471 matches
-
se poate realiza în funcție de mai multe criterii: -În funcție de natura întrebărilor incluse în ghidul de interviu (instrumentul de cercetare prin care acesta se realizează), putem distinge interviul nestructurat, semistructurat și structurat (Sax, 1968; McMillan, 1992; Agabrian, 2004). Ghidul unui interviu nestructurat include doar întrebări deschise, cu un caracter general și global. Deși de cele mai multe ori maniera de formulare și adresare a întrebărilor variază de la un subiect la altul, cel care conduce un interviu nestructurat are în permanență în vedere tema și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
McMillan, 1992; Agabrian, 2004). Ghidul unui interviu nestructurat include doar întrebări deschise, cu un caracter general și global. Deși de cele mai multe ori maniera de formulare și adresare a întrebărilor variază de la un subiect la altul, cel care conduce un interviu nestructurat are în permanență în vedere tema și finalitățile cercetării. Caracterul mai degrabă informal al interviului nestructurat permite surprinderea unor atitudini, sentimente și experiențe care sînt greu de investigat prin intermediul altor metode sau tehnici (Agabrian, 2004). Cu toate acestea, generalizările trebuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și global. Deși de cele mai multe ori maniera de formulare și adresare a întrebărilor variază de la un subiect la altul, cel care conduce un interviu nestructurat are în permanență în vedere tema și finalitățile cercetării. Caracterul mai degrabă informal al interviului nestructurat permite surprinderea unor atitudini, sentimente și experiențe care sînt greu de investigat prin intermediul altor metode sau tehnici (Agabrian, 2004). Cu toate acestea, generalizările trebuie lansate cu prudență în cazul utilizării interviului nestructurat și trebuie avută în permanență în vedere influența
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
finalitățile cercetării. Caracterul mai degrabă informal al interviului nestructurat permite surprinderea unor atitudini, sentimente și experiențe care sînt greu de investigat prin intermediul altor metode sau tehnici (Agabrian, 2004). Cu toate acestea, generalizările trebuie lansate cu prudență în cazul utilizării interviului nestructurat și trebuie avută în permanență în vedere influența subiectivității celui care adresează întrebările (conștientă sau nu) asupra naturii răspunsurilor. Pentru a evita riscurile generate de analiza și interpretarea datelor obținute prin aplicarea de interviuri nestructurate, mulți dintre cercetători optează pentru
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prudență în cazul utilizării interviului nestructurat și trebuie avută în permanență în vedere influența subiectivității celui care adresează întrebările (conștientă sau nu) asupra naturii răspunsurilor. Pentru a evita riscurile generate de analiza și interpretarea datelor obținute prin aplicarea de interviuri nestructurate, mulți dintre cercetători optează pentru interviul semistructurat care include atît întrebări deschise, care permit subiectului o argumentație mai largă și intervenții circumstanțiale ale celui care conduce interviul, cît și întrebări închise, care permit colectarea de date cantitative. Interviul structurat include
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dintre care subiectul trebuie să aleagă pe cel/cele mai potrivite opiniei sale. Prin construcția sa, acest tip de interviu se apropie foarte mult de chestionar și permite colectarea de date cantitative, mai ușor generalizabile decît cele obținute prin interviuri nestructurate și semistructurate (Agabrian, 2004). El se utilizează mai ales dacă este vorba despre interviuri telefonice (McMillan, 1992). -În funcție de scopul în care se aplică, interviul poate fi exploratoriu (permite pregătirea unei cercetări realizate prin intermediul altor metode și tehnici, precum și definitivarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
elaborarea unui consemn și elaborarea întrebărilor ce vor fi adresate în cadrul interviului. După cum am menționat într-un paragraf anterior, tipul de întrebări utilizate depinde de tipul de interviu, ales la rîndul său în funcție de tema și scopul cercetării. În cazul interviului nestructurat, nu este vorba despre elaborarea unui set de întrebări, ci de stabilirea unor axe tematice ce urmează a fi urmărite în dialog cu intervievații. Întrebările incluse în cadrul unui interviu sînt clasificate în funcție de natura și scopul lor. Astfel, putem distinge întrebările
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în urma acestor operații ele capătă sens, ne conduc spre rezolvarea situației investigate și contribuie la avansarea cunoașterii. 4.1. Prelucrarea datelor - de la „grămadă” la „colecție” Ceea ce obținem imediat după despuierea instrumentelor de investigație reprezintă un fel de „grămadă”, o aglomerare nestructurată de informații sau cu o structură abia schițată prin însuși modul în care ne-am construit respectivele instrumente. Or, pentru a putea începe să capete sens, această „grămadă” de informații trebuie s. devină o entitate structurată după anumite criterii, ceea ce
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cel care reglează viața noastră de relație, prin faptul că este deficitar sau chir deteriorat, copilul surd nu-și Însușește limbajul, face ca el să aibă probleme și mari dereglări În dezvoltarea vieții de relație. Limbajul deficienților de auz este nestructurat, limitat și redus ca volum, folosind cuvinte clișee cu conținut semantic sărac, deficitar.Cuvântul este legat arbitrar și nu intră În vocabularul activ al surdului, deoarece organele fonatorii nu sunt folosite, stimulate frecvent ca În cazul persoanelor auzitoare. Din punct
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
persoana intervievată poate considera că este o lipsă de profesionalism citirea întrebărilor. O altă strategie de desfășurare a interviului este dată de direcționarea conversației către problemele de interes impuse de obiectivul auditului, fără o pregătire a setului de întrebări - interviu nestructurat. Un astfel de interviu, nestructurat, solicită abilitatea auditorului de comunicare într-un mod deosebit. Lipsa de planificare a întrebărilor pentru desfășurarea interviului solicită o bună cunoaștere a problematicii abordate. Din acest motiv, interviul nestructurat nu se recomandă să fie utilizat
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
este o lipsă de profesionalism citirea întrebărilor. O altă strategie de desfășurare a interviului este dată de direcționarea conversației către problemele de interes impuse de obiectivul auditului, fără o pregătire a setului de întrebări - interviu nestructurat. Un astfel de interviu, nestructurat, solicită abilitatea auditorului de comunicare într-un mod deosebit. Lipsa de planificare a întrebărilor pentru desfășurarea interviului solicită o bună cunoaștere a problematicii abordate. Din acest motiv, interviul nestructurat nu se recomandă să fie utilizat de către auditorii începători care nu
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
pregătire a setului de întrebări - interviu nestructurat. Un astfel de interviu, nestructurat, solicită abilitatea auditorului de comunicare într-un mod deosebit. Lipsa de planificare a întrebărilor pentru desfășurarea interviului solicită o bună cunoaștere a problematicii abordate. Din acest motiv, interviul nestructurat nu se recomandă să fie utilizat de către auditorii începători care nu stăpânesc problematica ce urmează a fi abordată. Lipsa de pregătire prealabilă poate modifica dinamica interviului prin intrarea în criză de timp datorită nevoii de a gândi și formula întrebările
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
poate modifica dinamica interviului prin intrarea în criză de timp datorită nevoii de a gândi și formula întrebările și a stării de stres provocată de ideea existenței unei incapacități de a formula întrebarea potrivită, la momentul oportun. Chiar dacă interviul este nestructurat, este util să se memoreze o serie de întrebări care se pot folosi în orice situație. Interviul nu este o interogare a unor suspecți ci o conversație plăcută între două persoane care urmăresc un scop comun: obținerea unor idei care
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
discuția celorlalți; TIPURI DE DIALOG: * Dialogul formal (caracteristic unei situații oficiale de comunicare; respectă toate regulile limbii) * Dialogul informal sau conversația cotidiană (caracteristică unei situați obișnuite de comunicare) * Discuția argumentativă (cuprinde trei etape: afirmația, motivația, concluzia) * Interviul publicistic (poate fi nestructurat, semistructurat sau structurat, în funcție de rigurozitatea cu care sunt gândite întrebările) * Interviul de angajarepoate fi clasic (șefsubaltern), cu juriu (cu patru-cinci porsoane cae audiază), în lanț (audierea persoanelor, una după alta), în grup (audierea persoanelor se face odată) * Dialogul de cercetare
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cel care reglează viața noastră de relatie, prin faptul că este deficitar sau chir deteriorat, copilul surd nu-și însușește limbajul, face ca el să aibă probleme și mari dereglări în dezvoltarea vieții de relație. Limbajul deficienților de auz este nestructurat, limitat și redus ca volum, folosind cuvinte clișee cu conținut semantic sărac, deficitar.Cuvântul este legat arbitrar și nu intră în vocabularul activ al surdului, deoarece organele fonatorii nu sunt folosite, stimulate frecvent că în cazul persoanelor auzitoare. Din punct
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
spațiului tridimensional. Strict vorbind, ne aflăm încă pe tărâmul celei de-a doua dimensiuni, un șir de două sau mai multe expuneri frontale, ca un decor de scenă realizat în întregime din culise și un fundal. Acest hiatus, această distanță nestructurată între față și spate, mai apare încă în compozițiile, altfel minuțios elaborate, din timpul Renașterii și de mai târziu, mai ales în portrete. Gândiți-vă la Mona Lisa lui Leonardo. Distanța dintre parapetul de care se sprijină și peisajul din
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
forțe necunoscute, suspendate în gol și lipsite de un element unificator. M-am referit la pereții-cortină ai clădirilor noastre de birouri, care ne învață că, în absența unui centru, ochiul își pierde orientarea și rătăcește fără țel pe o suprafață nestructurată de dimensiuni arbitrare. Elevația Lupta cu gravitația este evidentă, bineînțeles, în dimensiunea verticală. Pentru a aborda cum se cuvine o clădire, trebuie să o consideri un volum tridimensional, întinzându-se în lungime și pe înălțime în egală măsură și centrat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
constă însă într-o succe siune de camere separate, consecința este o experiență mai complicată de abordare, acces și depășire a unui anumit centru, înlocuit apoi cu centrul camerei următoare. Trecerea printre oricare doi astfel de centri poate fi considerată nestructurată atunci când are sens doar prin referire la structura care o precedă și la cea care o urmează, asemenea unui „ton de trecere” în muzică. Compoziția alcătuită din secvențe temporale nu poate fi totuși descrisă doar ca desfășurare de acute compuse
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Una dintre caracteristicile care diferențiază turismul de coastă de cel din alte zone este importanța resurselor naturale: soarele, nisipul și marea. Investiția necesară pentru exploatarea acestor resurse în scopuri turistice este relativ scăzută, activitatea turistică fiind în general neprotocolară și nestructurată, astfel încât o mare parte din amenajare se referă la asigurarea accesului și cazării. Natura acestui mediu și variațiile caracteristicilor sale fizice au influențat și forma pe care a luat-o această amenajare. O parte importantă a cercetării turismului de coastă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
etnografia se referă în mod obișnuit la formele cercetării sociale, care au următoarele caracteristici: - un puternic accent pe explorarea naturii fenomenelor sociale particulare, decât să se centreze pe testarea ipotezelor despre ele;tendința de a utiliza, în primul rând, date “nestructurate”, adică date care nu au fost codificate într-un set închis de categorii analitice în etapa colectării lor; - investigarea în detaliu a unui număr mic de cazuri, chiar a unui singur caz;analiză datelor care implică interpretarea explicită a semnificațiilor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a membrilor ei. Organizarea este fundamentală pentru fiecare individ în parte, cu atât mai mult pentru grupuri și organizație interpretată ca sistem. Trebuie precizat faptul că grupul, cu atât mai mult organizația, nici nu există anterior organizării. Un complex neînchegat, nestructurat, deci dezorganizat nu are aproape nici un fel de valoare pentru activitățile umane colective. Tocmai de aceea problematica organizării ocupă un loc de prim rang într-o psihologie organizațional-managerială interesată de obținerea eficienței în plan personal și grupal-organizațional. 1. Conceptul de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivelul informal se caracterizează prin obiective fluctuante, mai ales cu caracter individual, prin relații nedefinite, prin apartenența spontană, cu diverse grade de implicare. Diferite sunt și canalele și rețelele de comunicare: formale, definite, urmând linia ierarhică, în primul caz; informale, nestructurate, urmând satisfacerea nevoilor psihologice ale membrilor, în al doilea caz. Dacă în structurile formale baza interacțiunii o reprezintă îndatoririle și pozițiile funcționale, în cele informale baza interacțiunii este dată de trăsăturile personale, fundalul socio-demografic, statutele informale. Uneori, nivelul informal interferă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
privește variabilele situaționale, acestea sunt împărțite în favorabile și nefavorabile în raport cu conducătorul. O situație este favorabilă sau nefavorabilă în funcție de trei factori: - relațiile dintre șefi și subordonați (împărțite de Fiedler în relații bune și relații rele); - structura sarcinii (înalt structurată sau nestructurată); - puterea poziției conducătorului (care poate fi mare sau mică). Combinând toate aceste variabile situaționale, Fiedler obține opt situații tipice de conducere pe care le prezentăm în figura 6. Figura 6 - Situații tipice de conducere Pe de altă parte, el surprinde
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
el surprinde trei tipuri de situații în raport cu liderul: # - situații favorabile (când liderul este simpatizat, sarcina este structurată, poziția ierarhică a liderului este înaltă, deci puterea lui este mare); - situații nefavorabile (când liderul are relații sărăcăcioase cu membrii grupului, sarcina este nestructurată, poziția sa ierarhică este slabă); - situații intermediare (când cele trei dimensiuni sunt variat reprezentate într‑un grup, adică: relații bune, sarcină nestructurată, poziție înaltă). # În plan metodologic, Fiedler a elaborat un instrument numit LPC (Least Preffered Co‑worker -Scala colaboratorului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
înaltă, deci puterea lui este mare); - situații nefavorabile (când liderul are relații sărăcăcioase cu membrii grupului, sarcina este nestructurată, poziția sa ierarhică este slabă); - situații intermediare (când cele trei dimensiuni sunt variat reprezentate într‑un grup, adică: relații bune, sarcină nestructurată, poziție înaltă). # În plan metodologic, Fiedler a elaborat un instrument numit LPC (Least Preffered Co‑worker -Scala colaboratorului celui mai puțin preferat) pentru a determina stilul de conducere al liderului. Dacă liderul descrie colaboratorul cel mai puțin preferat în termeni
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]