6,279 matches
-
Acasa > Poezie > Cantec > CINE SUNT ȘI CUI RĂMÂN Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În adorarea nevăzutului Timpul parcă se rupe în două ... La ușa cui bate La fereastra cui colindă Domnului Doamne Cu crivățul, cu înfrigurarea Cu neîmplinirile, cu împlinirile Cu irosirile cu risipirile Cu căutarea psalmică, imnică În trup, în ochi, în urechi , în oase
CINE SUNT ŞI CUI RĂMÂN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_cine_sunt_si_cui_raman_elena_armenescu_1388913659.html [Corola-blog/BlogPost/347503_a_348832]
-
fi învinsă. Cred că ele mi-au sugerat răspunsul la întrebarea de ce nu ne simțim apăsați suflestește de atâta gri. Era interesant să constați cum undeva stă pitit un grăunțe, care nu se vede, dar curând va înflori. Grăuntele acela nevăzut, era promisiunea zilelor frumoase care vor urma. Primăvară își aruncase „buzduganul”, îl simțeai în preajma, îi auzeai parcă vâjâitul în aer, parcă ne privea de undeva, după un colț, gata să dea navală. Când am ajuns la destinație era noapte. Ploaia
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_in_prag_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
cuvântului sublim E o unduire de gand atunci, cănd vise ușor rostogolim, E lacrima care curge pe obrazul brăzdat de durere Sau poate-i clipă vrăjita, îmbrăcată cu multă tăcere ... Poezie sunt cuvintele noastre , cănd dragoste dăruim Atunci când pe treptele nevăzute ale timpului suim, Sunt șoaptele vântului care rătăcește prin lume hoinar Și n-are habar de cuvintele înșiruite-n dicționar... Poezie suntem noi , în existența noastră efemera Când îmbrăcam banalul într-o stălucitoare sfera, Sentimentele s-aprind și capătă dimensiuni
CE ESTE POEZIA? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_ciurezu_1465030430.html [Corola-blog/BlogPost/378162_a_379491]
-
mă încurc, adevărurile curg aliniindu-se, dezvelindu-se. Fug aproape de amurg în alt joc, în acela al umbrelor, sunt deja așezată în spatele umbrei ce pare mai înaltă, imit, mă țin după ea, până ce la un colț, mă văd umbrită, părăsită. Nevăzută mi-e umbra din cotitură, joc mai departe singură, prin propria-mi umbră. Veți spune că e prea neagră, că e cenușă? Vă răspund că nu este decât sinceritate. Decât umbra cuvintelor înșirate din vârful peniței sau a cuvintelor goale
ADINA DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/adina_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
crini șibujori, vieții. Mă împiedic,mă încurc, adevărurile curgaliniindu-se, dezvelindu-se.Fug aproape de amurg în alt joc,în acela al umbrelor, sunt dejaașezată în spatele umbrei ce paremai înaltă, imit, mă țin după ea,până ce la un colț, mă vădumbrită, părăsită. Nevăzută mi-eumbra din cotitură, joc maideparte singură, prin propria-miumbră. Veți spune că e preaneagră, că e cenușă? Vă răspundcă nu este decât sinceritate.Decât umbra cuvintelor înșiratedin vârful peniței sau a cuvintelorgoale, lipsite de inimă, ... VI. ADINA DUMITRESCU - DESLUȘIRI (POEME), de
ADINA DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/adina_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
cei mai mulți artiști încearcă să-și creeze o lume și ei sunt împărații acelei lumi - profunzimea lucrărilor mele, ca ființă umană, ar merge, probabil, maximum până la sexualitate, dar, pentru că eu nu vorbesc-sculptez mai întâi despre lumea mea, ci despre lumea Lui, nevăzută, căreia eu însumi îi aparțin, atunci lucruri extrem de profunde și extrem de grave, intră în reverberația sufletului meu, lucruri care țin de adevăr, de frumos, de bine, lucruri la scară cosmică, lucruri care depășesc cu mult capacitatea mea de percepere, și
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
un perete alb ce ne desparte, Culoarea ochilor fără lumină, Nu vreau să mă gândesc la moarte, O viață avem și ea este sublima. Bastonul, de culoarea ochilor pierduți Te-ndeamna și conduce-amar Ce vrei, ca să te-ntorci la ochii nevăzuți... Trezește-te iubito, nu e decât un biet coșmar. Mă-nchin în fața ta, de dragul tău, Te-am regăsit în Universul vieții, Mă-nchin petalelor de crin, Mă-ngrop cu anii tinereții. Din urmă ceas azvârl în clopotul nocturn Ca o
ASCULTĂ ÎNGERII de COSTI POP în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/costi_pop_1409188851.html [Corola-blog/BlogPost/371562_a_372891]
-
început: cei care au creat și creează literatură fantastică au altfel de trăiri, cu totul deosebite față de autorii realismului perfectibil al descrierii văzutului. În proza fantastică văzutul real este o parte a existenței autorului, care trăiește din imaginea imaginii realizate nevăzute, necontrolate. Este o detașare a eului creatorului de fantastic de egoul teluric profan, amnezic și lipsit de entuziasm. De aceea, în literatura populară, au apărut miturile, legendele, basmele care nu sunt altceva decât trăiri nobile ale omului în mediul său
CURSUL DE LITERATURĂ FANTASTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1435492240.html [Corola-blog/BlogPost/372753_a_374082]
-
nu sunt altceva decât trăiri nobile ale omului în mediul său, spunem noi, însă vom putea constata superioritatea clipelor meditației, a acelui, să-i spunem, transcendentalism . Toți mă priveau și îi simțeam cum încercau să pătrundă în lumea aceea a nevăzutului care, acum, le crea un moment de legare a existenței lor telurice cu eul cosmic. Intraseră într-o visare pe care o vedeam pe chipurile lor. Câțiva dintre ei călătoreau în lumea magnifică a lui Harry Potter și le observam
CURSUL DE LITERATURĂ FANTASTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1435492240.html [Corola-blog/BlogPost/372753_a_374082]
-
de ce le dădea atâta importanță. Ceaiul era cald și setea i se potolise. Și privndu-i chipul ce se anima, parcă întinerind cu câțiva ani pe măsură ce povestea, începea să înțeleagă că toate acele personaje despre care mama vorbea, erau firele ei nevăzute care o legau de viață. Uneori, privindu-i mișcările ce deveniseră ușor tremurătoare și dificultatea deja vizibilă cu care îsi coordona mișcările, care totuși - ce curios - nu erau greoaie așa cum s-ar fi așteptat să fie, ci aveau ceva din
CEASCA DE CEAI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ceasca_de_ceai_tania_nicolescu_1358626587.html [Corola-blog/BlogPost/342403_a_343732]
-
bisericii cu harul său. În cele din urmă preotul îi sfătui să termine cu hărmălaia ca să nu dea de bănuit cotoroanței de planul lor. În curând seara se așternu liniștită peste întreaga comunitate. Aproape de miezul nopții, ca la un semnal nevăzut, se adună cu mic cu mare la procesiunea de exorcizare a localității. Gospodarii aprind focuri în ogrăzi, apoi ies pe ulițe cu făclii și lumânări aprinse, cu icoane și cruci. Din toate părțile se strâng pe drumul principal bărbați și
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
acestea se sting de cum se apropie de ei. Cu cât cucernicul părinte citește mai tare sfintele slujbe, cu atât necurații simt o văpaie ce-i pârjolește. Deodată se produce un miracol. De la biserica din deal răsună dangătul clopotelor. Instantaneu, cineva nevăzut bate toaca. Pentru moment, părintele se oprește din rugăciune și întreaga suflare omenească din curtea lui Valdescu întoarce uimită capul spre biserica din deal. Dangătul clopotelor continuă să răsune misterios, iar toaca îi face să se cutremure. Un glob luminos
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
este așa, dar acum ,,vinovata“ este Missy ... vișla mea de vânătoare, singura cățelușă de pe stradă. Îl aud pe Radu, nepotul meu ... are 4 ani, s-a cocoțat pe poartă și strigă: - Sonia! Sonia! vino și dă-mi un pupic! Din partea nevăzută ascult zgomote nedeslușite și glasul binecunoscut milogindu-se iarăși, - Hai Sonia ... vino și dă-mi un pupic! Sonia, o zvârlugă de fată, nepoțica vecinilor, e mare ... are deja doi ani și jumătate! Deslușesc vocea cristalină, puțin repezită a fetiței: - Mă
TANDREŢE COPILĂREASCĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 by http://confluente.ro/Tandrete_copilareasca.html [Corola-blog/BlogPost/344251_a_345580]
-
ar fi pierdut în negura uitării iar ei, rămași împreună, ar fi pierdut totul. În acea noapte, cea mai lungă noapte trăită, a găsit de cuviință să creadă că viața unui om nu este decât asemeni unei pânze de păianjen nevăzută, pânză la care sufletul și mintea fiecăruia trudesc din greu să o întrețină, să o mărească și mai ales să o ancoreze continuu cu „odgoane” de puncte de sprijin. Odată o legătură ruptă trebuie refăcută alta. Atunci când prea multe legături
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
apropiat, să nu ne mirăm că așa ceva nu se produce. Farmecul intelectual, subțire și umorul fin al scrierilor lui Dorel Schor oferă acea satisfacție lăuntrică, acel zâmbet interior, efect al descoperirii frumosului în deplinul său înțeles, a fețelor de regulă nevăzute ale cuvântului și, mai ales al adevărului lor, chiar dacă acesta nu este chiar foarte comod pentru păcatele noastre cele de toate zilele. Citind, vom deveni noi înșine mai înțelepți, sau poate chiar mai buni. Cu siguranță însă și mult mai
ZÂMBETUL ÎNŢELEPTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Zambetul_inteleptului_mihai_batog_bujenita_1349252828.html [Corola-blog/BlogPost/343879_a_345208]
-
avea niciodată, Cetatea e-nchisă pentru trecătorii pașnici și triști, Așteptăm stelele să rasară pe strada întunecată, Lumea e plină de magii controlate ,actori și artiști, Simplitatea e speranța și visul ...esență legendară! Poezia va pluti precum iubirea ,pește culmi nevăzute, Praful va fi la fel ,înălțimea metaforelor va fi o enigmă ciudată Puștiul ideilor ne va face războinici nevăzuți ai e-ului, Creația se va muta în atelierele spațiale,idee controversată, Vom căuta enigme ,vom sapă în fundația muzeului, Ideile
JUSTIȚIA O CĂUTĂM DIN ALTE TIMPURI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2360 din 17 iunie 2017 by http://confluente.ro/Poeme--Meditatie/lucian_tatar_1497652843.html [Corola-blog/BlogPost/353716_a_355045]
-
plină de magii controlate ,actori și artiști, Simplitatea e speranța și visul ...esență legendară! Poezia va pluti precum iubirea ,pește culmi nevăzute, Praful va fi la fel ,înălțimea metaforelor va fi o enigmă ciudată Puștiul ideilor ne va face războinici nevăzuți ai e-ului, Creația se va muta în atelierele spațiale,idee controversată, Vom căuta enigme ,vom sapă în fundația muzeului, Ideile agonizate ale verdictului ,le vrem pierdute! Metamorfoza va fi întoarcerea în viitor sau trecut, Am ales cu gândirea avara
JUSTIȚIA O CĂUTĂM DIN ALTE TIMPURI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2360 din 17 iunie 2017 by http://confluente.ro/Poeme--Meditatie/lucian_tatar_1497652843.html [Corola-blog/BlogPost/353716_a_355045]
-
unghere, Îmi intra în priviri și-ncep să tip, În jurul meu se-nvârt în cerc, himere. Mă prind de mâini, din carnea mea mă smulg Chirurgii neștiuți din alte spații Și mă transform din plumbul greu, în fulg În sala nevăzutei operații... Mă vărs în alte lumi, în alt decor, Să umplu vidul dintre cer și lume, N-aș vrea să-ntorc secundă mea de zbor Materiei ce poate s-o sugrume... Referință Bibliografica: Somnul / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
SOMNUL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1485680254.html [Corola-blog/BlogPost/373489_a_374818]
-
că trăiește când săruta fiecare părticică din pielea mătăsoasă a femeii, prin porii ei el își lua hrana spiritului, nu înțelegea viața fără ea. Își punea mereu întrebarea: ”cum a putut trăi viața searbădă și dezordonată când aproape de el, dar nevăzută, trăia această ființă care acum devenise parte indestructibilă din el?„ Zbierea turba, se plimba furios prin birou, în drumul lui dus-întors, pentru aș potoli furia, arunca tot ce prindea, fie că era scaun, scrumieră sau dosare. Vestea internării lui Corcoduș
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488611974.html [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]
-
piese de teatru reprezentate în București și provincie, din care trei (“Poarta”, “Ferestre deschise” și “Explozie întârziată”) sunt comentate cu elogii de presa vremii. Urmează apoi alte producții dramaturgice, promovate aproape anual (“Ochiul albastru”, “Costache și viața interioară”, “Himera”, “Ștafeta nevăzută”, “Simple coincidențe”) care îl impun între numele cele mai circulante în opinia teatrală. Îi apare de asemenea microromanul “Don Juan din Grădina Icoanei” și un volum de “Poeme discursive”. Scrie în presa literară, la “Contemporanul”, “România Literară”, “Luceafărul”, “Viața Românească
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
Nu, dragul meu. Doar voalat și o mare durere și temere, așa percepeam. Dincolo e adevăratul suflet. Poate că, sufletul meu e sufletul tău. Esti Tu sau sunt Eu? Privindu-te simțeam cum pătrund tot mai profund dincolo, în planul nevăzut, în adevăratul Tu! îți răspundeam... - Te-am bulversat rău, ca să vezi ce reușesc! Scot tot din adâncul omului! ți-am spus... - Știam! Sufletul unui om este mai mare decât fundul unui ocean! îmi răspundeai.... M-ai întrebat: - Accepți să citești
ELEGIA I PE FIRUL GÂNDULUI CĂLĂTOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/Elegia_i_pe_firul_gandului_calator.html [Corola-blog/BlogPost/344269_a_345598]
-
și de demoni, de barbari și demonițe, de zei și de zeițe ale pământului...când văd și știu cum cad și trec din spațiul sublunar, supus corupției, în spațiul supralunar, și invers proporțional cu pătratul distanței dintre Pământ și fața nevăzută a Lunii...când văd cum cad Îngerii de lumină din Cerul Hyperboreei într-un Cosmos demonizat...cad în sus și în jos si în toate părțile deodată...și credeti-mă și pe mine că nici eu nu mă simt prea
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
arzători, Mă risipesc în tot, dar sunt întreagă. Înaintând, contururi se tot șterg Și-aș vrea ca să pătrund și-n alte ere, Dar mă oprește-un gând. Nu pot să merg, Nu-mi este dat să trec de bariere. Îndemnul nevăzut eu îl ascult, În jos se văd iar valuri de ninsoare, Și mi-aș dori.... Cât mi-aș dori de mult! Să trec de bariere... Pot eu oare? Referință Bibliografică: CĂLĂTORIE / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2218
CĂLĂTORIE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1485420909.html [Corola-blog/BlogPost/381146_a_382475]
-
Rugăciunea lui Iisus - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” - se poate rosti oricând și oriunde, potrivindu-se la fel de bine și nevoitorului din pustie, și creștinului care viețuiește în tumultul cetății. Căci amândoi poartă același război nevăzut, cu aceleași „duhuri ale răutății” (cf. Efes. 6, 12), și amândoi au trebuință de aceeași armă nebiruită: Numele lui Iisus pentru care ambii trebuie să se „roage neîncetat” deoarece au de atins aceeași țintă: - a mântuirii sufletului și a trupului
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
de sufletul său. În timp ce doarme, mănâncă, bea, muncește, mireasma rugăciunii se răspândește din sufletul său. De acum înainte nu se mai roagă în anumite momente, ci mereu. Mișcările minții curățite sunt glasuri tăcute care cântă, în taină, o cântare Celui nevăzut” - spune Sf. Isaac Sirul. Iar pelerinul ne mărturisește: „M-am învățat atât de bine cu rugăciunea inimii, încât o lucram neîncetat, iar, în cele din urmă, am simțit că mergea de la sine, fără nici o lucrare din partea mea; rugăciunea izvora în
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]