644 matches
-
toate se desfac, Că ninge diminețile cu rouă, Că cerul, spre-orizonturi, e opac. Eu port și vina că rămânem singuri, Conștiința mi-e un front fără de soli. De multe-n viața asta suntem siguri, În viața socotită-n patru țoli. Nimicnicia veacurilor toate, Chiar foamea celor mulți și oprimați, Mi le asum atât cât se mai poate În vremea grea a urii dintre frați. Sunt vinovat că suntem dați pieirii, Că trag spre munții mei ca un ascet. Eu îmi asum
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
sau din disprețul față de semeni? Oamenii aceștia scriu numele lui Dumnezeu cu literă mică, iar pe al lor, cu majuscule. De parcă universul s-ar învârti înjurul lor și, nu ei în jurul universului. Dacă ar reuși să-și vadă propria lor nimicnicie, s-ar rușina, intrând în anonimat. De ce nu se gândesc ei mai bine, că nu reușesc să se ferească de propria lor necurăție, neajuns care nu se mai întâlnește la nici o altă vietate, pasăre sau insectă, după cunoștința mea. Asta
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
sens, emoție și culoare” crescute ele însele din coloana viguroasă de suflet, inimă și minte pusă cu rost și tâlc, prin pasiune, să slujească năzuinței de a dărui frumosul, a lumina cele mai ascunse unghere ale malversațiunii, deznădejdii, intoleranței și nimicniciei atât pe prezente încă în viața noastră. Sincer și cuviincios recunosc că Radioul Club XXL România-Pitești al cărei președinte sunteți mi-a dezvăluit a fărâmă de adevăr multă vreme necunoscut mie și că începând de aseară sunt cu inima alături de
SCRISOARE DESCHISĂ DOAMNEI ELENA TOMA, RADIOCLUB XXL ROMÂNIA-PITEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355380_a_356709]
-
toate Câte ai trăit, în rănile nevindecate Pustiuri hăituite Că jaful de magnolii, ce dispar Sub vorbe fără înțeles, rostite în zadar. De aceea azi, acolo unde ești toate lăuntru-ți sunt Că revelația din vremea vieții Tu dincolo de vaer, de nimicnicie stând Prevestești în tine o veșnicie De dincolo de haos și neat De dincolo de orice moarte Cum știe doar călugăru-n chilie. Referință Bibliografica: Eternul efemer / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 890, Anul III, 08 iunie 2013. Drepturi de
ETERNUL EFEMER de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346216_a_347545]
-
taman atunci când acesta este mai sigur pe el. Totul este să ai credință cât un bob de muștar și răbdare cât ditamai muntele care, cu acea fărâmă de credință adevărată, va fi urnit din loc și apoi aruncat în genunea nimicniciei umane... Tocmai de aceea istoria românilor este plină ochi de războaie de apărare și oferă găzduire doar la câteva memorabile războaie de pedepsire ale agresorilor efectivi sau potențiali: expediția de răzbunare a lui Ștefan cel Mare din Galiția (vara anului
ROMÂNIA ÎNCĂ REZISTĂ. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369046_a_370375]
-
cu pas, îi luminează universul. Inocent, Maturul privește Bătrânețea Și, din tumultul vieții, nu-i simte-n piept tristețea... Bătrânul, gânditor, îi iartă inocența, Știind că, la final, îi va veni scadența. Inocent, Bătrânul privește Veșnicia, Ne-nțelegându-și nicidecum nimicnicia... Eternitatea-i iartă neputința Și numai într-o clipă îi anulează ființa. Inocent, chiar Timpul, cu Veșnicia lui, Nu știe că stăpânu-i e Gândul Omului, Care îl ia cu el, pe tot, în doar o clipă, Când Stingerea-l ascunde
INOCENȚĂ... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370080_a_371409]
-
O, Maică Sfântă Pururea Fecioară,/ În noaptea gândurilor mele vină./ Speranța mea tu n-o lăsa să moară/ Din inima-mi-adânc noian de vină;/ Privirea ta de milă caldă, plină,/ Îndurătoare-asupra mea coboară./ Străin de toți, pierdut în suferința/ Adâncă a nimicniciei mele,/ Eu nu mai cred nimic și n-am tărie./ Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința/ Și reapari din ceriul tău de stele:/ Că te ador de-acum pe veci, Marie!” [1880] (Mihai Eminescu, Poezii. Ed. Minerva, 1982, vol
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
ultimele vești, apoi scriu un poem, mănânc, contemplu, discut, mănânc, discut și iar mă culc, ah, stopul cardiac de ce nu vine, să fac economie de un glonț? Dacă oricum murim atât de bine? ... Necunoscut îmi sunt eu mie, ajuns aproape de nimicnicie, simt nodurile dureroase de copac, urmarea unui vechi atac. Scriu pe o foaie biblică, subțire, ca Patriarhii cei bătrâni din fire, le sunt toiag și sprijin, înger, poate, trăiesc și mor în brațe cu Renate. Poemul e o spermă cu
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
blândeții arhierești, măcar ca încercare de a-și autoconfirma certitudinile influenței pe care ajunsese să o dețină în noua orânduire. Un cântar strict lumesc prin care se uita tot ce trebuie să fie hieratic în universul credinței, bazat pe conștiința nimicniciei celor lumești. Prea Fericitul nu mai era seraficul arhipăstor, ci doar omenescul întâistătător care se alinta și cu plăcerea de a-și permite a beneficia și a uza de puterea lumească. Lucru pe care-l consemnez. Dar, prin comparație cu
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
termină un asemenea incident. La ieșirea din cantină colegii îl ocoleau ca pe un ciumat, până și Gorila pe care îl considera ca un fel de locotenent al lui, a întors capul când l-a văzut. A înțeles care este nimicnicia vieții. Întodeauna există un revers, o plată a ceea ce se face rău. Evenimentul din *90 se repeta la aceeași scară A intrat în biroul secretarei, iar de aici fără să bată la ușă a năvălit în cabinetul directorului, secretara s-
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
semne, în ciuda orelor și zilelor în valuri, ritm cardiac, o eră, sânge proaspăt, strigă lipitoarea, noi suntem cei mânați sau cei ce mână? Să nu ne înșelăm cu ajutor închipuit, mai medităm? Oare ce ne locuiește mai mult? Speranța? Teama? Nimicnicia? Astfel urcam Muntele Moria. Pafnutie Adevăratul erou este cel care moare pictând, Cântând la vioară, scriind, Nu-mi spuneți poveștile voastre erotice, Mergeți la Sf. Anton, Pentru că tot ce este grabă, la fel piere, Spre a cunoaște nu te înălța
PIOASE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362649_a_363978]
-
să i se ierte păcatele. Apoi i s-a părut că e mai bine să ai păcate necunoscute, cică de alții decât să ți le cunoască până și un duhovnic. Șantajul i-a fost de multe ori prieten. Și în nimicnicia lui a crezut că o poate șantaja și pe doamna cu coasa. Cică i-ar fi zis „pentru faptul că nu te-am spurcat niciodată în revista mea, îmi ești datoare”. Cică moartea a râs și l-a lăsat să
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
Copil fiind, purtam vara pălăria florii soarelui, zideam castele de nisip, atingeam bolta cerului să-i simt îmbrățișarea, scăldându-mă sub clar de lună. Astăzi, nemaifiind copil, speranța și încrederea s-au stins, floarea soarelui nu mă poate apăra de nimicnicia omului, luna nu mai cochetează cu florile, iar prinții din poveste neant sunt pentru totdeauna. VINA DE-A FI FEMEIE Am fost create cu și fără vină Ca să simțim durerea din Calvar. Oricât în viață greul ne înclină, Noi vom
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
Acasa > Strofe > Amintire > FĂRÂME DE NIMICNICIE Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului În amintirile-mi nevinovate Se zbate marea-n jucăușe valuri, Întinderea-i albastră se destramă În ochii mei, ca într-o ramă, Și-n urmele
FĂRÂME DE NIMICNICIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370147_a_371476]
-
azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgaz De-a pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe de nimicnicie Se-ntorc la mama veșnicie... Seduse sunt de ale vieții rituri. Pseudonim literar - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: Fărâme de nimicnicie / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Curelciuc
FĂRÂME DE NIMICNICIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370147_a_371476]
-
pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe de nimicnicie Se-ntorc la mama veșnicie... Seduse sunt de ale vieții rituri. Pseudonim literar - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: Fărâme de nimicnicie / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FĂRÂME DE NIMICNICIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370147_a_371476]
-
-l susține. Ar vrea să se descurce cu propria putere dar în picior se-ncurcă răpus de nevedere și cade se încruntă aruncă două lacrimi tu îți înfrângi tristețea scăldându-te în patimi. Greu te urnești din ele. Ești slab. Nimicnicia cu forța-i te orbește și îți dezvolți mânia. Trec zile însorite tu n-ai timp să le vezi ești prins în roata vieții și-n spițe vegetezi. Când te trezești trecutul te umple de minciună ai vrea o nouă
CÂTE CEVA de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353254_a_354583]
-
ultimele vești, apoi scriu un poem, mănânc, contemplu, discut, mănânc, discut și iar mă culc, ah, stopul cardiac de ce nu vine, să fac economie de un glonț? Dacă oricum murim atât de bine? ... Necunoscut îmi sunt eu mie, ajuns aproape de nimicnicie, simt nodurile dureroase de copac, urmarea unui vechi atac. Scriu pe o foaie biblică, subțire, ca Patriarhii cei bătrâni din fire, le sunt toiag și sprijin, înger, poate, trăiesc și mor în brațe cu Renate. Poemul e o spermă cu
NU PREA MĂ IUBIŢI, DRAGILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353327_a_354656]
-
ultimele vești, apoi scriu un poem, mănânc, contemplu, discut, mănânc, discut și iar mă culc, ah, stopul cardiac de ce nu vine, să fac economie de un glonț? Dacă oricum murim atât de bine? ... Necunoscut îmi sunt eu mie, ajuns aproape de nimicnicie, simt nodurile dureroase de copac, urmarea unui vechi atac. Scriu pe o foaie biblică, subțire, ca Patriarhii cei bătrâni din fire, le sunt toiag și sprijin, înger, poate, trăiesc și mor în brațe cu Renate. Poemul e o spermă cu
FUMURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353340_a_354669]
-
Așa numiții frați ai noștri? Conaționali? De unde atâta nesăbuință și incultură doamna Monica Levynschi, pardon Bambuc, doar nu sunteți pusă de Dumnezeu, s-o îngropați pe Ecaterina Negara? Mi-ar trebui ceva mai onorabil, în spiritul ortodoxiei mele, nu a nimicniciei existente;nu credeți, că Doamnă Ministru, puteți rămâne și Dumneavoastră fără casă și masă, și fără dovada, că ați fost în funcția de ministru? Există o mulțime de argumente, că puteți fi mult desconsiderată și disprețuită, pentru actele de incultură
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
formă, susceptibili de transfigurări colosale, ne tăvălim în mocirla numită civilizație aspirând ineluctabil la mai mult, mereu... mai mult, până ne micim într-atât încât ne contopim cu nimicul din noi. Copleșiți de goliciunea celor din jur, uităm de propria nimicnicie și-n avântul obștesc pierdem războiul cu noi înșine. Ah! Ce plin e de sine ochiul celui care nu vede dincolo de propriul văzduh și ce gol, sufletul celui încătușat de convingeri străine. Referință Bibliografică: După chip și-asemănare / Brîndușa Maria
DUPĂ CHIP ȘI-ASEMĂNARE de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352849_a_354178]
-
ambianța amorfă. La rândul lor, pe de altă parte, impulsurile schimbării, ale ieșirii din supraviețuirea fără sens, altfel spus evenimentul (concursul, nunta, călătoria, inaugurarea Operei, cenaclul etc.), își revelează, curând, vidul, natura iluzorie, strict retorică, sau chiar fantastică, ori fantasmagorică, nimicnicia ( Călătoria lui De trei ori 85..., Boicotarea Operei Mari din Răstoaca, Maratonul lui Bixby ș. a.). Încât, cum ni se spune în Fatalitatea cifrelor, avem de a face cu “...proiecte neterminate pretutindeni”. Orice încercare a insului de a-și depăși condiția
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
nevrednicii crește odată cu urcarea spre Dumnezeu. Departe de a vedea un Dumnezeu sadic, având ca necesitate coborârea în țărână a făpturilor lui, Părinții se simțeau tot mai obligați odată ce experimentau fiorul iubirii divine. Inefabilul acestei experiențe îi aducea la conștiința nimicniciei proprii: „Tu ești totul, eu sunt praf și cenușă“, striga Avraam. În al doilea rând, Dumnezeu vine în întâmpinarea omului și abia această venire, această inițiativă divină aduce și iubirea pentru întreaga creație. Venirea Lui, câteodată, este atât de absorbitoare
IUBIREA DE DUMNEZEU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353845_a_355174]
-
iubirii sfinte, modelarea lutului, Să îmi dea puteri o mie și înțelepciune, har, Să lucrez cu bucurie, pe al Domnului hotar. Vreau să urc, să stau pe munte înaintea Domnului, Fața Lui să lumineze, peste fața omului, Să îmi văd nimicnicia, slava Tatălui din cer, Harul Lui și veșnicia, cât sunt eu de efemer. Vreau să urc, să stau pe munte înaintea Domnului, Să-mi cobor genunchii-n rugă, s-aud șoapta Duhului. Când vorbește sfânta-I gură, eu S-ascult
DOAMNE, ÎMPLINEŞTE-ȚI VOIA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353189_a_354518]
-
în viața lăuntrică - în existența concretă - a fericiților și nefericiților lui închinători. Un balans permanent: de la sublim și extaz, la disperare și dezastru. Fiindcă unde avem a face cu impermanența, acolo, mai devreme sau mai târziu, apare, necondiționat, și suferința: “Nimicnicie și iarăși nimicnicie! Cumpăna suferinței...”; “Povestea?! O continua, melodramatic, realitatea. Care l-a adus pe Al S. în disperare și suferință”; “Cădere în infern” etc. Sesizarea, fie ea și tranzitorie, fie ea și indecisă, a Impermanenței fenomenului Iubire-Eros (poate chiar
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]