încoace și modificate întruna, cu culori bătătoare la ochi și fireturi anastonice, erau singura preocupare a conducătorilor clandestini ai statului. Amănunt care scandaliza pe atașații străini și provoca rapoarte nefavorabile. Regele Alexandru al Serbiei, venit pentru nesocotitele serbări de la Cas telul Peleș, fu izbit de această situațiune și trebuie să fi influențat pe rege. Era, într adevăr, anormal ca în starea de plâns a finanțelor, când nu se dădea de mâncare recruților în primele zile ale concentrării
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
167, încât reparația s-a făcut repede și iertarea mi s-a acordat prin un surâs. Dar, vai!... O nenorocire nu vine niciodată singură. Când s-a servit ceaiul, vroind să ofer un pahar uneia dintre domnișoare, în graba mea nesocotită, am răsturnat paharul așa că mi-am udat bleașcă surtucul 168 cel negru de sărbători, care mă prindea așa de bine, și am făcut și un lac pe parchet. Vă închipuiți ce momente grele, nesuferite pentru mine, au fost acele pănă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
numai istorie, ci și "cursuri despre viitor", ca și prin anumite modalități didactice, școala va dezvolta tinerelor generații "simțul viitorului". Chiar dacă teama de un "șoc al viitorului" ar putea apărea ca fiind exagerată, apelul lui Toffler nu poate fi complet nesocotit. (Despre dezavantajele "învățării prin șoc" se pomenește și în Orizontul fără limite al învățării). Școala de astăzi și cu atît mai mult cea de peste 2-3 decenii va trebui să ofere elevilor posibilitatea de a cunoaște și lega într-o structură
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]