699 matches
-
le-a făcut nu au durat prea mult, pentru că erau prea rigide și s-au stricat curând. După ce și-a reparat de mai multe ori motocicleta în acest fel, a decis să adopte o strategie diferită. În loc de reparațiile rigide cu nituri și șuruburi a folosit bucăți vechi de sârmă. Atunci când motocicleta dădea într-o groapă, părțile înlocuite se flexau fără să se mai rupă! Introducere Multe disfuncții sunt adesea asociate cu sau exacerbate de stresul psihosocial. Există multe situații psihosociale care
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cuprinși mai târziu de un profund sen timent de vinovăție. Până la urmă se dovedește că acea perioadă a vieții lor era cu totul tranzitorie, deși vinovăția rămâne pentru mulți ani de zile... Bestialismul se manifestă prin felație (animalul e ademe nit să lingă sexul persoanei respective), prin contact anal, vaginal sau folosind diverse alte orificii naturale ale anima lului. În felul acesta, adolescentul care practică bestialismul poate dobândi diverse zoonoze (boli caracteristice speciei respective, dar care pot fi transmise ocazional și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
co teș te ca o străină, din cele ce văz că ni se scrie“. Scri so ri le celor doi au reușit să in dispună pe toată lumea, inclusiv pe Ianache, fratele miresei, care „ca un copil au fost dă mâh nit pă dum nea voas tră că așa scrisoa re...“. Le con fir mă celor doi că Ianache este „cam zaif, aceasta o ade ve rez și eu du mi ta le, dar până în tr-acolo ca să nu poată veni fe reas
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se jus ti fi ce sau să se scuze pentru atitudinea lor, ci să îm pin gă lucru ri le și mai de parte sus ținându-și cu tă rie punc tul de vedere. Fiu și mamă se arată mâh niți de re pro șu ri le ce li se aduc. Mi re le consideră că a-și cere zestrea e un lucru care i se cuvine, cel care a provocat întris ta rea nu este el, ci ser darul Ianache
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se aduc. Mi re le consideră că a-și cere zestrea e un lucru care i se cuvine, cel care a provocat întris ta rea nu este el, ci ser darul Ianache Co co răs cu care „atâta au mâh nit pă cei mai mari ai mei, căci nu poci folosi nimic“, ba mai mult, ră cea la por ni tă între ei tot săr da ru lui i să datorează. Mama este încă și mai bă țoa să, dar ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu se poartă foarte familiar cu țiganul primit de zestre și care o urmează în casa so țu lui. Ea justifică această familia ri ta te prin faptul că au crescut împre u nă; soțul se arată însă foarte jig nit că un țigan își per mite s-o alin te „Ca tin cu ța neichi“, că o mân gâ ie pe obraz, că se așază în pat lângă ea și explică această apropie re mai de grabă prin „răz gâi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se arată foarte exi gent în ceea ce privește comportamentul soției sale. Nu mai simpla bănu ia lă că ea s-ar abate de la o bună con dui tă îl în drep tă țeș te să o pedepseas că. El este spri ji nit în de mersul său de către vecini și vecine, căci o femeie nu se cade să-și ocă ras că sau să-și bată soțul nici în casă, nici în public. Când acest lucru se întâm plă, nemulțumirile vecinilor cresc cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a-i scopi pe ne fe ri ciți; iar bă ca nii îi des poa ie pe intruși, îi ung cu ca tran din cap până în pi cioa re, le pun o pereche de coar ne și răs tig niți pe un drug, cu un că luș în gură, îi plimbă bi ciuin du-i pe uli țele mahala le lor; sau aman ții, unși cu mie re și le gați la „stâlpul in fa miei“, sunt lăsați pra dă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dacă să-i dea drumul, dacă să o surghiunească, dacă să-i confiște numai averea. Ma no la che se arată îngrijorat de soarta surorii, deoarece nu știe „au murit sau s-au îne cat sau s-au sur ghi nit“. În tâi se face o analiză asupra averii, iar via îi in te re sează cel mai mult. Între bați ve ci nii, toți mărturisesc că e vie pusă de un an, în vara trecută, de către Georgică și oamenii lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
corporații, iar investitorilor le permite să obțină cel mai bun randament, pe pla n m ondial, conducând la reducer Globalizarea piețelor de capital zare financiară? Care este evoluția fluxurilor de capital și care sunt factorii avea implicații profunde pentru suvera nit atea și autonomia politicilor naționale. Al treilea capitol al cercetării prezintă rolul și importanța pieței fi nanciare internaționale, precum și schimbările ce au loc, în mediul finan ciar global, ca urmare a extinderii fluxurilor int ernaționale de capital. Ca urmare a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sistemelor de interacțiune și de schimb interregionale. Aceste rețele care se întrepătrund și interacționează definesc o structură evolutivă car e impune constrângeri și, în același timp, conferă putere comunităților, statelor și forțelor soci ale. Globalizarea nu numai că a deve nit unul dintre cele mai la modă cu vinte pentru politicieni, oameni de afaceri sau ec onomiști, ci s-a transfor mat în țap ispășitor pentru tot ceea ce merge r ău în lume. Globalizarea este un proces complex care nu are
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Credibilitatea eta lonului aur, afectată de Primul Război Mondial, a făcut ca politica monetară să se supună scopurilor politice interne, la în cep ut, doar pentru remedierea deficitelor financiare cauzate de război. Mai t ârz iu, politica monetară a deve nit un instrument pentru realizarea devalorizăr ilo r sub influența cursurilor fluctuante. Ca măsură pentru prevenirea crizelo r v alutare și pentru protejarea aurului, s-au intensificat controalele asupra capitalului. Fluxurile de capital erau minime, investițiile internațional e e rau privite
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
lor. La începutul an ilo r 1970, percepția asupra dolarului s a schimbat. Piețele financiare nu erau impresio nat e de cheltuiala internă a Statelor Unite ce crescuse. În consecință, dolarul a cedat presiunii speculațiilor, iar fluxurile de capital au deve nit mai volatile și au pregătit te renul pentru colapsul sistemului cu rate fixe d e s chimb. Globalizarea financiară s-a încetinit semnificativ în perioada Bretton Woods (1945 - 1971), proces care s a menținut doar pentru un număr mic de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de dezvoltare au participat activ pe piața de acțiuni începând c u a nii ̕90. Datele din grafic arată ă primele șase țări au cea mai activă participa re pe piața de capital, monopolizând, astfel, activitatea țărilor cu ve nit uri medii. După cum se poate observa din datele prezentate în graficul nr. 2.4., în cazul fluxurilor de capital, au existat dive rge nțe între țările în curs de dezvoltare. Acest lucru se datorează faptului c ă u n volum
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
includ acele oportunități profitabile de investire pe care le furnizează globalizarea financiară. Deoarece economiile în curs de dezvoltare cresc, în gene ral , într-un ritm mai rapid de cât economiile industriale, așteptările investi tor ilor globali de a recupera ve nituri mult mai mari de pe urma investițiilor l or sunt rezonabile. Investitorii internaționali sunt cei care au profitat de glo bal izarea financiară și datorită diversificării riscului multinațional. Marile corporații multinaționale, atât financia re, cât și non-financiare, sunt agenți esențiali ai globalizării
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
spre locul în care acesta este solicitat. Investitor ii care doresc să obțină venituri mai mari de pe urma investițiilor lor încearcă să investească în titlurile de pe piețele emergente și în alte economii în cur s d e dezvoltare, în care ve nitul marginal al capitalului este mai ridicat. Aș a cum am observat deja, procesul de integrare financiară generează bene fic ii pentru întreaga economi e. Acest tip de flux de capital se reflectă în de ficitele contului curent, întâlnite, de obicei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au car act eristici mixte) s-a confundat cu piața financiară din Londra, la care s-a adăugat, între 1985 - 1914, piața financiară din Paris. Aceste dou ă p iețe financiare (în sensul de centre financiare) asigurau plasarea economiilor prove nit e din străi nătate, pentru ca mai apoi, după Primul Război Mon dial, să-și facă apari ția și piața financiară din New York. Structura pi ețelor financiare interna ționale a evoluat semnificativ în ultimele două decenii. În anii ̕80, finan
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au reprezentat 59 % din finanțări le internaționale, iar până în 1997, înainte de criza financiară din Asia ș i R usia, doar 47 % din fon durile obținute de pe piețele internaționale au fost obținute prin aceste instrumente financiare. Acțiunile ordinare au d eve nit o importantă sursă a finanțării transfrontaliere în 2000, când prețurile acțiunilor erau extrem de mari, obligațiunile și împrumuturile devenind din nou populare între anii 2002 - 2005. Din analiza datelor din tabelul nr. 3.2., obser văm că o mai mare par
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
diverse instrumente financiare, pentru a se proteja împ otr iva riscurilor asumate. 3.4. Piața financiară globală și evoluția fluxu ril or de capital 3.4.1. Natura fluxurilor internaționale de capi tal Fluxurile internaționale de capital pot fi defi nit e pe baza unei com parații cu operațiunile de comerț internațional , î n care actorii economici participanți sunt exportatorii și importatorii de bunuri și/sau servicii. Astfel, fluxurile internaționale de capital se pro duc atunci când rezidenții unei țări (care se
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
să concureze din punct de vedere valoric aceste investiții de po rto foliu. Tot în această perioadă, fluxurile internaționale de capital le au depășit ca importanță pe cele comerciale, fapt ce a coincis cu momentul în care capitalismul a deve nit un sistem economic mondial. După terminarea Primului Război Mondial, care a pr odus o discon tinuitate în evoluția fluxurilor financiare, î n a nii 1920, combinația de investiții străine directe și investiții de portofoliu a evoluat pozitiv, fiind direcționată, mai ales din
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
un declin de aproape 40 %, din cauza scăderii bruște a fluxurilor de datorii pe termen scurt, dar și al scăderii portofoliului de acțiuni și obligațiuni. Atât datoria pe termen scurt, cât și fluxurile de capital propriu de portofoliu au d eve nit negative, înregistrând ieșiri de 12,7 miliarde $ și, respectiv, 57,1 m ili arde $. Fluxurile de obligațiuni au rămas pozitive, dar intrările (de fonduri) din 2008 s-au situat cu 80 de procente sub nivelul anului anterior. Fluxurile de investiții
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
te în graficul anterior, putem observa că procentul repatriat din venit a crescut la 70 %, în al doilea și al treilea trimestru al anului 2008, în comparație cu o medie de 50 %, în trimestrele precedente. Însă, datorită im portantei creșteri a ve nitului rezultat din investiții străine directe , î n 2008, valoarea câștigurilor reinvestite, în cadrul acelorași economii, a crescut cu 5 miliarde dolari, ajung ând la 47 miliarde dolari, în timpul primelor t rei trimestre ale anu lui, în comparație cu aceeași perioadă a anului tr
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
După o criză însă, companiile pot crește activitatea de repa tri ere a divi dendelor în mod semnificativ. Spre exemplu, dup ă c riza din Asia, în 1999, companiile din S.U.A. din țările afectate și au repatriat câștigurile din ve nitul lor din acel an din țările în curs de dez vol tare. Astfel, câștigurile lor reinvestite au devenit negative (graficul nr. 3 .36 .). În mod similar, după cum putem observa și pe baza graficului de mai sus, în mijlocul crizei financiare din
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sa din deceniul precedent). Fluxurile priva te de capital spre America Latină au început să își revină numai după reeșalonările prevăzute în Planul Brady<fo otnote id=”247”>Numit astfel după Nicolas Brady, la acea dată Secretar al Trezoreriei Statelor U nit e. Planul Brady a pus bazele unor negocieri de succes între băncile creditoare și țările datoare, adunând fonduri de la FMI, Banca Mondială și alte surse, pentru a facilita re ducerea datoriilor. </footnote> di ntre 1989 și 1994. Natura fluxurilor financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
profane.“ A spune, cu alte cuvinte, că Absolutul ori cărei opere de artă este o operă (inefabilă, infinită, totuși o operă) înseamnă a relativiza chiar presupoziția demersului cri tic, aceea a diferenței radicale dintre formele finite ale poeziei și infi nitul lor formal, dintre opera de artă „profană“ și recu pe rarea sa simbolică. Proza, pe care romanticii o caută ca ab solut al formei poetice, este doar secularizarea absolutului artei. Conceptul de „critică“ este apoi asumat de Benjamin ca strategie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]