1,221 matches
-
seamă procesul de modernizare, nu se mai poate ancora Într-un tipar strict occidental, deoarece putem vorbi de modernizări diferite, după cum experiența comunismului a Însemnat pentru situația socioculturală românească, În mare parte premodernă, o „modernizare” sui-generis, cel puțin În ceea ce privește gradul nivelării sociale produse de industrializare. Modernitatea și modernizarea românească au depins, și credem că depind În continuare, Într-o măsură prevalentă, de o cultură rurală În opoziție cu cea urbană, de unde ambiguitățile definirii cetățeanului ca element decisiv al societății civile, și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
secularizării și de-secularizării, a repercusiunilor acestora asupra comportamentului sociocultural al individului. O menționez aici doar În treacăt. Remarc doar că tranziția culturală românească nu este definită de consecințele secularizării asupra comportamentului cultural, deoarece este greu să vorbim de o nivelare religioasă profundă care să fi creat un comportament cultural modern, similar cu cel protestant. Argumentul care stă la Îndemână este lipsa Încrederii sociale care să fie liantul unei deveniri sociale culturale post-comuniste. Cu totul alt aspect este cel al democratizării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pierre Bourdieu definea drept habitus social, ceea ce poate oferi Înțelegerea unei constrângeri culturale asupra existenței, prin urmare, și asupra evoluției unui model cultural 1. Dacă se acceptă că În exercitarea unei credințe religioase se creează o matrice culturală comunitară, prin nivelare și conformitate, atunci se poate accepta și ideea că societatea modernă, cea europeană Întâi de toate, oferă exemple numeroase de asemenea nivelări, am putea spune radicale, care au pregătit tranziții multiple. De menționat că habitusul cultural care apare În timpul ori
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cultural 1. Dacă se acceptă că În exercitarea unei credințe religioase se creează o matrice culturală comunitară, prin nivelare și conformitate, atunci se poate accepta și ideea că societatea modernă, cea europeană Întâi de toate, oferă exemple numeroase de asemenea nivelări, am putea spune radicale, care au pregătit tranziții multiple. De menționat că habitusul cultural care apare În timpul ori mai ales În urma instalării unei credințe religioase se naște și ca tip de constrângere culturală complexă, așa cum o tratează Pierre Boudieu, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
redistribuirea bogăției comunitare (acceptată În comunități cultice ori sectare restrânse), nu Însă În Întregul unui stat modern. Credința religioasă ca formă de constrângere și proprietatea modernă ca formă de afirmare a unei etici individualiste sunt factori modelatori pentru crearea unei nivelări, și de aici a unui nivel de conformitate socială și culturală necesar pentru definirea modernității, implicit pentru afirmarea unui model cultural care să aibă Însemnele „localității”, deci și ale unui proces de localizare pe care modernitatea ca tranziție Îl Învederează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
uneia exclusiviste - ori, altfel spus, ale unei/unor ipoteze de hermeneutică culturală. În condițiile globalității culturale, se poate vorbi de un hegemonism cultural, dar, În același timp, nu se poate nega existența simultană a mai multor centre de iradiere culturală. Nivelarea culturală a americanizării de care se vorbea ca de o amenințare inconturnabilă imediat după terminarea Războiului Rece (În timpul acestuia nu se observau, ciudat, aceste tendințe) nu se manifestă totuși În modul radical la care era așteptat fenomenul. Mai mult chiar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
culturală a americanizării de care se vorbea ca de o amenințare inconturnabilă imediat după terminarea Războiului Rece (În timpul acestuia nu se observau, ciudat, aceste tendințe) nu se manifestă totuși În modul radical la care era așteptat fenomenul. Mai mult chiar, nivelarea produsă de americanizare ori sovietizare a trezit În diferite părți ale lumii, inclusiv ale Europei, reacții diferite, unele prompte, altele lente, ori chiar absența unor reacții, deci o acomodare ori coabitare chiar profitabilă cu factorul cultural nivelator. Acesta este Încă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sfârșitul «democratizării» și, deândată ce progresia efectivelor universitare s-a Încetinit, la Începutul anilor ’70, si a Început să intre În declin, la Începutul anilor ’80, o nouă distanță a aparut Între elită cu diplomă și paturile mijlocii și inferioare. «Nivelării» sociale inițiale i s-a substituit o nouă ruptură. Meritocrația socialistă, identificată prin «studiile sale adevărate» și valorizarea «culturii generale», disprețuia «falsele elite» ieșite În principal din școli de partid sau școli de ingineri. Ea se simțea amenințată de specializările
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
crede citind-o că ei sunt Într-adevăr reincarnarea unei freischwebende Intelligenz, așa cum a fost definită de Mannheim. Intelectualii, ca grup social, sunt totuși produsul unei politici școlare și ale instalării unui Învățământ de masă. După o primă perioadă de nivelare socială, care favorizează recrutarea fiilor poporului pentru studii universitare, politica școlară devine În alt fel selectivă și «elitista» . Această schimbare corespunde unei strategii mai largi de recuperare a dezvoltării economice și sociale adoptată de statul român, situat În zona lumii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anatomice de studiu, ci curgătoare și naturală; formulă realizată rar în toate literaturile și pentru prima dată la noi. [...] Dacă în Ion se simte, poate, voința de a crea o figură simbolică, mai mare decât natura, ce depășește tendința spre nivelare a naturalismului, în toți ceilalți eroi - atât de numeroși - sunt păstrate cu rigurozitate legile obiectivității. Sunt oameni mijlocii, priviți fără nici un fel de pasiune, fără ură sau dragoste, în meritele sau slăbiciunile lor, alternate în același individ după împrejurări, oportuniști
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
condiții performanța prezumtivă a grupului sumativ (nominal), iar uneori aceasta este chiar peste suma aporturilor individuale. Alteori însă, scorurile în grupul real sunt mai mici, din mai multe cauze, printre care și pentru că grupul induce un efect de „normare”, de nivelare. Cea de-a patra strategie compară grupul real cu modele matematice în care se calculează resursele și capacitățile teoretice ale membrilor, posibilele procese și acțiuni implicate (fracționarea sarcinii, articularea eforturilor, luarea deciziei etc.). S-a demonstrat că, de regulă, grupul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
istorică de dată recentă a evidențiat existența unui fenomen caracteristic regimului comunist din România: violență extremă împotriva oricărei manifestări neconforme cu modelul comunist care a produs o reacție de obediență generalizată la nivelul întregii societăți și un efect pregnant de nivelare socială (Oprea, 2002). Oficializarea vieții publice și private prin întărirea controlului social, ritualizarea și birocratizarea societății au stopat procesele de afirmare a individualității și de promovare a valorilor (Chelcea, 2001; Neculau, 1991). Surprinzător, fenomenul persecuțiilor politice din timpul regimului comunist
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
NAȚIUNEA ROMÂNĂ, cotidian economic, politic și social apărut la Cluj între 5 aprilie 1935 și 3 aprilie 1938, sub redacția lui Ioan Petruca. În articolul-program, semnat de Gheorghe Stoica, se afirmă că ziarul urmărește „nivelarea asperităților unor vremuri turburate de curente periculoase vieții noastre de stat, încurajarea elementelor valoroase, care se disting prin opere pozitive”, precum și promovarea politicii Partidului Național Liberal, lupta împotriva ideilor iredentiste. În numărul inaugural se publică și scrisoarea trimisă de C.I.C.
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
apartenență socială mai puțin favorabilă. Însă, datorită faptului că În cadrul unui contract social există două părți cu obligații și cu beneficii, populația oferea și ea „În schimb” ceva, și anume renunțarea la consum (În afara celui agreat și permis de putere), nivelarea ambițiilor personale și individuale, precum și subordonarea totală față de redistributorii atotștiutori ai partidului-stat. Anul 1978 este cel care marchează Începutul apariției elementelor unei economii de piață și, implicit, semnarea unui contract social bazat pe principiile pieței. Puterea, Încă socialistă, renunță, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un anumit proiect. Există însă fapte care pun sub semnul întrebării promptitudinea unei astfel de reacții din partea locuitorilor satului. Astfel, când „morarul” a adus pietriș pentru pietruirea străzii, locuitorii de pe ulița respectivă nu au vrut să ajute la risipirea și nivelarea lui declarând: „Ce, bă, vrei să ajungi la moară? Pune mâna și plătește să ai drum bun” (bărbat, 46 de ani). Deci, în acest caz, chiar dacă ar fi beneficiat și ei de acest drum, oamenii nu au participat deoarece considerau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
corectă cronologie, istorie și hermeneutică a culturii teologice interbelice. Ignorarea acestui episod scurt și energic de operă creatoare în teologia românească, urzită de mințile libere ale unor laici credincioși Bisericii, dar neangajați în nici un parti-pris ecleziastic, este profund simptomatică pentru nivelarea discernământului și a lucidității profetice în teologia de școală românească, de ieri și de astăzi. Este ceea ce editorul semnalează într-o lungă notă de subsol (op. cit., p. 8, n. 1) adresată „specialiștilor” în teologie fundamentală și istoria Bisericii, promotori ai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
va comenta romanul În discuție. Mascarada cu majusculă nu Înseamnă nici intervenția - deloc mascată - a redacției În stilizarea materialului. Mascaradă nu Înseamnă, la urma urmelor, nici asemănarea totală Între opinia acelui cititor și cele ale specialiștilor din paginile următoare, Întrucât nivelarea culturală - recte coborâre forțată și urcare forțată - era unanim aplaudată. Și-n acest scop clișeul, stereotipia, calchierea, expresia standard au făcut reale servicii și adevărate cariere. Mascaradă era faptul că toată această Înscenare, acest joc infam și cinic prin străveziul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
da seama că miza cărții se află în altă parte. Marlowe însuși, detectivul pârlit, conduce un elegant Oldsmobile, o mașină pe care cineva din categoria lui socială nu și l-ar fi putut permite niciodată. Ei bine, trecând cu pensula nivelării sociale, Chandler aduce milionarii și faliții, victimele și șantajiștii într-un spațiu comun, perfect armonizat: aici, asasinii nu sunt cu adevărat asasini, iar polițiștii care-i urmăresc au eleganța și finețea comportamentală a unor gentlemeni înnăscuți. Raymond Chandler mizează, în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
realității noastre, pe care-l sesizează nuvela, nu putea să nu dea naștere unei varietăți de tipuri și caractere, dintre care fiecare este o verigă în lanțul complicat al relațiilor sociale. Marin Preda a găsit calea justă de a învinge nivelarea caracterelor, schematismul personajelor, nu în invenția de conflicte artificiale sau în falsa umanizare, ci în tipizarea în fiecare personaj a unei laturi, a unui fenomen al realității, fermitatea revoluționară (Anghel) sau impulsivitatea și lipsa de vigilență (Pascu), ardoarea luptei țărănimii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
astfel, refuzând eroilor pozitivi dreptul de atari preocupări și rezervându-le în exclusivitate personajelor negative, se lasă influențați de concepția mic-burgheză, reacționară, care consideră socialismul ca o egalizare absolută a tuturor oamenilor, prin transformarea lor într-o masă cenușie, prin nivelarea cerințelor la standardul cel mai jos, pe bază de asceză și renunțare la orice veleități personale spre mai bine, spre mai frumos (...). Scriitorii care distribuie însușirile pe clase sociale după acea listă tacit acceptată de care pomeneam mai sus, nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
repersonalizare pot fi descrise în termeni de desocializare - separările și rupturile smulg persoana din legăturile sociale curente - și resocializare - constituirea noilor legături în sânul instituției totale) (Pollak, 1990, p. 260). Goffman consideră că în instituțiile totale ,,operațiile de despuiere și nivelare puse în acțiune îl amputează brutal pe cel nou-sosit de diferitele sale particularități sociologice”, iar ,,principiile de diferențiere socială ale lumii exterioare sunt abolite” (Pollak, 1990, pp. 171-172). La intrarea în închisoare, condamnații își pierd parametrii identității civile și sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de a fi deja dat.<ref id="118">Ibidem, p. 67. </ref> Sau ca un mod „de sine stătător“.<ref id="119">Ibidem, p. 122.</ref> Eventual, ca simplă exterioritate și mod uniform de a fi, obținut prin abstracție și nivelare<ref id="120">Ibidem, p. 219.</ref>. Apare deopotrivă ca lipsă: lipsă a determinării felului de a fi, lipsă a unei limite sau lipsă de relief, cum am văzut mai sus. De aceea va fi resimțită în multe feluri, retrasă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
de a fi deja dat.<ref id="118">Ibidem, p. 67.</ref> Sau ca un mod „de sine stătător“.<ref id="119">Ibidem, p. 122.</ref> Eventual, ca simplă exterioritate și mod uniform de a fi, obținut prin abstracție și nivelare<ref id="120">Ibidem, p. 219.</ref>. Apare deopotrivă ca lipsă: lipsă a determinării felului de a fi, lipsă a unei limite sau lipsă de relief, cum am văzut mai sus. De aceea va fi resimțită în multe feluri, retrasă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
singur, de la Târgu-Neamț, admi-rînd cerul, simte nevoia dragostei, într-un gest de apărare: "Eternitatea cerului era funebră. ă...î Imaginea ei completă ținea piept în conștiință imaginii funebre a nopții" (121). Între conceperea personajului masculin și feminin există similitudini sau nivelări, despre care am vorbit. Analogia se păstrează și în privința raportului dintre personaj și roman. Știm că personajele sunt sobre, decente, că resping exhibările intimității corporale. Dar conștiința lui Codrescu ia foc în momentul unei incidentale promisiuni de dezvăluire a piciorușului
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
loc al unei păduri. Oamenii munciseră din greu iar În realitate buturugi au fost mult mai multe dar, la Întocmirea devizului ele au fost mascate de buruieni iar proiectantul nu a putut stabili cu exactitate numărul lor, fiind descoperite În timpul nivelării platformei unde au fost turnate betoanele...! Pentruca platforma să ajungă la nivelul proiectat, umplutura de pămând a fost adusă cu roaba de la mare distanță În condiții de muncă sclavagistă iar uneori ploaia făcea terenul impracticabil, În timp ce pământul de umplutură a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]