646 matches
-
la aristocrația spirituală, pe care natura au semănat-o cu multă zgârcenie pe fața pământului. Și această aristocrație e șicanată în republica literelor, ca și aristocrația numelui istoric în republica cetățenilor. În amândouă republicele mediocritatea (din invidie și din simțământul nimicniciei sale) va bănui capetele pe care nu va putea sau nu va voi să le înțeleagă. Și un asemenea cap cu judecată. vastă și limpede este într-adevăr autorul manualului de logică, din care cauză republica literelor române e pe cât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alunecau și se încordau pe geamul din spatele mașinii? Sau le văzuse doar într-una din fanteziile lui? N-ar putea găsi vreun indiciu? Dar orice indiciu i se furișa din minte, reducându-l la un zadarnic, neputincios, pustiu simțământ de nimicnicie. Dacă ar fi putut să-i spună cineva, dacă măcar ar fi existat vreun martor. Dar a existat un martor, ba chiar îl și recunoscuse. Și această idee se dizolvă însă în neantul din mintea lui și se mistui. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Îl crede Într-adevăr pe președinte când Îi spunea că nu avea să-l lase să cadă, că va găsi și pentru el ceva. Îl salută. Visul spulberat al unui om de cincizeci de ani - ridicol În orgoliul său, În nimicnicia lui, În Înfrângerea lui. Și era cu atât mai ridicol cu cât visul Îi fusese mai măreț. Și poate că nu va mai veni o altă ocazie. Totul se sfârșise. Închise telefonul. Stinse lumina și trase pătura Într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe toți, pe dumneata care ești supusul puterii și pe mine despre care puterea afirmă că sunt independent, așa-i place să afirme pentru ochii mulțimii, care a încetat de mult să mai fie încrezătoare. Aceasta-i relația care exprimă nimicnicia unui adevăr din care, parte din omenire, își făcuse cândva - eu însumi, cu unele corecturi - un ideal, posibilitatea unei salvări a societății, găsind apropieri, rămase numai pe hârtie, între ideologia vânturată și preceptele biblice. Dar asta se dovedi a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
dovedindu-și pentru el, ca-ntr-un miracol, la fel și pentru alții (aidoma și mie, câteodată, care scriu aceste rânduri) secrete refugii în tinerețe. Aceste performanțe aparțin bineînțeles spiritului, arătându-și dominația, în timp ce materia își continuă drumul ei în nimicnicie... „Ce dimineață frumoasă, Keti!” spusei pe negândite, ca o reacție firească la lumina frunzelor de primăvară, și, deodată, mă surprinsei așteptându-i răspunsul, dar vorba ei nu se ivi. Eram singur. Mă simțeam mult prea singur, domnul Pavel nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
vorba de îndreptarea lumii, cum ni se spunea), era același cu cel ce secătuia viața însăși, complexitatea, strălucirea relațiilor umane. Era ca și cum respirația societății se prinse izgonită de o piază rea. Mai era sectorul codului penal cu furtișagurile, escrocheriile lui, nimicniciile vieții omenești, lăturile valului dintotdeauna. Roba de pe umeri ne fusese smulsă de mult, destinul părea să fi fost în felul acesta conștient că urma să prezidăm cenuși. Lumi buimăcite își cerșeau bruma de dreptate, câtă mai rămăsese de partea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cum suntem noi mai pot face ceva. La Auschwitz, amintește-ți, cine-ar fi putut decât tot cei din interior, cu alte cuvinte, ai puterii. N-au făcut-o. Faptul că n-au făcut-o nu schimbă datele, întărește doar nimicnicia. Se împacă cu gândul că dacă n-ar fi el ar fi altul, care poate n-ar face-o din teamă sau convingere. Era însă fericit că personal nu i s-a ivit vreun prilej în care să fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
nedrept din rai, se supără pe Creatorul lor și beau cupa cu venin a răului până la capăt. Din această perspectivă, cum spuneam, vom înțelege infinitele violențe, războaiele, crimele și oceanul de durere în care se scaldă ființa umană, stăpânită de nimicnicie. Dacă a fost o ființă nesupusă față de Dumnezeu, omul rămâne o ființă nesupusă și față de sine. Comportamentul omului față de om rămâne, din acest punct de vedere, un exemplu, un caz particular, al josniciei și ticăloșiei conștiente, asumate 18. Un capitol
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
într-adevăr, mă aflasem în mijlocul unei mici și odioase conspirații. Aveau ,,ceva" cu tânărul absolvent de studii superioare și foloseau metodele pe care le aveau la îndemână pentru a-l pune în inferioritate. Tânăr absolvent fiind nu luasem contact cu nimicnicia umană și am reținut întâmplarea ca fiind prima dintr-un lung șir de fapte și întâmplări de care aveam să mă lovesc toată viața într-o lume românească care funcționează asemenea Patului lui Procust și care amputează la întâmplare capete
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
secret. Lumea creștină este una a iubirii. Prin iubire se poate construi durabil și cu ajutorul iubirii oamenii își vor modifica condiția în mod esențial. După Isus oamenii nu mai sunt la fel. Fiul le oferă argumentul suprem în fața suferinței, a nimicniciei și a îndoielii. Iubirea este chiar argumentul și singura luptă cu moartea. Oricât am fi de păcătoși și de străini de morală, avem o soluție de îndreptare. Putem iubi oamenii și de aici ne poate veni vindecarea și mântuirea. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este marele secret. Lumea creștină este una a iubirii. Prin iubire se poate construi durabil și cu ajutorul iubirii oamenii își vor modifica condiția în mod esențial. După Isus oamenii sunt la fel. Fiul le oferă argumentul suprem în fața suferinței, a nimicniciei și a îndoielii. Oricât am fi de păcătoși și de străini de morală, avem un argument și o soluție de îndreptare. Putem iubi oamenii și de aici ne poate veni vindecarea și mântuirea. Oamenii vor fi de acum, odată cu creștinismul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cuvinte ar fi o mare eroare să privim capitalismul ca pe un sistem dat odată pentru totdeauna. Așa cum am demonstrat, capitalismul nu există dintotdeauna, deșii rădăcinile sale sunt foarte adânci în istorie. Cu siguranță omul viitorului se va desprinde de nimicnicia sa și va privi cu un zâmbet pe buze această zbatere a noastră de acum, această bătălie cu sărăcia și cu nevoia permanentă de optim care există acum în viața noastră. Nu știm când se va întâmpla asta, dar știm
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nimeni curaj, atunci să dea mita și să tacă din gură. Știa, și știm cu toții, că este greu să te pui ,,cu sistemul" indiferent de ocazia pe care ți-o alegi. La noi, în spațiul tuturor intereselor, trădărilor, lașităților și nimicniciilor umane, a ieși din rând echivalează de cele mai multe ori cu ,,sinuciderea". Am asemenea experiențe proprii și la ultima, un coleg ,,cuminte" chiar așa mi-a spus: ,,Ai grijă ce faci! Cred că ești conștient că te poți ,,sinucide"?!". Evident că
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
perfect - omul, imperfect; Dumnezeu este etern - omul, trecător; Dumnezeu este atotputernic - omul, neputincios; Dumnezeu e sfânt - omul, păcătos. Dumnezeu și om sunt extreme: Dumnezeu este pozitivul în mod absolut, ansamblul tuturor realităților, omul este negativul în mod absolut, ansamblul tuturor nimicniciilor". Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. 69. 170 Paul Diel consideră că ,,Transformarea aceasta, a personificării imaginative a obiectului, în exigență a autopersonalizării active a subiectului va duce la evoluarea culturii magice spre cultura mitică". Vezi Divinitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și pentru a-și justifica utopia. ,,Ei recunosc fățiș că universul este invadat de multă corupție, că oamenii sunt conduși nu de adevăratele rațiuni superioare, că cei buni sunt chinuiți, iar răul triumfă, iar cei răi domină... Căci este o nimicnicie și o sfidare să fie fie ceea ce nu sunt: regi, înțelepți, războinici, sfinți, ce nu sunt în realitate". Cetatea soarelui, Editura Științifică, București, 1958, p. 103. 40 Mises afirmă: ,, Nicăieri și nicicând nu vom descoperi stabilitate și imobilitate în univers
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
hrănește din cunoașterea caracterului său iluzoriu. Un orgoliu peste care se așază chinul neputinței de a se elibera topindu-se în nimic: „Totul e nimic, desigur; dar noi înșine nu putem fi nimic pentru noi; nu ne putem include în nimicnicia universală. Eul supraviețuiește propriilor sale certitudini, eul se încăpățânează” (I, 361). Poate că scepticismul iluminat al lui Cioran s-a născut tocmai din revelația propriei absențe Ă experiență a unui Narcis agonic și alienat: „Tot ce cred despre lucruri se
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în cimitire de țară ca să fumez...” (I, 91). Într-o zi de 1septembrie, Cioran notează: „Ieri și azi, m-am plimbat singur pe câmpuri, ceasuri în șir. Doar mersul mă scapă de obsesii. De îndată ce mă întind și privesc cerul, sentimentul nimicniciei universale” (I, 111). Consecința privirii cerului să fie aici anxietatea? Dacă cerul instituie uneori o astfel de stare, contactul cu pământul e odihnitor. E 7 octombrie, la o lună și ceva după consemnarea anterioară, și Cioran scrie: „Duminică la țară
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în arta de a conduce, de a purta războaie sau a primi soli etc., textul are și o dimensiune lirică, meditativ-elegiacă, pe universale topoï: fortuna labilis, ubi sunt. Un adevăr omenesc mai adânc imprimă operei înfiorarea de timp și de nimicnicia ființei („...că omul, în lumea aceasta, șade între viață și moarte”) și accentele de conștiință tragică a limitărilor și constrângerilor istorice, politice, resimțite de principele unei țări mici. Parabolelor și metaforelor biblice, ecourilor din opere ale Sfinților Părinți ai ortodoxiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
șase, sunt în seama directoarei”. Și exemplele ar putea continua. Într-o însemnare (ms. 2264) de mai târziu Eminescu rezumă astfel acest tablou: „școalele din județul Vaslui sunt cele mai bune posibile, precum lumea lui Leibnitz, cu toată mizeria și nimicnicia ei vădită, este cea mai bună lume posibilă, căci posibilitatea și existența sunt identice și ceea ce e posibil există”. Exista o lume formată din „copii goi și bolnavi, învățători ignoranți și rău plătiți, administratori superficiali” care, în nici un caz, „nu
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aude zgomotele voastre și încetează imediat să mai gândească. Omul începe să sufere. DOAMNA WURM: Doamnă Grollfeuer... DOMNUL KOVACIC: Doamna profesor Grollfeuer. DOAMNA GROLLFEUER: Cum vă permiteți una ca asta? De câte ori a trebuit persoana mea proprie să corecteze din cauza asta nimicnicia voastră, pentru că, dacă e ceva care să mă dezguste mai mult decât exprimarea zgomotoasă a vieții voastre este aceea să mi se adreseze cineva cu titlul de profesor al răposatului meu soț? De câte ori? Răspunde dumneata, doamnă Kovac. DOAMNA KOVACIC: Arătați
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
poate fi un altul, pentru că un subom ca dumneata este incapabil să ajungă la scandal. Singurul lucru scandalos la dumneata este că te-ai născut, doamnă Wurm. Wurm...Vierme, Wurm... o asemenea scârboșenie ca și constelația de nume, o asemenea nimicnicie ca mare iluzie. Ce vă zgâiți toți așa...? Aveți bunăvoința și mișcați-vă unii peste alții. Poporul trebuie în permanență divizat. (Arată bastonul soților Kovacic) Hai, marș afară în grajdul vostru de casă. Și dumneata, doamnă Wurm, fii atât de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trezește prins detectivul. Nota retrospectivă a narațiunii - Marlowe istorisește povestea familiei Quest și întâmplările macabre ce-l prind într-o plasă a suspiciunii și nevrozei - induce de la bun început sentimentul eșecului. Cușca scorojită din care, asemenea unui păianjen, Marlowe contemplă nimicnicia lumii e mai puțin o metaforă a decăzutului univers californian, cât cutia de rezonanță în care se aud ecourile distorsionate ale lăcomiei, cruzimii, imoralității și violenței universului. Vizita neașteptată a lui Orfamay Quest tulbură nu doar liniștea, ci și micul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
down-town-ului, el dă frâu liber obsesiilor ce-l macină. Capitolul poate fi citit și ca o cartografiere psihologică a umanității postbelice, a unui Los Angeles prins necruțător în gheara mașinismului și a tehnologiei, un Los Angeles ce se zbate în nimicnicia luminii neoanelor și în veselia deșucheată a umanității reduse la o existență larvar-instinctuală: Am apucat-o la dreapta, pe bulevardul Sunset, dar nu spre casă. La Brea am cotit-o spre nord, am trecut peste Highland, dincolo de Cahuenga Pass, până
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
care sunt și comunică în marginea lor meditațiile sale morale, temător, mereu, să nu cadă în păcatul trufiei. Mulțumește, întâi, Domnului că i-a îndepărtat solzii care îi acopereau vederea și i-a dat putința de a-și cunoaște „păcătoșenia, nimicnicia și ticăloșia”. Deschidere bună pentru un credincios smerit. Să se observe că lui îi plac și scriitori minori (cazul I. Al. Brătescu-Voinești) și e de părere că modestia le stă bine tuturor, dar mai cu seamă oamenilor inteligenți, că el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
s-ar lasă un tanar eminent plătit de asemenea personaje, cănd acum are acces la "joburi" bine plătite, în țări civilizate, în care excrocii pot să peroreze cel mult la vorbitor, nu la tribune oficiale? Al treilea Cavaler înspăimântător este Nimicnicia, care desenează viitorul României nu în liniile ferme ale democrațiilor occidentale, ci sub forma caricaturala a socialismului latino-american cu puseuri autoritariste sau dictatoriale. Modelul spre care pare să se îndrepte societatea românească după revenirea în forță la guvernare a partidului
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]