312 matches
-
de năruiri care au avut loc în fizică, „regina științelor”. Tocmai când fizica newtoniană părea să-și fi epuizat domeniul formulând elegantele legi universale care elucidau toate tainele spațiului și timpului, a apărut teoria relativității a lui Einstein; splendidul edificiu newtonian s-a prăbușit brusc și astăzi nu mai ocupă decât o parcelă insipidă și nesigură din infinitul imperiu al relativității spațiu-timp. Dar și teoria lui Einstein a avut parte de o soartă similară. Când Einstein încerca să „lege” microuniversul și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
domina hiperrealitatea. Realismul practic a fost obsesia istoriei și a gândirii moderne. Hiperrealitatea și hiperrealismul au devenit motivele pregnante de îngrijorare în vremurile pe care le trăim. Temeiurile realismului practic au fost științele experimentale și pozitive, în frunte cu fizica newtoniană. Temeiurile hiperrealității și hiperrealismului nu se află doar în performanțele televiziunii și internetului, ci în cataclismele care au lovit temeiurile cunoașterii în secolul XX. Realismul halucinant care ne inundă viața nu este doar trăire subiectivă a hiperrealității. Nu numai iluziile
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
afirmat în 1959 („Theory of Strong Coupling of Ordinary Particles”), într-un referat susținut la A IX-a Conferință Internațională de Fizică a Energiilor Înalte, că lumea este „înșiretată”14, adică autoconsistentă. Timp de secole, în fizică a dominat ideea newtoniană că realitatea trebuie descrisă prin ecuații ale mișcării. Newton însuși a definit forța ca produsul dintre masă și accelerație; Maxwell a elaborat ecuațiile pentru câmpurile electromagnetice; Schrödinger și Dirac au propus ecuații ale mișcării sistemelor atomice. Toate aceste descrieri matematice
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu există alte adevăruri decât cele pe care ea le recunoaște ca atare. O critică similară i-a adus Doll jr. și lui Newton. Acesta este acuzat că ar fi privit realitatea ca „simplă, ordonată și observabilă”. „Ciudățenia” (pecualiarity) metafizicii newtoniene ar consta tocmai în acceptarea fără nici un fel de suspiciune a existenței unei „ordini naturale” (natural order) în Univers. Viziunii newtoniene Doll i-o opune pe cea prigogineană: Noi considerăm că ordinea haotică sau complexă, nedeterminarea, orientarea internă și autogenerarea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și lui Newton. Acesta este acuzat că ar fi privit realitatea ca „simplă, ordonată și observabilă”. „Ciudățenia” (pecualiarity) metafizicii newtoniene ar consta tocmai în acceptarea fără nici un fel de suspiciune a existenței unei „ordini naturale” (natural order) în Univers. Viziunii newtoniene Doll i-o opune pe cea prigogineană: Noi considerăm că ordinea haotică sau complexă, nedeterminarea, orientarea internă și autogenerarea sunt neobișnuite pentru că ele violează „ordinea naturală” newtoniană 177. Pe de altă parte însă, Doll a sesizat cu exactitate impactul nefericit
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fel de suspiciune a existenței unei „ordini naturale” (natural order) în Univers. Viziunii newtoniene Doll i-o opune pe cea prigogineană: Noi considerăm că ordinea haotică sau complexă, nedeterminarea, orientarea internă și autogenerarea sunt neobișnuite pentru că ele violează „ordinea naturală” newtoniană 177. Pe de altă parte însă, Doll a sesizat cu exactitate impactul nefericit al gândirii carteziene și al metafizicii newtoniene asupra științelor sociale. Acestea din urmă au fost denaturate. S-au împrumutat din cartezianism și newtonism principii precum predictibilitatea cauzală
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prigogineană: Noi considerăm că ordinea haotică sau complexă, nedeterminarea, orientarea internă și autogenerarea sunt neobișnuite pentru că ele violează „ordinea naturală” newtoniană 177. Pe de altă parte însă, Doll a sesizat cu exactitate impactul nefericit al gândirii carteziene și al metafizicii newtoniene asupra științelor sociale. Acestea din urmă au fost denaturate. S-au împrumutat din cartezianism și newtonism principii precum predictibilitatea cauzală, ordinea liniară și metodologia închisă - care nu sunt deloc adecvate pentru abordarea fenomenelor sociale și a trăirilor umane. După el
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
simple, rectilinii ori circulare. Atunci forța aburului a fost reinventată, ea favorizând progresul industrial. De asemenea, A. Einstein a conceput teoria sa asupra relativității după ce, în prealabil, au fost efectuate experiențe ale căror rezultate nu se puteau explica prin teoria newtoniană. O puternică influență exercită asupra elevilor predecesorii, profesorii lor: Socrate l-a influențat pe Platon, J. Haydn pe L. van Beethoven. Chiar dacă discipolul se îndepărtează de modelele inițiale, acestea au avut un deosebit rol în faza inițială a pregătirii lor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
procese electrice care au loc în creierul uman, devenind astfel un produs al creierului fizic, nu o cauză prin sine însăși. Astfel, într-o lume fizică obiectivă și deterministică, orice experiment științific devenea independent de observatorul ce efectua experimentul. Fizica newtoniană explică foarte bine realitatea lumii înconjurătoare și modul cum ne așteptăm noi să funcționeze realitatea în viața noastră de zi cu zi. Dar este oare ea corectă pentru toate situațiile ? În anul 1905 Albert Einstein schimbă într-un mod radical
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
principiul localizăriiă, o acțiune neputându-se propaga mai repede decât viteza luminii, considerată viteză limită în Univers. Totuși, nici teoria relativității generalizate nu reușea să explice toate fenomenele fizice - în special cele legate de particulele elementare, particule pe care fizica newtoniană le considerase până atunci ca fiind punctiforme, ulterior fiind asimilate unor bile rigide. Fondatorul fizicii cuantice, fizicianul Max Planck (1858- 1947Ă, în urma studierii radiațiilor emise de corpul negru, descoperea în anul 1906 faptul că radiația corpului negru nu se producea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de Niels Bohr și Werner Heisenberg, conform căreia actul observării conștiente de către un observator determină colapsarea dintr-o multitudine de stări într-o unică stare a particulei observate. Acest fapt aduce însă sfârșitul obiectivității și a determinismului cauzal din fizica newtoniană, de vreme ce conștiința observatorului joacă un rol activ în manifestarea obiectului observat. Mecanica cuantică este cel mai ciudat domeniu al fizicii de până acum, care demonstrează că la nivel subatomic comportamentul particulelor elementare încetează de a se mai supune întru totul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
manifestarea obiectului observat. Mecanica cuantică este cel mai ciudat domeniu al fizicii de până acum, care demonstrează că la nivel subatomic comportamentul particulelor elementare încetează de a se mai supune întru totul legilor cauzalității, așa cum se petreceau lucrurile în mecanica newtoniană. La nivel microcosmic se pare că realitatea este alta decât cea cunoscută de noi în viața de zi cu zi. Fluctuații cuantice apar permanent la acest nivel, fluctuații care nu pot fi prezise. Conform interpretării de la Copenhaga o particulă elementară
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
ceea ce i-a împiedicat să unească piesele de puzzle ale realității într-un tot unitar care să permită explicarea modului de funcționare a realității. Teoria haosului ne arată că haosul, impedictibilul, se manifestă chiar și în sistemele considerate în mecanica newtoniană strict predictibile, cum ar fi mișcarea unui pendul. Universul nostru nu rămâne deloc fidel legilor fizicii, aceste legi operând cu anumite limite, ca și cum ar avea un anumit grad de libertate, fiind mai degrabă creativ și în continuă evoluție decât strict
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a constatat că datele de intrare nu erau chiar identice, existând niște diferențe foarte mici, care păreau a fi nesemnificative. Însă aceste mici diferențe făceau ca, după un scurt timp de simulare, rezultatele testelor să difere semnificativ între ele. Mecanica newtoniană afirmă că se poate determina starea unui sistem în viitor dacă este cunoscută starea sa la un moment dat bazându-ne pe principiul cauză efect, fiind deci complet deterministă. Pentru a cunoaște starea unui sistem trebuie să folosim aparate de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
produce nici o evoluție în studiul particulelor elementare care se încăpățânează să-și păstreze secretele. Vom vedea, în capitolul dedicat particulelor elementare că fizica clasică a ajuns, într-adevăr, într un impas în ceea ce privește explicarea naturii acestor particule, considerate inițial de către mecanica newtoniană punctiforme, iar ulterior fiind asemănate unor bile rigide. Este posibil ca direcția în care merge fizica clasică să nu fie tocmai cea bună ?! Numele lui Aspden este purtat în prezent de un efect ciudat, căruia nu i s-a putut
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
o simplă rezultantă a organului extrem de evoluat, numit creier, nu a dus la nici un rezultat, aceasta trăgându-și, se pare, rădăcinile adânci chiar din strania lume subatomică. Interpretarea proceselor care se produc în microstructurile creierului numai pe baza legilor mecanicii newtoniene (ce implică existența determinismuluiă constituie deja o eroare din moment ce fizica a demonstrat că la nivelul subatomic lucrurile de petrec cumva altfel. Evident, creierul deține un rol important în procesul apariției 78 conștiinței, știința descifrând o mare parte din tainele acestuia
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
O. Lioubashevski, 1999Ă. Aceste structuri sunt numite osciloni. Imaginile obținute de Lioubashevski seamănă foarte bine cu imaginile atomilor de tungsten obținute la microscopul electronic. Oscilonii ar putea fi cheia înțelegerii lumii subatomice - însă acest lucru impune atât renunțarea la conceptul newtonian conform căruia particulele elementare sunt punctiforme, cât și a celui mai modern, relativist, conform căruia particulele elementare ar putea fi asimilate unor bile rigide. Nici unul dintre aceste modele nu este viabil, neputând explica în totalitate fenomenele care se produc în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
umbră. Dar nu numai terorismul ne amenință. Schimbarea climei face din ce în ce mai multe victime, fie că este vorba de călduri insuportabile sau de inundații devastatoare. Iar o mare parte din vina pentru aceste manifestări climatice o poartă însuși omul. Conform determinismului newtonian, cunoscând condițiile inițiale și legile care guvernează procesele implicate, putem determina atât trecutul cât și evoluția viitoare a unui sistem. Prin urmare, ar putea fi viitorul descifrat ? În primul capitol am văzut că nici măcar evoluția vremii nu poate fi determinată
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
răspuns la apariția unui stimul, deși nimeni nu știe să explice de ce. Sistemele complexe par a se comporta uneori într-un mod neașteptat, complet diferit de așteptările sau intuiția noastră. Dacă orbitele planetelor din sistemul nostru solar se supun mecanicii newtoniene, fiind previzibile, în schimb nu putem prevedea orbitele meteroriților sau cometelor care străbat spațiul interplanetar. Deși mic, pericolul căderii unui asemenea corp ceresc pe planeta noastră, nu este neglijabil. Dacă ploile de stele care apar uneori pe cerul nopților de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
false. Noțiunile teoretice își g)sesc propria justificare în reușită teoriilor care le instrumenteaz). Despre predispusele legi ne întreb)m: ,,Sunt ele adev)rate?”. În leg)tur) cu teoriile, ne întreb)m: ,,Cât de mare este puterea lor explicativ)?”. Teoria newtonian) a gravitației universale a furnizat o explicație unificatoare a fenomenelor celeste și terestre. Forță ei const) în num)rul de legi și generaliz)ri empirice anterior disparate, care ar putea fi subsumate într-un sistem explicativ, precum și în num)rul
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sau cu asocierile înregistrate, ins) e, în schimb, o explicare a acestora. Formulă accelerației unui corp în c)dere liber) nu explic) cum anume se petrece c)derea. Pentru g)sirea explicației se apeleaz), prin intermediul fizicii clasice, la întregul sistem newtonian - un pachet de concepte inter-relaționate, o manier) de organizare a lumii fizice în care evenimentele pertinente devin naturale sau necesare. De îndat) ce sistemul este înțeles, odat) ce principiul s)u de organizare este priceput, ne afl)m în posesia
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
treac) teoriile economice ale imperialismului, ci pentru c) excepțiile eșueaz) în invalidarea unei teorii, dac) ivirea lor poate fi explicat) cu temei. O pâl) de vânt care poart) o frunz) în c)dere nu pune sub semnul întreb)rii teoria newtonian) a gravitației universale. La fel trebuie privite și teoriile lui Hobson și Lenin; cauzele amintite pot opera, ins) alte cauze le pot denatura sau acoperi. Teoriile lui Hobson și Lenin pot explica imperialismul, atunci când el apare, ele neputând totuși fi
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ri s) urmeze politici imperialiste) o constituie oricare dintre formele economice care se dovedește cea mai eficient), într-un moment determinat și în interiorul unei arii adecvate. Pentru a veni în completarea comparației sugerate mai sus, s) spunem c) forță gravitațional) newtonian) a acționat, într-adev)r, și înainte, chiar dac) nu fusese complet identificat); cauzele imperialismului, prezente în capitalismul avansat, existau și mai înainte, chiar dac) identificarea capitalismului cu imperialismul le-a ocultat. III Dup) Primul R)zboi Mondial, Lenin și discipolii
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unei singure forțe. Teoria cuantică pornește de la cateva idei esențiale, pe care le vom prezenta pe scurt: 1. În primul rând, fizica cuantică consideră că toate sistemele materiale posedă o caracteristică principală: dualitatea undă-particulă. Astfel, electronii - care În fizica clasică, newtoniană acționau ca particule, pot În condiții speciale să se comporte ca unde, respectând legile electromagneticii și nu cele ale mecanicii. 2. Toate acțiunile care au loc În fizică pot fi măsurate, iar cele mai mici unități energetice, care nu mai
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
spirală cunoaștere-conștiință a parcurs trei etape: I) Etapa copernicană, în care universul încetează să fie considerat geocentric; universul este format din trilioane de sisteme solare, omul capătă conștiința existenței sale efemere, egale cu o clipire a universului. II) În etapa newtoniană se stabilește că pământul se învârtește cu o viteză de 30 km/sec. adică de 108.000 km/oră, dar forța gravitației îl menține pe orbită. III) Etapa einsteiniană, prin formula E = mc2, realizează unirea a trei elemente: energia (E
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]