330 matches
-
dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva mai rare, dacă nu cumva au și dispărut. Mamiferele sălbatice includ de la șoareci ce câmp, guzgani, popândăi, cățelul-pământului, cârtița, hârciogul, iepurele, până la nevăstuică și dihor, ca să amintim și carnivorele, apoi mai apare uneori șacalul, venit de peste Dunăre, precum și vulpea.S-ar putea să reapară mistreții, poate și căprioarele; lupii - mai puțin probabil.Ariciul și viezurele se întâlneau mai demult, dar nu prea se
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Satu Nou). În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare. Numele comunei Belcești din județul Iași apare prima dată în anul 1579 într-un document redactat în timpul
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Național din România în anul 2010. În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a. Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc. Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide , in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m). Peștera
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
dar și conținut destinat pentru vârste mai mari prin intermediul programelor Toonami și Adult Swim (în Statele Unite), tratat ca entitate separată în vederea măsurării ratingului. Printre programele originale ale studiourilor se numără Laboratorul lui Dexter, Johnny Bravo, Vaca și puiul, Eu sunt Nevăstuică, Fetițele Powerpuff, Ed, Edd și Eddy și Curaj, câinele cel fricos. Cartoon Network este postul de televiziune pentru copii care difuzează seriale de animație - atât comedii precum "Uimitoarea lume a lui Gumball", "Să-nceapă aventura", "Un show obișnuit", cât și
Cartoon Network () [Corola-website/Science/303898_a_305227]
-
tot pe desenele de scurt metraj prezentate în cadrul "What a Cartoon!", și anume "Johnny Bravo", "Vaca și puiul", "I Am Weasel" (cu ultimele două ca făcând parte din același serial în două segmente diferite; în cele din urmă "Eu sunt nevăstuică" a fost produs ca serial separat), "Fetițele Powerpuff", "Curaj, câinele cel fricos", și "Mike, Lu și Og". În 1999 a fost lansat "Ed, Edd și Eddy", toate aceste seriale bucurându-se de succes din partea criticilor și în rândul publicului. Toate
Cartoon Network () [Corola-website/Science/303898_a_305227]
-
păsări, pești, reptile și amfibieni. Animale ocrotite: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), marmotă ("Marmota marmota"), ursul carpatin ("Ursus arctos"), vidra de râu ("Lutra lutra"), râsul ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis") vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), căprioară ("Capreolud capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), șoarecele de Tatra ("Microtus tatricus"), șoarecele săritor de pădure ("Sicista betulina"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), cârtiță
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
câinele preferat al forțelor de poliție. Localnicii își doreau să țină sub control dezvoltarea viguroasă a unor specii de rozătoare, în special din habitatul acvatic (șobolanul de apă, nutria) și a unor prădători de talie mai mică (vidra, jderul, dihorul, nevăstuica). Pentru obținerea unui câine competitiv au încrucișat exemplare de copoi Otterhound și de Terrier Galez (Welsh Terrier). Cele două rase au stat la baza selecționării acestui Terrier de talie mare ( este cel mai mare câine din această familie creat în
Airedale Terrier () [Corola-website/Science/312289_a_313618]
-
Roșu. Ca și Dexter's Laboratory și alte seriale de pe Cartoon Network, episodul pilot al acestui serial, „Don't Smoke” ("Nu Fuma"), și-a făcut debutul în 1997 la emisiunea What a Cartoon!. Mai târziu, în serial au fost introduși Nevăstuica și Babuinul. Aceștia au devenit în final un singur serial, Eu sunt Nevăstuică. Vaca, Puiul și Tipul Roșu sunt interpretați de o singură persoană, Charlie Adler, preluând vechiul obicei din anii 40' și 50'. Vaca și Puiul sunt soră și
Vaca și puiul () [Corola-website/Science/312411_a_313740]
-
pilot al acestui serial, „Don't Smoke” ("Nu Fuma"), și-a făcut debutul în 1997 la emisiunea What a Cartoon!. Mai târziu, în serial au fost introduși Nevăstuica și Babuinul. Aceștia au devenit în final un singur serial, Eu sunt Nevăstuică. Vaca, Puiul și Tipul Roșu sunt interpretați de o singură persoană, Charlie Adler, preluând vechiul obicei din anii 40' și 50'. Vaca și Puiul sunt soră și frate, dar au părinți umani, ale căror fețe nu s-au văzut niciodată
Vaca și puiul () [Corola-website/Science/312411_a_313740]
-
(în ) este un serial animat creat de David Feiss, difuzat de Cartoon Network. Acesta îi are ca protagoniști pe Nevăstuica, și prietenul său, Babuinul. Varianta inițială a genericului serialului este interpretată de April March. "" a fost inițial o parte a serialului "Vaca și Puiul". Primele episoade erau cu Vaca și Puiul, iar următoarele cu "Eu sunt Nevăstuică". În România serialul
Eu sunt Nevăstuică () [Corola-website/Science/312409_a_313738]
-
ca protagoniști pe Nevăstuica, și prietenul său, Babuinul. Varianta inițială a genericului serialului este interpretată de April March. "" a fost inițial o parte a serialului "Vaca și Puiul". Primele episoade erau cu Vaca și Puiul, iar următoarele cu "Eu sunt Nevăstuică". În România serialul este de asemenea numit "Nevăstuica". Dublajul a fost realizat de Zone Studio Oradea.
Eu sunt Nevăstuică () [Corola-website/Science/312409_a_313738]
-
Varianta inițială a genericului serialului este interpretată de April March. "" a fost inițial o parte a serialului "Vaca și Puiul". Primele episoade erau cu Vaca și Puiul, iar următoarele cu "Eu sunt Nevăstuică". În România serialul este de asemenea numit "Nevăstuica". Dublajul a fost realizat de Zone Studio Oradea.
Eu sunt Nevăstuică () [Corola-website/Science/312409_a_313738]
-
urmă dijmuind și el toamna lanurile de porumb și culturile de cartofi. Destul de frecvent se întâlnește jderul și veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își fac veacul, „iezănea”(bursucul), iepurele, vulpea,nevăstuica, „helciu”(hermelina) și dihorul. Prin cotloanele săpate în țărmuirea Oltului, tot mai rar se vede vidra. Din fauna mărunta amintim: ariciul, „sobolul” (cârtița), liliacul, șoarecele de câmp, „cloțanul”(șobolanul) și „cățălu pământului”(hârciogul). Păsări: Amfibii, reptile, pești și insecte:
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
de conifere. Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes mortes), jderul de piatră (Mortes foina), veverița (Scirus vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella mirolis), etc. Arifauna pădurilor mixte este bine reprezentată prin specii ca: huhurezul, mare (Steix ulalensis), gaița (Garullus glandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas), etc. Aici cuibăresc și majoritatea răpitoarelor, ca. uliul păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
actuală. Fauna Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată. Prin pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
20 exemplare în 2003), în pădurea de la Babadag există cel mai mare efectiv din Dobrogea (25 exemplare). În spațiile deschise iepurele are efective mari câte (700 ex.) în arelele: Făgărașu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi și Beștepe-Sarinasuf. Areale largi de răspândire are nevăstuica și dihorul comun.Foarte rar se întâlnește dihorul galben. Dintre rozătoare, întâlnim: chițcanul comun, șoarecele de câmp, șoarecele gulerat, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
euro-asiatice(Papilio machaon, Nemeobius lucina) Printre animalele care viețuiesc în pădurile din jurul râului se numără: ursul (Ursus arctos), mistrețul(Sus Scrofa), vulpea(Caniș vulpes), lupul(Caniș lupus europaeus), iepurele(Lepus europaeus), viezurele(Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), ariciul(Erinaceus europaeus), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
deoarece au prima denumire comună. Exemple de scriere a denumirii unor specii: - pentru nevertebrate: Unio pictorum Linné (scoica mare de râu), Unio crassus Philipsson (scoica mică de râu), Unio tumidus Philipsson; -pentru vertebrate: Mustela erminea Linné (hermina), Mustela nivalis Linné (nevăstuică), Mustela putorius Linné (dihorul negru sau dihorul de pădure), Mustela eversmanni Linné, (dihorul de stepă); - pentru plante: Viola jordanii Hanry, Viola canina Linné (viorele salbatice), Viola mirabilis Linné (viorele), Viola uliginosa Bess, Viola joii Janka (tămâioară), Viola odorata Linné (toporaș
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
Pupăza ("Upupa epops"), cucul armenesc sau (regionalisme) nevăstuică, pasăre de balegă este o pasăre insectivoră, migratoare, din familia upupide ("Upupidae"), ordinul coraciiforme ("Coraciiformes"), de circa 28 cm lungime, cu penajul pestriț de culoare cafeniu, cu aripile și coada negricioase, cu dungi transversale albe, cu ciocul cafeniu deschis, lung
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
de 15-30 cm lungime. Jderul flămânzilă, deși poartă denumirea de jder, face parte din alt gen decât jderul propriu-zis. Uzual, jderul, de asemenea este și o denumire comună pentru toate speciile din genul "Martes", care sunt asemănătoare cu dihorul sau nevăstuica. Au o lungime (cap + trunchi) de 34-61 cm; iar coada de 15-30 cm și o greutate de 0,680-2 kg. Longevitatea = 5-10 ani. Corpul este alungit, zvelt, mlădios. Capul este relativ mare; botul ascuțit. Urechile sunt destul de mari, de formă
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
una diversă și bine reprezentată din mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici comun ("Erinaceus europaeus"), pârș cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"), liliacul
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]