794 matches
-
suscitat „Singur sub duș”, cartea lui Dan Chișu, apărută concomitent în două ediții (format normal și format mic). A urmat apoi „Comédii la porțile Orientului” semnată de Andrei Pleșu, fostul ministru de externe având în cursul anului trecut un succes nesperat prin proporțiile sale cu o carte, orice s-ar spune, de nișă: „Despre îngeri”. Ce-i drept, nici Chișu și nici Andrei Pleșu n-au atins tirajele lui Cărtărescu, în aceeași situație fiind o altă apariție editorială cu o cotă
Agenda2005-48-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284433_a_285762]
-
familia și agoniseala de o viață... Se încalță cu ghetele scâlciate și trece doar strada. Dincolo, printre blocuri, în forfota matinală licărește o speranță. Dacă se împlinește, încep pentru el și mulți alții, preț de scurtă vreme, e drept, clipe nesperate. Acolo e ceea ce se numește generic „La pomul lăudat” sau „Copacul breslașilor”, o iluzie de fapt, ca o Fata Morgana. Câte un patron care caută mână ieftină de lucru găsește aici ce-i trebuie: încărcători-descărcători de camioane sau vagoane, săpători
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
ZOLTAN VARGA Spectacolul anului în România: Faithless, în primul concert adevărat al echipei În ciuda ploii, Maxi Jazz s-a dezbrăcat de costum pentru a cânta alături de mii de fani Ultima zi a lunii mai a adus melomanilor autohtoni un cadou nesperat: formația Faithless a concertat în România! Deși trupa a mai fost prezentă în București acum 9 ani, s-a considerat că acesta a fost primul concert adevărat al „echipei“ în țara noastră, având în vedere că data trecută trupa nu
Agenda2005-24-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283813_a_285142]
-
ridica oamenii de pe stradă, de la locul de muncă sau de lângă familiile lor, provocând un tăvălug imens de efecte colaterale, care pot afecta, de o manieră traumatizantă, oameni nevinovați sau familiile acestora. Abia atunci indivizi negrii în cerul gurii de importanța nesperată pe care le-au dat-o niște interesați politic, vor avea o strângere de inimă și vor cumpăni îndelung înainte de a distruge vieți și înainte de a tăia elanul unor oameni, care poate au fost orientați spre bine, dar care prin
VINE D.N.A.! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384829_a_386158]
-
care se apropia și În care totul trebuia orientat către divertisment, așa vroia publicul nostru, stăpânul nostru... audiența, ratingul... Nu mai țin minte ce justificări mi s-au servit toamna. Nici dacă mi s-a oferit vreuna. Și iată că, nesperat, aflu acum, absolut din Întâmplare, că omul meu nu se topise miraculos În neant, ci Își vedea de treabă, bine mersi, În orașul părinților și al copilăriei sale. Sau pe undeva prin apropiere. M-am trezit psalmodiind În gând, cuprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
avem ploștile pline și trei butoaie, câte unul pe zi, ar fi fost mai mult decât suficient. — Trei...? repetă surprins sud-africanul. Și unde este al treilea? — Parașuta nu s-a deschis. S-a spart în aer. Se putea crede că nesperata mărturisire avu strania virtute să tulbure pentru prima dată un om în aparență imperturbabil, care după câteva clipe de șovăială scoase un lung fluierat și apoi îi aruncă o privire înghețată armeanului: — Tu ai știut? întrebă și, în fața gestului mut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
m-am născut. Să mă sprijin, cu mâinile mele uscate și sângerânde, de pervazul interior al ferestrei, să mă împing cu stârvul meu insensibil de picior paralizat în cine știe ce obiect aflat la capul patului meu, pentru a căpăta un sprijin nesperat, și-apoi să mă ridic cumva cu forța singurului braț pe care îl mai pot mișca. Ah, cât de greu... fiecare secundă a trupului meu bolnav mă doare cumplit, dar ce pot face, trebuie să văd cu ochii mei lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Măcar știa de cine trebuie să se ferească. Dar poate nu era atât de rău că Vasilică se ținea pe urmele lui, nu strica să aibă un aliat de care adversarul nu avea habar. Olteanul putea să fie un ajutor nesperat în caz de nevoie. Își privi ceasul de la mână, abia trecuse de zece, ziua era la început. Dacă tot lămurise niște lucruri, se gândi să plece din nou pe Muntele Rău. De data aceasta își pusese în gând să ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îi tot spusese povești despre frig, vârstă etc., și aia, speriată, vânduse repede, prea repede. Cei doi cumpăraseră toată suprafața (avea și 1.000 de metri de pământ împrejur) la prețul unui apartament cu două camere în București. Un chilipir nesperat. O bere pe zi sau una pe an?, râde Laszlo, ceilalți doi, gazdele, se colorează în albastru, se așteptau amândoi la recunoștință și comision, nu le ieșea nimic și amândoi înghit politicoși în sec. I-o plătesc eu, gândește Loredana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
în ce-l privea pe domnul Popa, ea nu era o femeie cumsecade. * Mișu nu știa dacă visează sau nu. Lucrurile se petrecuseră foarte repede. Halterofilul din Vitan apărea în toate ziarele, la toate emisiunile de actualități. Dincolo de această publicitate nesperată, Mișu avea în fiecare zi întrevederi secrete cu Will Smith, care nu erau departe de interogatoriu. Mișu făcu analize medicale, analize de energie cu o clarvăzătoare basarabeancă, i se înregistra fiecare cuvânt și îi era reinterpretată întreaga viață. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
străbune, semănatul se sfârșește. Că sămânța-n sol rămâne seacă, sau planta nu crește. Caii ce au fost blestemați, de Înălțare sau Ispas, hrănindu-i, vor fi săturați. Dar numai vreme de un ceas. Printr-o zicală din popor, vis nesperat se împlinește. Că ,,La Paștele Cailor", reală este poveste. Prăznuirea eroilor În cimitirul satului, la Înălțarea Domnului, eroii sunt comemorați de prieteni și de urmași. Clopotele dau trezire, de-a Înălțării vestire. Spre a morților odihnă cântă sobor fără tihnă
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
să n-o spui nimănui... ... eu pentru tine m-am jucat cu focul! De mai auzi și azi în gând ecoul unei lacrime curgând pe prundul unor amintiri voalate să n-o spui nimănui... ... tu pentru mine ești izvorul iubirii nesperate! 17 decembrie 2013 Referință Bibliografică: De-ți amintești... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1082, Anul III, 17 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DE-ŢI AMINTEŞTI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363361_a_364690]
-
ochii romanilor era chiar acolo, în Ierusalim. Când aflase că vor fi răstigniți la Ierusalim și nu în Cezareea Palestinei se întristase și mai mult tocmai din această cauză. Dar, faptul că norocul îi zâmbise din nou, îi dădu șansa nesperată să se bucure de agoniseala atâtor ani. Înțelegea însă că libertatea sa era doar provizorie, însă înțelegea și faptul că, în sfânta cetate singura sa scăpare era doar arhiereul Caiafa. De ieșit în afara zidurilor nici nu putea fi vorba. Semnul
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
zare freamătă și piere: E-un suflet pustiit și sfărâmat. Cobor genuni de crudă-nsingurare Înspre adâncuri fără de final. Iubirea noastră spumegă și moare, Lăsându-și trupul pe al vieții val. M-agăț înverșunat de poezie, Ca de-un refugiu magic, nesperat, Dorind să-mi ușurez din agonie În acest chip, probabil, demodat. M-acuz că nu mai lupt cu ghimpii sorții, Că-s prada îndrăgită de furtuni Și am abandonat în fața porții Spre alte săptămâni și alte luni. Dar ce folos
TĂCEREA DIN ADÂNCURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362493_a_363822]
-
găsești în imaginarul omenesc al Suzanei Deac ! Instrumentele muzicale, păsările, iarba sau natura au rolul lor in înșiruirea idiomatica a copilăriei și nu în ultim rând rămâne numai romantismul scriitoarei-poete; mila, iubirea față de ceilalți o înnobilează și îi dă încredere nesperată în culori, în frumusețea lor, încheind apologia lor, a culorilor cu cea pe care o socotește cea mai reprezentativă, ‘’Învățătorule, de acum încolo de voi avea o dorință, frică, spaimă sau speranță, sus, la culoarea albastră mă voi uita... de
LUMEA INCREDIBILĂ A SUZANEI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361190_a_362519]
-
pentru mine. - Ferice de cea care vă are ca soț. Are un ajutor de nădejde în bucătărie, nu trebuie să le facă singură pe toate. - Da, dar uneori în viață se întâmplă ca nu toate femeile să aprecieze acest ajutor nesperat la începutul căsniciei și să renunțe foarte ușor la el ca la multe altele. - Desigur, viața este mult mai complexă decât credem noi și de multe ori ne-o complicăm singuri. - Aveți dreptate. Vă mai interesează ceva de prin piață
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
o minune: prin perdeaua apei îndeamnă spre el un crăpcean cu chip de om, cu solzii din monezi. Arătarea aurie intră de voie în coșul legat de gâtul lui So Jin-Ji, umplându-i-l de băncuțe gălbii. Mirat de-atâta nesperată bogăție, bietul om deschide larg gura și... * În zori, marea depune neașteptată ofrandă pe plajă. E So Jin-Ji strângând la piept coșul cu roada ultimei sale scufundări. Alături un copil suspină, căci lacrimi n-are. I-au pierit... Referință Bibliografică
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
monoton doar pasărea saltă în zbor, albe iviri sub ochii mei doar încăpățânările mele ajung la zei. Revoluție, evoluție, sclipiri și întuneric se scald aduse de cuvânt generic, pasăre roșie cu fâlfâit de aripi sistem acumulat în suflul baric. O, nesperat luminiș de suflet tabla de șah, nebunul aleargă și ne face mat hățiș sălbatic, aureolă pală doar turnul veghează la ora banală și... doar și înainte de apoi se pierde privirea în altoi. Cerbul țipă, cerbul iară Te împunge cu ocară
PĂMÂNT MONOTON de PETRU JIPA în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367923_a_369252]
-
alimentară, adică au ridicat pe fostul soclu al liderului bolșevic o statuie din arpacaș, ciocolată, orez și bomboane. Noroc că e frig de-ngheață pietrele și nu se topește ciocolata, însă păsările au câteva zile bune de pigulit din “hambarul” nesperat înălțat, ca o culme a “dejecției și subliminalului” - din ce-ar putea deveni amintirea unui om în mintea altora, de care nici moartea nu l-a salvat de la cruntă și bicisnică batjocură! Se zice c-ar fi o formă de
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
religioasă chiar și în acele condiții când era „asimilat” ca și unică capitală atât evreilor cât și arabilor. Declarația Balfour (2 noiembrie 1917) conform căreia Anglia se arăta dispusă pentru implementarea unui cămin național evreiesc în Palestina aduce o victorie nesperată sionismului și o cotitură în istoria regiunii care va cunoaște, de acum, conflicte ce nu s-au stins nici în momentul de față. Ierusalimul era în acea perioadă un amalgam de cartiere fiecare distingându-se prin propriul cartier al locuitorilor
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
refac într-un fel bioritmul slăbit. E aprilie și un liliac din apropiere avertizează c-a înflorit expediind pe ușoare adieri ceva parfum și către banca noastră... Mă rog în mine ca timpul să-și oprească fuga. Îmi e bine! Nesperat de bine! Minutele de olfactoterapie au învins durerile fizice și nu doar. Parcă plutesc! Și camarada mea, îmi zic, e alinată de atmosferă?! Dar mentalul meu o stârnește la trezire agitată: -Da’ ce, tu?! M-ai lăsat să dorm? De-
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
și am petrecut foarte mult timp cu familia miresei. Fără să vreau, m-am atașat foarte tare de ei. Bineînțeles că am suferit și un șoc cultural. Probabil cea mai neobișnuită și fantastică locație a fost Dubai. Am avut șansa nesperata să fac poze de nuntă pe plajă la Burj al Arab și în interiorul hotelului Atlantis situat pe una din insulele artificiale Palm. Mara Cîrciu: Grație ție, cateodata evadez din realitate și mă rătăcesc în universal mirific creat de fotografiile tale
OAMENII DE LANGA NOI ... INTERVIU REALIZAT CU FOTOGRAFUL PROFESIONIST COSMIN DANILA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364608_a_365937]
-
că în fiecare an pentru parohia noastra-Biserica Ortodoxă Sfântă Maria din Dacula, Georgia cu un motiv de sărbătoare și bucurie, pe data de 4 octombrie, 2009 am sărbătorit hramul bisericii, Acoperământul Maicii Domnului. Evlavia și credința enoriașilor, combinată cu vremea nesperat de frumoasă după săptămâni de ploaie, dorința de a petrece împreună așa cum doar românii o știu face, bucățele gustoase, râsul și voia bună, toate au contribuit din plin la succesul acestui frumos și important eveniment pentru noi, românii din Atlanta
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
coperta patru a cărții, același profesor-îndrumător, DINU BĂLAN, afirmă: „Am încredere în talentul ei pentru că îndrăznește în secolul XXI să aducă o lume rurală închegată, de la mijlocul secolului XX, în toată splendoarea ei. Un subiect aparent demodat capătă o viață nesperată sub pana unei adolescente de care vom mai auzi”. Emoția autoarei dar și a audienței, în aceeași măsură, a căpătat dimensiuni covârșitoare în timpul expunerii doamnei GABRIELA COPACIU, profesor de Limba și literatura română la Școala Generală Poieni, care pe parcursul ciclului
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
și literatura română la Școala Generală Poieni, care pe parcursul ciclului gimnazial a îndrumat pașii Ioanei, caracterizată ca fiind „una dintre eminescoloagele” sale și pe care „orice profesor de română ar fi fost fericit s-o aibă în clasă”. O surpriză nesperată de tânăra adolescentă a venit din partea doamnei profesoare - în același timp și prietenă dragă a Ioanei Resteman, după cum mi-a mărturisit chiar ea cu câteva zile în urmă - prin lecturarea unor compuneri ale fetiței Ioana din clasa a VI-a
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]