35,703 matches
-
Mihai Bădic bsolutul trebuie construit pentru conștiință, iată sarcina filozofiei...” scria Hegel, demonstrând totodată caracterul contradictoriu al noțiunii. Contrapunându-i termenul relativ - deși absolutul nu poate avea în esența lui un opus - nu facem decât să mai construim încă un binom, dintre acelea care dau farmecul și erudiția eseurilor: bine-rău, obiect-subiet, materie-spirit, ideal-real. Aceste dihotomii, implacabil metamorfozate în antinomii
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
a priori: relativismul. Mai întâi, se atribuie pe nedrept aspirației către absolut o serie de fenomene din politic și religios - probabil pe baza apropierii semantice de absolutism. Însă nici fundamentalismul religios și nici regimurile totalitare nu-și pierd timpul cu noțiuni avansate de filozofie, chiar dacă, în mod propagandistic, fac adesea apel la ideal. Însă idealul nu se confundă cu absolutul care e accesibil doar prin adevăr. În accepțiunea biblică nu poți ajunge la Tatăl (absolutul) decât prin Iisus care este adevărul
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
în articol sunt însă biete ființe legate mai mult de concret - deci de relativ - decât de absolut. Ce legătură are Baruch Goldstein, ori Bin Laden, cu absolutul? Nici chiar președintele Bush - citat de asemenea - nu poate pretinde vreo filiație față de noțiune, indiferent de nuanța ei. El doar afirmă că are dreptate, și chiar are, numai că dreptatea nu este același lucru cu adevărul, ba chiar se confundă foarte rar, după cum a remarcat un conațional celebru de-al președintelui. Încrâncenarea permanentă, ori
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
sunt în general eficiente pe plan artistic, dar uneori propria lor dinamică le îndepărtează de tensiunea scenariului dramatic. Între urâtul lumii și frumusețea necesară scenei, Radu Afrim construiește grandios, dar nu îndepărtează întotdeauna schelele șantierului. Interpretare, în sensul în care noțiunea presupune și o a treia dimensiune a personajului, produc Karl Baker și Elena Popa. Bărbatul se aruncă pe o ocazie și își etalează ființa animalică, străbătută din când în când de bănuiala că Dora, copilul-fată-femeie de lângă el, funcționează în alt
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
strâmt al existenței. Zicea Brâncuși: Deductiv, am reținut doar câteva rostiri brâncușiene, circumscrise viziunii de arhitect, pe care Sculptorul le-a notat, ele devenind o portiță de deschidere a unei gândiri mereu neliniștite. În ultimul aforism (41) sunt reunite câteva noțiuni de geometrie-n spațiu, specifice, intrinseci, atât arhitecturii, cât și sculpturii. Dacă Schelling definea arhitectura drept muzică solidificată, am conchide și noi că multe opere de sculptură ale lui Constantin Brâncuși sunt forme ale unei arhitecturi muzicale. Iar omul Brâncuși
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
cel mai popular refren. Atât de popular, cum devenise după război refrenul „vin americanii!” cântat cu speranță, chiar și multă vreme după ce au venit rușii. Aici aș Îndrăzni, din punct de vedere eseistic, să ating locșorul unde se intersectează sfera noțiunii de „voință națională” cu cea a realității de „nenorocire națională”. Rezultă din aceasta o ocupație rusească de ți-e mai mare dragul, În care poporul denumit „oamenii muncii de la orașe și sate” visează că „vin americanii să-i elibereze”! Păi
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
bibliotecă, birourilor, în fiecare dimineață el lua forme ciudate. (...) Ivan Mihailovici evita probabil să pronunțe cuvântul "labirint" vizavi de spațiul pe care-l ocupa în timpul orelor de serviciu. Sau poate nici nu avea prea clar delimitată în mintea sa această noțiune, această realitate. Așadar, în fiecare dimineață, trebuia să urmeze o altă cale spre a-și afla biroul. La început, avea nevoie chiar și de câteva ore să-l găsească pentru că tot ivindu-i-se în față fundături, obstacole pe care
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
prezentăm; și caracteristica celor trei cărți ce formează o adevărată trilogie a romantismului.* Amploarea, dar și originalitatea manierei în care este tratat fenomenul se datorează aici, în primul rînd, situării lui exacte în timp și în spațiu. "Aventura semantică" a noțiunii de "romantic" este prezentată de Cornelia Cîrstea în diacronie literară, începînd cu "întîiul romantism german" de la 1800, care "a așezat literatura într-o matcă a sensibilității și a reflexiei asupra condiței umane moderne", dar și în sincronie, romantismul, plasat nu
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
unei linii geodezice pe o suprafață este perpendicular pe planul tangent. A determinat geodezicele unei suprafețe de rotație. A arătat că cicloida este o curbă brahistocronă, cuastica ei este tot o cicloidă și a calculat causticele diferitelor curbe. A introdus noțiunea de traiectorie de unghi și a stabilit ecuația lănțișorului (1691), problemă propusă de fratele lui Jacques în 1690. Deși a scris multe lucrări fundamentale principala sa operă este considerată a fi Analyse démontrée (1708). Simultan cu Leibniz au integrat formal
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
de ani, sau chiar mai puțin. Termenul de „postmodernitate”, de „neomodernitate” implică enorm de multe lucruri și fațete, sub cupola sa intrând tendințe, direcții, modalități de expresie extrem de diverse, adesea ireconciliabile în interiorul unei perioade de timp. Grosso modo, în artă noțiunea se folosește aproximativ din anii ’80 încoace. Nu întâmplător, atunci sesizăm o falie masivă în domeniul culturii, comparativ cu intervalul deceniilor 5-8 ai secolului trecut. Destul de tranșant și din acest motiv lipsit de nuanțe și subtilități, se consideră postmodernismul (neomodernismul
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
diferitele religii. Și mai mult decât oricine, cunoștiințele sale despre religie erau așa de vaste, creierul lui era o adevărată enciclopedie ambulanță. La fel Eliade a făcut ideile lui Jung despre arhetip mai accesibile, măi plauzibile, a conturat mai bine noțiunea lui Jung de arhetip. Eliade a făcut-o mai rezonabilă și nu a acceptat conceptul inconștientului colectiv al acestuia. Convorbirile reluate cu Jerald Brauer, prieten și bun cunoscător al vieții lui Eliade la Chicago, redau pe larg cine a fost
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
lui Hristos putând fi foarte bine asumată de către Cuvânt fără ca νοῦς-ul uman să fie eliminat. La fel este și în cazul extazului: πνεῦμα poate locui sufletul fără a-i exclude νοῦς ul. În ambele cazuri este vorba de adâncirea înțelesului noțiunii de persoană. De altfel Sfântul Grigorie utilizează mai des noțiunea de διανοία, ce definește mai degrabă facultatea noetică a spiritului, decât noțiunea de νοῦς care este mai echivocă”<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 282. footnote>. Sfântul Grigorie combină o conștientizare
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
νοῦς-ul uman să fie eliminat. La fel este și în cazul extazului: πνεῦμα poate locui sufletul fără a-i exclude νοῦς ul. În ambele cazuri este vorba de adâncirea înțelesului noțiunii de persoană. De altfel Sfântul Grigorie utilizează mai des noțiunea de διανοία, ce definește mai degrabă facultatea noetică a spiritului, decât noțiunea de νοῦς care este mai echivocă”<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 282. footnote>. Sfântul Grigorie combină o conștientizare a tradiției platonice a beției ca unire cu divinul, cu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
πνεῦμα poate locui sufletul fără a-i exclude νοῦς ul. În ambele cazuri este vorba de adâncirea înțelesului noțiunii de persoană. De altfel Sfântul Grigorie utilizează mai des noțiunea de διανοία, ce definește mai degrabă facultatea noetică a spiritului, decât noțiunea de νοῦς care este mai echivocă”<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 282. footnote>. Sfântul Grigorie combină o conștientizare a tradiției platonice a beției ca unire cu divinul, cu conceptul de necunoaștere a lui Dumnezeu și prăpastia dintre creat și necreat
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
pentru Biserica veche era hotărâtor și prin care ea se deosebea de monoteismul iudaic. Simțul pentru viața trinitară a lui Dumnezeu, pentru întrepătrunderea reciprocă și referirea Persoanelor dumnezeiești întreolaltă s-a pierdut la noi... Pentru noi Dumnezeu a devenit o noțiune fără conținut»”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 110, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>. Sfântul Grigorie utilizează „beția” pentru a se referi la starea mistică a celor îmbătați de înțelepciunea divină și se referă la
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
un zâmbet pe buze. Undeva, Într-un colț, Îngerul albastru Își acordează harfa. Oare pe struna cântă sufletul Poetului la moment aniversar? George Filip: Sufletul meu cântă pe o struna imaginara, Într-o catedrală fără auditoriu. Lira, ambrozia, Parnasul sunt noțiuni abstracte. Și mai cred că poeții sunt cei mai mari păcătoși prigoniți din rai, din EDEN, deci, să cânte suferind pasurile altora, să-i mintă pe oameni că ei respira Într-un Parnas, când de fapt poeții, alături de SISIF, urcă
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
se desfășoară într-o mișcare sau tempo liber - fără suport ritmic și părți ce au o cadență regulată, măsurată, unde ritmul are o importanță capitală. Conform muzicologului orientalist Christian Poché <footnote Christian Poché, La Musique arabo andalouse, p. 85. footnote>), noțiunea de tempo este secundară, esențială fiind evoluția în timp a vitezei de execuției, altfel spus accelerația. Astfel, formulele ritmice caracteristice fiecărei părți pot suferi modificări datorate accelerației tempo-ului - se schimbă schema structurilor metrice, trecându-se de la un metru de
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
creștină a îndumnezeirii și limbajul asimilării platoniciene. Era ceva ce Sfântul Grigorie al Nyssei simțea că Origen nu fusese capabil să facă, pentru că nu se distanțase suficient de mitul căderii sufletelor preexistente în cosmosul material<footnote Ibidem, p. 108. footnote>. Noțiunea cheie aici este deci înlocuirea totală a termenului platonician de „asimilare”, prin termenul cheie creștinizat al Sfântului Grigorie, „participare” (μετουσία Θεοῦ)<footnote Ibidem, p. 106. footnote>. Acest stadiu al urcușului omului spre îndumnezeire înseamnă însăși unirea tainică a omului cu
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
p. 191. footnote>; dar i-a rămas Sfântului Grigorie să extragă întreaga bogăție din ideea aceasta<footnote C. W. Macleod, op. cit., p. 191. footnote>. Este bine cunoscut faptul că Sfântul Părinte Grigorie insistă asupra marii diferențe dintre Creator și creatură. Noțiunea platoniană a participării (μετοχή, μετουσία) este cea care, mai presus de orice, în concepția Sfântului Grigorie, împiedică omul de a fi separat total de Dumnezeu<footnote În general, a se vedea David Balás, „Mετουσία Θεοῦ ...”; de asemenea, Maria Barbara von
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
pe locul lui, ci sare pe munți, aruncându-se de pe vârfuri pe<footnote Magistrand N. V. Stănescu, op. cit., p. 31. footnote> culmile dealurilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>). Noțiunile de căprioară, pui de cerb, vârfuri de munți Și culmi de dealuri ne prezintă de data aceasta o imagine mai complexă, semnificând prin aceasta o cunoaștere mai înaltă decât cele anterioare. Sufletul își dă seama de nedeplinătatea Și relativitatea cunoașterii
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
la Sfântul Grigorie de Nyssa”, Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 88. footnote>. Sufletul începe deci să-L vadă pe Dumnezeu în întuneric; este o vedere reflectată în oglinda sufletului, contemplare unică pe care Sfântul Grigorie o numește Θεογνωσία. Noțiunea de întuneric are un sens mistic, ea neînsemnând semnul neputinței naturale a omului, ci al inaccesibilității radicale a firii divine a cărei experiență constituie suprema contemplare. Pe culmea experienței mistice, sufletul s-a unit cu Cuvântul prin iubire Și înțelege
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
The Foundations of Mysticism: Origins To The Fifth Century, New York: Crossroad, 1991, p. 108-130; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, I, Nr. 2, 2001, p. 157-158. footnote>. Chiar noțiunea de simțuri spirituale probabil ne pare tot atât de bizară pe cât de necesară era pentru Origen. Putem presupune că Origen Și acei care i-au urmat Și-au creat propriul limbaj în principal pentru a sublinia diferența dintre intenționalitatea afectivă ordinară Și
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
hesychasmul<footnote Chrysostomos, Relațiile dintre Ortodocși și Romano-catolici de la Cruciada a IV-a până la Controversa isihastă, Editura Vremea, București, 2001, pp. 207-208. footnote>. Pentru adversarii Sfântului Grigorie Palama, ceea ce nu este Ființă nu e Dumnezeu, ci numai un efect creat. Noțiunea rațională de cauzalitate confundă izvorul și cauza. Problema este gravă în planul îndumnezeirii și al comuniunii cu Dumnezeu. Comuniunea cu Ființa este imposibilă și, pe de altă parte, comuniunea cu o realitate creată (harul creat) nu este câtuși de puțin
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
omite imboldul către "recursul la origini”, după expresia lui Blaga. Văzând În cel din urmă un parcurs revers al devenirilor, ne putem izbi de o muncă mnezică, filmică și, automat, clișeică. De aceea, poezia este, fără Îndoială, imperiu, centru al noțiunii Înseși de scriitură. Poezia nu retrăiește, nu "digeră" starea. Nici măcar nu o redă. Evident, conflictul cu standardul este rezolvat, Întrucât timpul, etalonul, forma doar construiesc starea, dar sunt abolite ca sensuri. Dincolo de rit sau de cutumă, valori aproape inerte sau
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
două sexe. [...] Între sută la sută masculin și sută la sută feminin - „două concepte abstracte deplasate”există o Întreagă gamă de posibilități. Bazându-și teoriile despre oameni pe procentaje hormonale, Froehlich pledează pentru așanumitul sex gri. Pentru a clarifica această noțiune, el apelează la o comparație care e deja renumită. Dacă un disc este vopsit În toate culorile curcubeului și apoi Învârtit, o singură culoare va fi vizibilă, și anume: griul. În consecință, obiectivul biologului sexual este de a „Încetini viteza
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]