548 matches
-
centri compoziționali grei prin conglomerarea de mase; dar vectorii sunt la fel de eficienți în producerea acestor centri. Ei procedează astfel întrețesându-se în configurații complexe. Centrii creați prin astfel de acțiuni combinate între forțele direcționale le-am numit puncte nodale. Punctele nodale creează ponderea centrică prin diferite mijloace, dintre care voi enumera câteva. (1) În primul rând sunt mănunchiurile de raze concentrice care izvorăsc dintr-un centru. Sursele luminoase, precum soarele sau nimburile, constituie exemple de acest tip; similare sunt și liniile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
constituie exemple de acest tip; similare sunt și liniile ori suprafețele decurgând din punctele de fugă ale per spectivei centrale. În Apariția lui Moreau (figura 95), capul profetului mort este înconjurat de strălucirea unor raze orbitoare și creează un centru nodal cu intensitate dominantă. (2) Dinamica vizuală în direcția opusă, convergența vectorilor către un centru comun generează și ea noduri. Cheia de boltă în care se întâlnesc ogivele unei bolți gotice devine centru de energie concentrată. Un grup de oameni așezați
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în jurul unei mese produce o convergență similară. Un astfel de contact culminant este îmbrățișarea îndrăgostiților și orice înmănunchere de obiecte. Cele trei spade ținute strâns în mână de tatăl din Jurământul Horațiilor a lui David se manifestă ca un contrapunct nodal față de grupul compact al celor trei fii. Intensitatea unui astfel de centru este mult sporită atunci când elementele prezentate într-o apropiere fizică se luptă spre a se despărți. Gândiți-vă la cei doi prizonieri înlănțuiți unul de celălalt, sau la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
înlănțuiți unul de celălalt, sau la Prometeu ori la Andromeda legați de stâncă, sau la două persoane spate-n spate și care nu au nimic una cu cealaltă - un simbol al înstrăinării, folosit uneori de Degas. (3) Intersecțiile sunt puncte nodale. Kevin Lynch, în cartea sa Imaginea orașului, vorbește de puncte nodale ca fiind „strategice într-un oraș în care un observator poate intra și care sunt focarele intensive către care și din care se deplasează. Ele pot fi mai ales
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de stâncă, sau la două persoane spate-n spate și care nu au nimic una cu cealaltă - un simbol al înstrăinării, folosit uneori de Degas. (3) Intersecțiile sunt puncte nodale. Kevin Lynch, în cartea sa Imaginea orașului, vorbește de puncte nodale ca fiind „strategice într-un oraș în care un observator poate intra și care sunt focarele intensive către care și din care se deplasează. Ele pot fi mai ales puncte de legătură, popasuri în transport, o răscruce sau o încrucișare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
schimbare de la o structură la alta”. Punctele de transfer de pe harta unui metrou întrerup linearitatea mișcării pentru fiecare linie și combină vectorii unidimensionali într-o rețea bidimensională. Într-o biserică tradițională, încrucișarea navei cu transeptul constituie un astfel de centru nodal intensificat, produs de interacțiunea a două făgașuri, de care diferă calitativ, fiind un loc de popas. În general, fiecare punct nodal reprezintă un punct de susținere al compoziției. Departe însă de a fi un punct static, în care acțiunea încetează
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vectorii unidimensionali într-o rețea bidimensională. Într-o biserică tradițională, încrucișarea navei cu transeptul constituie un astfel de centru nodal intensificat, produs de interacțiunea a două făgașuri, de care diferă calitativ, fiind un loc de popas. În general, fiecare punct nodal reprezintă un punct de susținere al compoziției. Departe însă de a fi un punct static, în care acțiunea încetează, încleștarea vectorilor diferit orientați produce o oprire mutuală intensiv dinamică. În acest sens, încrucișările sunt versiuni elementare ale nodurilor. (4) Nodurile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Nodurile provoacă o mai mare întrerupere decât simplele încrucișări, pentru că ele îndoaie și răsucesc vectorii ce le compun și, prin urmare, sunt mai compacte și autonome. Ele diferă de simpla suprapunere. În Sfânta Magdalena a lui Caravaggio | 141Volume și puncte nodale (vezi figura 67), zona centrului de echilibru este marcată de două puncte nodale, și anume mâinile ușor împreunate și nodul strâns care-i încinge rochia la mijloc. (5) Suprapunerea, precum cea a mâinilor Magdalenei, creează centri mai puțin autonomi decât
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
răsucesc vectorii ce le compun și, prin urmare, sunt mai compacte și autonome. Ele diferă de simpla suprapunere. În Sfânta Magdalena a lui Caravaggio | 141Volume și puncte nodale (vezi figura 67), zona centrului de echilibru este marcată de două puncte nodale, și anume mâinile ușor împreunate și nodul strâns care-i încinge rochia la mijloc. (5) Suprapunerea, precum cea a mâinilor Magdalenei, creează centri mai puțin autonomi decât nodurile fizice. Ea creează totuși și tensiune prin acoperirea parțială a formelor datorată
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
creează centri mai puțin autonomi decât nodurile fizice. Ea creează totuși și tensiune prin acoperirea parțială a formelor datorată petrecerii lor. Mâna dreaptă a Magdalenei a devenit un fragment cu o tensiune orientată către eliberare, iar această tensiune înzestrează punctul nodal cu energie și greutate. Personajul violonistului din figura 96 prezintă un întreg mănunchi de noduri: obrazul cântărețului este așezat peste vioară, arcușul o traver sează, mâna dreaptă strânge arcușul, în vreme ce stânga apasă pe gâtul instrumentului. Laolaltă, aceste suprapuneri formează un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
considerabilă. (6) Orice prindere sau împreunare implică suprapunere, dar dezvăluie o constrân gere sporită. Eva lui Tintoretto (vezi figura 84) îmbrățișează trunchiul copacului între mâna ei dreaptă și cap. O mână care apucă un baston produce tensiune într-un punct nodal, la fel ca o eșarfă sau o glugă înfășurată în jurul feței. (7) Orice fel de contracție produce puncte nodale. În adâncime, racursiunile creează astfel de contractări. Un cal ce stă liniștit câștigă intensitate vizuală atunci când este văzut din față sau
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
84) îmbrățișează trunchiul copacului între mâna ei dreaptă și cap. O mână care apucă un baston produce tensiune într-un punct nodal, la fel ca o eșarfă sau o glugă înfășurată în jurul feței. (7) Orice fel de contracție produce puncte nodale. În adâncime, racursiunile creează astfel de contractări. Un cal ce stă liniștit câștigă intensitate vizuală atunci când este văzut din față sau din spate mai mult decât lateral. În plan frontal, îndoirea încheie turilor corpului uman oferă exemplul cel mai convingător
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și ține bărbia, iar gâtul se menține drept alături de curba spatelui. Această sumă de contracții se reunește într un nod puternic. Încercați să vă amintiți Suzana lui Rembrandt, sub atacul bătrânului care încerca să ridice prosopul de pe trupul ei. Punctele nodale ale corpului Din aceste ultime exemple rezultă ideea că, din cauza bogatei sale articulări, corpul omenesc este special făcut pentru a da naștere unor puncte nodale expresive. Volumul torsului servește ca bază de la care pornesc membrele mobile, trunchiul însuși având destule
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Suzana lui Rembrandt, sub atacul bătrânului care încerca să ridice prosopul de pe trupul ei. Punctele nodale ale corpului Din aceste ultime exemple rezultă ideea că, din cauza bogatei sale articulări, corpul omenesc este special făcut pentru a da naștere unor puncte nodale expresive. Volumul torsului servește ca bază de la care pornesc membrele mobile, trunchiul însuși având destule încheieturi pentru a contribui la dinamica nodală a figurii. Un trunchi articulat combină temele expansioniste cu cele restrictive. El poate oferi golul stomacului, protuberanțele abdominale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
rezultă ideea că, din cauza bogatei sale articulări, corpul omenesc este special făcut pentru a da naștere unor puncte nodale expresive. Volumul torsului servește ca bază de la care pornesc membrele mobile, trunchiul însuși având destule încheieturi pentru a contribui la dinamica nodală a figurii. Un trunchi articulat combină temele expansioniste cu cele restrictive. El poate oferi golul stomacului, protuberanțele abdominale și ale mușchilor. Compoziția lui Courbet Femeie în valuri (figura 98) se bazează pe contrapunctul dintre sânii proeminenți și brațele care înlănțuie
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în secolul al XIX-lea în gestul hotărât al Olimpiei lui Manet - un vector contractor, centripet, opunându-se expunerii ostentative a corpului. Ne referim iarăși la cele două figuri aparținând lui Munch (vezi figura 79). Ele ne supun privirii puncte nodale izbitor de puternice, care conferă pondere celor doi centri principali ai corpului prin acoperirea sânilor și ascunderea capului. Mișcarea membrelor ne e de mare ajutor. În mozaicul bizantin de la Mausoleul Gallei Placidia din Ravenna (figura 99), Bunul Păstor domină scena
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
laterală a brațelor, după cum poziția picioarelor definește și execută răsucirea opusă a bazinului. Privirea într-o parte, gesturile opuse ale brațelor care îmbină dominarea și compasiunea, precum și încrucișarea vie a picioarelor îl caracterizează toate pe păstor ca pe un centru nodal al compoziției. În corpul uman există o ambiguitate în raportul dintre trunchi și membre. Volumul torsului poate fi privit ca bază și agent central al acțiunii, trimițându-și impulsurile executorii către extremități. Aceasta reprezintă versiunea centrifugală a dinamicii corpului. În
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
atașată capului ca o fațadă detașată (figura 101). La un nivel mai diferențiat al compoziției, cele două elemente fuzionează într-o concepție unitară, așa cum se întâmplă cu raportul dintre trunchi și membre. Poate fi o față descrisă ca un punct nodal, adică asemenea unei constelații de vectori? Faptul este posibil dacă percepem trăsăturile feței ca forme dinamice. Ochii se identifică cu razele direcționale puternice ale privirii care adesea controlează ori entarea spațială a întregii figuri. Buzele sunt o floare nedesfăcută, dar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
inhibarea misterioasă, oprindu-se în planul frontal al picturii, fără a avea unde să se mai îndrepte. Absintul lui Degas este mult mai inhibitor (figura 113). Prezența melancolică a bărbatului și a femeii este comprimată între bancă și mese. Punctul nodal din centrul compoziției propune microtema femeii înghesuite din stânga de sticlă, iar din dreapta de pahar și împunsă cu răutate de cele două colțuri opuse ale meselor. În fundal, perspectiva parțial deschisă, de care cele două persoane sunt separate de spătarul băncii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
piese nu este mai mare atunci când deține centrul tablei, chiar dacă posibilitățile sale spațiale pot fi mai mari. De altminteri, ambele noastre principii compoziționale sunt aplicabile. Fiecare piesă este o putere centrică cu o forță dată, iar configurațiile pieselor favorizează punctele nodale pe care se bizuie configurația veșnic schimbătoare. Totuși, nici un centru de echilibru nu susține unitatea ansamblului. Componentele modelului se echilibrează reciproc pur și simplu prin relațiile vectoriale dintre ele. Nu există pentru o astfel de compoziție lipsită de centru o
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care traversează centrul geometric al tabloului. Punctul de staționare corect din punct de vedere optic pentru o perspectivă cu un singur punct de fugă este localizat în partea opusă a punctului de fugă, la o anumită distanță față de obiect. PUNCTE NODALE - Locuri cu o densitate structurală, obținute prin concentrarea și întrepătrunderea vectorilor. Punctele nodale fac parte din centrii care constituie structura de bază a unei compoziții. SIMBOLURI - Interpretarea vizuală a unui subiect abstract prin schimbarea trăsăturilor dinamice ale subiectului în atribute
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vedere optic pentru o perspectivă cu un singur punct de fugă este localizat în partea opusă a punctului de fugă, la o anumită distanță față de obiect. PUNCTE NODALE - Locuri cu o densitate structurală, obținute prin concentrarea și întrepătrunderea vectorilor. Punctele nodale fac parte din centrii care constituie structura de bază a unei compoziții. SIMBOLURI - Interpretarea vizuală a unui subiect abstract prin schimbarea trăsăturilor dinamice ale subiectului în atribute ale formei, culorii și mișcării. Simbolurile ar trebui deosebite de simplele semne care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a prostaglandinelor cu efecte vasodilatatoare (PGE2 și PGI2) și inhibarea producției de endotelină 1 [30]. Estrogenii au rol totodată în scăderea tonusului bazal de la nivelul microcirculației, modulând astfel activarea miocitară a vaselor mici [31]. Estrogenii au efecte și pe căile nodale, acțiunile lor exercitându-se în special la nivelul canalelor ionice de potasiu [23]. Studii experimentale pe șoareci au demonstrat că acești hormoni pot prelungi conducerea atrioventriculară și perioada refractară efectivă a ventriculului drept [32]. Progesteronul endogen este eliberat în fiecare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
coronariene, în special la femeile cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani [24]. Aceasta nu a fost asociată cu riscul de apariție a accidentelor vasculare cerebrale. Tahicardia paroxistică supraventriculară și sindromul WPW. Tahicardia paroxistică supraventriculară reintrantă la nivel nodal are o prevalență mai ridicată la femei, în schimb tahicardia paroxistică supraventriculară cu fascicul accesoriu este mai frecventă la bărbați [4]. Se pare că numărul și durata crizelor de tahicardie paroxistică supraventriculară sunt mai frecvente în ziua a 28-a
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
romanele analizate se mai remarcă un detaliu structural ce susține asocierea dintre prezența scriiturii ekphrastice și mecanismele de recuperare a literarității. Subiectul ekphrazei (cu excepția romanului Ucenicul neascultător) este și subiectul referințelor ekphrastice, ceea ce face din opera de artă un punct nodal în universul romanesc. Recurența temei operei de artă demonstrează și o construcție elaborată a romanelor, în sensul centrării lor în realitatea figurativă a tablourilor pe care le citează lapidar sau extins, în referințe și, respectiv, în fragmente ekphrastice. Rolul structural
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]