2,731 matches
-
fi strigat: "Intra! Nu sînt decît Adam și Eva, stii tu!" Soții recitau pe roluri pasaje din Paradisul pierdut al lui Milton. În anii '90 Blake a cîștigat faima că gravor, primind numeroase comenzi. *1790 În Franța sînt eliminate privilegiile nobilimii și ale Bisericii. În adunarea franceză încep dezbinările între radicali și moderați. Apare lucrarea Reflections on the Revolution în France de Edmund Burke. ¶ Apare Elements of Moral Science de James Beattie (vol. ÎI în 1793). Apare Critică facultății de judecare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe o piesă scrisă de Voltaire care nu s-a bucurat nici ea de prea mult succes la vremea respectivă. Piesă utilizează un incident real petrecut în secolul 16 în Peru pe timpul cuceririi spaniole și constituia o critică la adresa moralității nobilimii vis-à-vis de valorile creștine. Într-o scrisoare datând din 28 Februarie 1845 Verdi scria: ”Sunt acuzat adesea că iubesc zgomotul și maltratez vocile. Nu dați atenție la așa ceva: eu doar pun pasiune în ceeace compun și veți vedea că o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a fost niciodata pirat așa cum apare prezentat în libretul operei. Fratele său, Egidio, a fost singurul pirat din familie. Boccanegra a demisionat după cinci ani de la urcarea în scaunul dogal din cauza opoziției puternice și ostilității fățișe a unei părți a nobilimii feudale și a negustorimii bogate. În 1356 el a fost rechemat din izolarea în care se retrăsese la Pisa pentru a-și relua încă o dată atribuțiile de Doge. Din păcate el a întâmpinat din nou aceleași obstacole că și în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fiica, Leonora de Vargas, pentru a-i ură: Noapte Bună! El nu știe că Leonora abia așteaptă plecarea lui pentru a fugi cu omul iubit, Don Alvaro, un peruvian care din cauza sângelui sau pe jumătate incas era exclus din rândul nobilimii spaniole. În sfârșit Marchizul pleacă. Leonora îi mărturisește servitoarei sale, Curra că are remușcări pentru că este pe cale să rupă legătură cu familia ei (Me, pellegrina ed orfana). Aceasta este starea de spirit în care o găsește Don Alvaro pe Leonora
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sau amiralul de Joyeuse sau Jacques de Lévis, conte de Livarot, pe care istoriile Îl pomenesc și cu numele de Quélus (ori Caylus), toți Își Împart farmecele cu fiul Catherinei de Medicis, copleșiți de onoruri, dar și de ura Întregii nobilimi. Nu altceva stârnesc În același veac - Însă În Anglia - protejații lui Iacob I, George Villiers, duce de Buckingham, contele de Somerset sau Robert Car. Eleganță cu tocuri roșiitc "Eleganță cu tocuri roșii" În secolul următor, la curțile Franței, tinerilor eleganți
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dandysmului de Barbey d’Aurevilly. Dar mai ales câteva studii docte despre acest „dandysm avant la lettre”1. Suntem În plină epocă a „tocurilor roșii” (la propriu, așa cum provocatorii pantofi mai pot fi astăzi văzuți doar prin muzee), În era nobilimii elegante, care Își poartă rangul cu suverană detașare și cu acest semn distinctiv. Iar când moda lor trece, les talons rouges rămâne o metonimie destinată să țină loc În conversații (când cu ironie, când cu admirație) pentru tot ce mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
statuare, sfârșitul veacului al XVIII-lea pregătește castele unui nou tip care, asimilând vechile valori, le subordonează noilor principii: meritul personal, o aristocrație a spiritului și a aparenței”1. Pentru a Înțelege În profunzime ce se Întâmplă de fapt cu nobilimea europeană Între 1720 și 1770, În miezul lui 1789, dar mai ales după aceea (În următoarele cinci-șase decenii), cum se produce „mărirea și decăderea” unei clase, dramatica sa metamorfoză, ne pot fi de folos câteva studii sintetice, semnate cu precădere
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fi de folos câteva studii sintetice, semnate cu precădere de istorici. Între ele, lucrările lui A. de Toqueville, E. Le Roy Ladurie, Norbert Elias, Daniel Roche, J.-P. Labatut, Pierre Serna 2. La Întrebarea câtuși de puțin retorică: „Ce este nobilimea la capătul Epocii Luminilor?”, Pierre Serna răspunde elocvent: „Un grup foarte eterogen, foarte diversificat, străbătut de opoziții interne, dar care găsește În dezbaterea Luminilor o rațiune de a se defini Într-un mod nou, regrupându-se În spatele unui discurs ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
deopotrivă, de frenetică ascensiune a clasei burgheze, apar primele forme ale dandysmului, chiar dacă Încă nenumite astfel. Tinerii viitori dandy - proveniți (Într-o covârșitoare majoritate) din familii fără „pedigri”, ba chiar relativ modeste - aderă, măcar parțial, la valorile de castă ale nobilimii și vor să fie acceptați În cercurile ei Închise. Însă cu un singur scop: acela de a o perturba din interior, de a-i răsturna canoanele, de a o scoate din amorțire și inerție. O vor face cu orgoliu, cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
după 9 Thermidor 1794, muscadinii și „la jeunesse dorée de Fréron” aveau să simbolizeze pentru francezi Contrarevoluția. Numai că În două moduri ușor diferite. Recrutați mai ales din rândul funcționărimii sau al micilor negustori, acești „tineri libertini, copii pierduți ai nobilimii” se aliniază sub stindardul de luptă al lui Louis Stanislas Fréron, ziarul Oratorul poporului. Membru al Ordinului Cordelierilor, publicist și politician, Fréron e omul „Terorii albe” declanșate de regaliști În timpul Restaurației, radical și crud, dar, mai apoi, spre deruta tuturor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
-se din cauza imitatorilor. Acestora le vor urma „alți imitatori imitați”. Nici pe departe nu poate fi vorba de vreo relație amiabilă cu snobii, cei sine nobilitate, notați În rubricile cataloagelor de la Eton sau Oxford cu s.n., semn că nu aparțin nobilimii. Ei sunt imitatorii prin excelență, bieți oportuniști demni de dispreț, care subminează prestigiul de unicate al dandy-lor. Deși snobismului i s-au consacrat pagini Îndestulătoare, nu ne propunem nici pe departe a epuiza subiectul, ci doar a-l pune În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ul artist " Cum a apărut acesta? Sartre conturează destul de limpede teritoriile În care artiștii și mai ales scriitorii veacului al XIX-lea s-au refugiat pentru a subzista. În cele mai multe cazuri, până În vremurile despre care vorbim, scriitorul a fost stipendiatul nobilimii. Așadar, „parazit al unei clase parazite”2. În momentul declinului acesteia, nemaiputând fi protejat, Întreținut, plătit, scriitorul se vede retrimis brutal la condiția sa inițială, aceea de burghez care ar trebui să se conformeze principiului diriguitor al lumii din care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
smuls din viață”, să luăm de bune scrisorile. Într-una, de pildă, adresată din Berlin prietenului Boicescu În 16 noiembrie 1908, Mateiu relatează cum se plimbă cu un de Montesquiou (Ferdinand) În trăsură, spre uluirea „imbecililor”. Recapitulând Împreună cu acesta starea nobilimii franceze, aproape ruinată, nu se poate abține să nu comenteze pișcat de invidie luxul pe care și-l pot Îngădui totuși un Boni de Castelane sau cei din familia Montesquiou. Biografii care caută cu delicii de colecționari amănuntele doveditoare ale
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al XV-lea. În preajma Revoluției, la curtea nefericitului Ludovic al XVI-lea, doar bătrânele doamne Își mai purtau la vedere tabacherele uriașe, pline cu tutun, pe ale căror capace erau miniaturi emailate cu chipul iubiților sau chiar al copiilor. Restul nobilimii trecuse la bomboane, drept care la mare preț se aflau bombonierele. Nu una sau două, ci adevărate colecții. La Curtea londoneză, cea care introduce obiceiul e regina Charlotte, bunica Victoriei. Căpitanul Gronow și-o mai amintește prizând tabac dintr-o cutie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
produsă de această pretinsă Împărțire à la Montgomery aprinde În rândul persoanelor civilizate o pasiune generalizată pentru avere, expresie Înțeleasă ca prototip al tuturor ambițiilor individuale; deoarece, din dorința de a nu aparține clasei obidite și umilite, Își fac apariția nobilimea, aristocrația, titlurile și curtenii, dar și curtezanele etc. Însă acest soi de febră care Îl face pe om să vadă peste tot scări ale onorurilor și să se Întristeze că nu a reușit să se cațere decât până la un sfert
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a scriitorului. În secolul al XVIII-lea, existența unei aristocrații de sânge simplifică totul: scriitorul profesional, oricare ar fi originea lui, fie el bastard, fiu de cuțitar sau de magistrat, are relații directe cu această aristocrație, pe deasupra burgheziei. Stipendiat de către nobilime sau bătut la ordinul ei, el stă sub dependența sa imediată, căpătându-și de la ea atât veniturile, cât și demnitatea socială; el e „aristocratizat”, ea Îi transmite puțin din a sa „mana”; el participă la trândăvia ei și gloria la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În spaimă, așa cum vor face, asumându-și destinul, un Lautréamont, un Rimbaud sau un Van Gogh. Unii, ca frații Goncourt sau ca Mérimée, vor căuta favorurile unei aristocrații de parveniți și vor Încerca, fără vreo satisfacție reală, să joace pe lângă nobilimea napoleoniană rolul pe care-l jucau predecesorii lor pe lângă curtenii lui Ludovic al XV-lea. Dar marea lor majoritate vor Încerca să opereze o declasare simbolică. Flaubert, de exemplu, ducând o viață de burghez bogat de provincie, stabilește a priori
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ciudate Însușiri, predispoziție și totodată sacerdoțiu, natură și funcție sacră, Flaubert este smuls clasei burgheze și zvârlit În mijlocul unei aristocrații parazitare care-l sanctifică. El și-a mascat gratuitatea, libertatea nejustificabilă a alegerii sale; a Înlocuit printr-o comunitate spirituală nobilimea decăzută, și-a salvat misiunea de cleric. Baudelaire, fără Îndoială, a ales și el să intre În această comunitate. De sute și de mii de ori, el vorbește În scrierile sale despre „poet”, despre „artist”. Și-a găsit justificare, consacrarea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nici toate categoriile, nici pe toți indivizii" (...). Fără îndoială că feudalitatea atacată de criză aleargă la soluția cea mai ușoară a claselor dominante amenințate războiul. Exemplul cel mai sugestiv este războiul de 100 de ani, voit în mod instinctiv de nobilimea engleză și franceză ca o soluție la dificultățile lor. Războiul provoacă însă apariția unei economii și societăți noi. Criza din secolul al XIV-lea se soldează cu o remaniere a hărții economice și sociale a creștinătății"543. Criza despre care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
toate rezultatul sesizării pe de o parte a contradicțiilor de clasă care domnesc în societatea modernă între avuți și neavuți, între muncitori salariați și burghezi, iar pe de altă parte a anarhiei care domnește în producție"(...). "Dar pe lângă contradicția dintre nobilimea feudală și burghezie există și contradicția generală dintre exploatatori și exploatați, dintre trântorii bogați și sărăcimea muncitoare"1141. Plecând de la această linie de demarcație, în toată istoria sa socialismul a cultivat cu grijă, în mod instituțional adversitatea dintre oameni de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
În desfășurare pe străzi și În mințile oamenilor deopotrivă. Dar aceste granițe dobândeau forță atunci când erau exprimate. O procession générale impunea realității o ordine specifică. Nu Își propunea doar un obiectiv utilitar, precum sfârșitul unei perioade de secetă sau promovarea nobilimii În robă. Ea exista În maniera În care prind viață unele afirmații celebre sau opere de artă - ca simplă expresie, fiind o ordine socială reprezentându-se pe sine, ei Înseși. Pe lângă distincțiile legate de cei care au dreptul să participe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
civilizații) cultura Dridu, exclusiv autohtonă, care marchează actul de naștere al poporului român.24 Colonizarea slavă în nordul Dunării s-a făcut pe ginți, în secolele VIII-IX, după depășirea perioadei seminomade și în urma supunerii unor regiuni locuite de autohtoni de către nobilimea gentilică slavă. Însă așezarea teritorială a slavilor în Dacia (nordul Dunării), în secolele VII-IX, a avut ca rezultat destrămarea organizării gentilice a triburilor slave și apariția primelor forme ale feudalismului. Astfel, în secolele VII-IX, unele comunități sunt legate de un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
române), dovadă o treptată românizare a slavilor, dar așezarea lor nu se mărginește la constituirea clasei stăpânitoare, în nordul Dunării, ci și la închegarea de comunități agricole-obști, care vor deveni și acestea românești. Izvoarele istorice amintesc fără echivoc de existența nobilimii slave și de sate libere locuite de slavi. În același timp, slavii au contribuit la popularea teritoriilor românești și la geneza feudalismului românesc, dar contribuția lor, însemnată, a fost totuși secundară față de evoluția internă a autohtonilor romanici. Asimilarea slavilor de către
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
noștri din nordul Dunării (vlahi și Vlașca). Prin urmare, vlahii au fost, la origini, populația supusă de slavi, numiți de ei rumâni.30 Un alt fapt însemnat ce atestă procesul de cucerire a teritoriilor carpato-dunărene este numele slav al aristocrației (nobilimii) românești: boierii. În momentul așezării (ocupării) în ținuturile românești din stânga (nordul) Dunării, slavii au luat în stăpânire pământul, au devenit proprietarii, de fapt, stăpânii lui. Acești stăpâni (proprietari) ai pământului au alcătuit boierimea sau nobilimea romanicii au fost supuși, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este numele slav al aristocrației (nobilimii) românești: boierii. În momentul așezării (ocupării) în ținuturile românești din stânga (nordul) Dunării, slavii au luat în stăpânire pământul, au devenit proprietarii, de fapt, stăpânii lui. Acești stăpâni (proprietari) ai pământului au alcătuit boierimea sau nobilimea romanicii au fost supuși, adică munceau mai departe pământurile lor, dar pentru aceasta plăteau dijmă (slav) stăpânilor lor slavi și le prestau acestora munci gratuite (slav). La sosirea lor aici, slavii le-au spus locuitorilor din țările supuse, autohtonilor romanici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]