863 matches
-
între ei și-i asupriră, acești sloveani plecară și se stabiliră pe VISTULA și se numiră leași”. Ungurii trecură pe lângă KIEV, peste muntele care și acum se numește UGORSKIE și au ajuns la DNIPRU și-și întinseră corturile, deoarece erau nomazi cum sunt și poloviții. Venind din răsărit mergeau mereu grăbiți prin munții cei înalți, care s-au numit Ungurești și începură să lupte cu cei care trăiau acolo, vlahii și sloveanii. Pe urmă însă ungurii, înlăturară pe vlahi și luară
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
între ei și-i asupriră, acești sloveani plecară și se stabiliră pe VISTULA și se numiră leași”. Ungurii trecură pe lângă KIEV, peste muntele care și acum se numește UGORSKIE și au ajuns la DNIPRU și-și întinseră corturile, deoarece erau nomazi cum sunt și poloviții. Venind din răsărit mergeau mereu grăbiți prin munții cei înalți, care s-au numit Ungurești și începură să lupte cu cei care trăiau acolo, vlahii și sloveanii. Pe urmă însă ungurii, înlăturară pe vlahi și luară
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
vânt Trezind Dacii din pământ Florile dalbe Ninge tare, vine ger Flori de măr și leru-i ler Peste sufletul stinger Florile dalbe Ninge-n cugetul curat Flori de măr, Ler argintat De Dragoste însetat Florile dalbe Ninge-n Suflet de nomad Floarea cetinii de brad De ninsori, Carpații ard Florile dalbe Ninge alb, pe Țara mea Flori de măr și flori de nea Ninge sfânt, în Dacia Florile dalbe Antonela Stoica 24 Decembrie 2016 © Referință Bibliografică: NINGE ÎN COLIND STRĂBUN / Antonela
NINGE ÎN COLIND STRĀBUN de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344811_a_346140]
-
purcel, ba un cârlan ori ceva pui de găină, cereale, lemne de foc și, în general, tot ce le pica în mână. Apoi, cu ajutorul unei motorete la care inventivul Costel adăugase un cărucior, transportau marfa în capul satului la sălașurile nomazilor pripășiți de peste două decenii acolo. Aceștia, oameni de caracter și foarte paroliști, preluau mărfurile apoi le desfăceau peste câteva zile la piață, în mod absolut legal, deoarece aveau certificate de producător. Toată lumea era în câștig! Gospodarii fiindcă se mai curățau
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
câteva zile la piață, în mod absolut legal, deoarece aveau certificate de producător. Toată lumea era în câștig! Gospodarii fiindcă se mai curățau de păcatul avariției, cei doi fiindcă le ieșea de-o țuică și doi mici în fiecare seară iar nomazii fiindcă, prin muncă cinstită, se integrau valorilor morale ale societății capitaliste aflate în plină expansiune și în spațiul rural, până acum mai reticent la această evoluție.Prin urmare, Costel avea motive să îngâne o melodie mixată din incerte aduceri aminte
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
cea cu organele interne nu-i dădu nici o spaimă. Pentru el, organe, erau doar cele pe care le putea vedea și ține în mână cu diferite prilejuri. Deci, luminat de o inspirație divină, foarte senin, începu negocierile, așa cum învățase de la nomazi. Pentru început îi arse un șut năprasnic piticotului care se holba la el. Imediat însă regretă, cu răgete, această inițiativă. Dihania părea făcută din beton și nici nu se sinchisi de acest tratament mai puțin diplomatic, în timp ce Costel se străduia
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
furat fiindcă îl apuca o cumplită durere de măsele, a fost smotocit de niște câini iar gospodarii, într-o pândă, l-au băgat în spital cu mai multe oase rupte. Era însă doar prima rundă, a doua fiind gestionată de nomazii care nu au primit marfă la timp. După ce a reușit, mai spre primăvară, să se miște, în cârje, s-a reprofilat și a început o carieră de succes instalându-se pe treptele bisericii și povestindu-și viața în versuri elegiace
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
multă carte, a început să vorbească de un nou Rasputin. Mă rog, el vorbea, el auzea! Însă Costel era pe zi ce trece mai trist! Unde erau mahmurelile de altă dată, unde erau emoțiile furturilor și bucuriile banilor luați de la nomazi? Unde erau bătăile date sau luate în cârciumă? Sau amenințările cu scopitul din partea mândrelor care se înșelaseră în așteptări? Eheee, viață adevărată, nu prostii ca acum! Acum totul era rutină și plictis... Amărât, trecea mai mereu prin locul unde îl
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
să-și vadă, fiii lor că pragu-îl trec, să le spună sărut mâna, să-i strângă cu drag la piept. Jalnic plânge Romania, fiii ei plecați departe, nici o lege nu-i ajută, nimeni nu le dă dreptate. Nu au fost nomazii lumii, au plecat doar de nevoi, li se-mpuținează anii, slugărind străini de soi. Nu pot face jurământ Ninge floarea mărului, peste fruntea mea plecată, cer iertare Domnului, pentru mintea-mi întinată. Pentru multele greșeli și uitarea mea de toate
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
elegantă, ce contrasta izbitor cu tenul de o culoare incertă ce aduce aminte de doamnele bine din fața unui cort șătrar. Singurul obiect indispensabil ce mi se părea ca lipsește din tot acest decor absolut minunat era - totuși! - însuși cortul, specific nomazilor, cu acel vârf ascuțit, sesizabil de la depărtare, de care se ferește adevărata lume bună. Ca să nu mai vorbesc că Parcul „Eminescu” - locația unde a fost făcută fotografia, mi se părea că a pălit și el la vederea unei astfel de
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
îngeri m-ating și preschimb Cântecul în săgeată fermecată, nimb Chemător mă face să-l urmez biruitor In grădina areolată de vise, de dor. Mi-e dor de o călătorie spre început Ca seminței galopul spre viitorul fruct! DRUM NEȘTIUT Nomazi ce colindă iubirile, de n-am fi devenit Despre noi înșine n-am fi știut aproape nimic Trandafiriul cerului, freamătul sălbatec Logodna soarelui cu polenul lunatec Temeliile munților, neverosimile tipare Treptele, pașii cometelor, ai stelei polare Aromele încifrate în patima
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 195 din 14 iulie 2011. Melania Cuc Samson Iancu , un învingator în fața opulentei Europe ,,Am să te îmbrac în aur Finlandooooooo!,, fie și numai la atât s-ar putea reduce această odisee de nomad de după 1989, asta, dacă această carte ar trebui simplificată la o singură sintagmă. În fiecare dintre noi mai trăiește copilul care și-a dorit cândva să plece cu șatra-țigănească, ori cu circul. Necunoscutul fascinează, libertatea asumată este ca o capă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
și putere aproape hinoptică de-a atrage cititorul pe text. Citește mai mult Melania CucSamson Iancu , un învingator în fața opulentei Europe,,Am să te îmbrac în aur Finlandooooooo!,, fie și numai la atât s-ar putea reduce această odisee de nomad de după 1989, asta, dacă această carte ar trebui simplificată la o singură sintagmă.În fiecare dintre noi mai trăiește copilul care și-a dorit cândva să plece cu șatra-țigănească, ori cu circul. Necunoscutul fascinează, libertatea asumată este ca o capă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
lives.... She seemed to look like you she seemed to look like uș. Look how she teaches uș to fly! She came from light with answers for uș. Was she maybe a chimera or Brâncuși’ s chisel...? She is a nomad soul splashing with diamonds all our lives! ---------------------------------- *Cele trei poezii selectate în acest volum au fost publicate inițial de Ana Anton în volumul ei de debut Dialog, coautor Valentina Teclici, Editura Oscar Prinț, București, 2011 *Ana Anton hâș initially published
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ANA ANTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375102_a_376431]
-
avea șapte sate, că de aceea i se și spunea Valea Mare. Pe poiana ce se află de-a lungul mătcii Stejerelului, pârâu ce da numele satului și trecea pe lângă el, acum, ca și altădată, se instalase o șatră de nomazi. Aveau locul lor, stabilit de când lumea, și-l respectau în fiecare an. Deși le mai furau câte o gâscă, o găină, mai dau iama prin grădini și culegeau fasolea și pătlăgelele de pe araci, castraveții și ardeii grași buni de cules
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
nu putem să credem într-o regenerare care păstrează toate aceste distincții de castă". SEMNELE EXOTISMULUI În viziunea analiștilor perioadei 1830-1850, scandalul se iscă în jurul sorții comunității de țigani. Două sute cincizeci de mii de țigani, după cifrele reținute de Thouvenel nomazi sau sedentari -, ale căror origini sînt discutate și a căror apariție în Moldova este datată în secolul al XV-lea, sînt sclavi. Interesul călătorilor străini pentru această comunitate întîlnește mobilizarea unor progresiști români, ca viitorul pașoptist și om de stat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fizician de către filosofi, și mai rău încă, de dreapta de către intelectualii de stînga și de stînga de către cei de dreapta. La intersecția culturii franceze cu cea română, a culturii științifice cu cea umanistă, Lupasco prefigurează ceea ce Jean-François Malherbe numește un "nomad poliglot"1, figură emblematică a unei Europe în căutarea identității și a unei lumi suferind de globalizare. Problema relațiilor dintre Stéphane Lupasco și Gaston Bachelard (1884-1962) constituie un mister încă neelucidat. Bachelard are o mare stimă pentru teza de doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
p. 6. 54 Jean-François Malherbe, "Jeux de langage" et "Tiers inclus": de nouveaux outils pour l'éthique appliquée ("Jocuri de limbaj" și "Terț inclus": noi instrumente pentru etica aplicată), Sherbrooke, GGC, 2000; Le nomade polyglotte. L'excellence éthique en postmodernité (Nomadul poliglot. Excelența etică în postmodernitate), Montréal, Bellarmin, 2000, pp. 163-201. 1 Stéphane Lupasco, Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie Prolégomènes à une science de la contradiction, Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951; a 2
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
arhetip la anarhetip, Iași, Polirom, 2006. 32 Charles Sanders Peirce, The New Elements of Mathematics (Noile elemente de matematică), The Hague, Mouton Humanities Press, 1976, vol. IV, pp. 383-384. 1 Jean-François Malherbe, Le nomade polyglotte. L'excellence éthique en postmodernité (Nomadul poliglot. Excelența etică în postmodernitate), Québec, Bellarmin, 2000. 2 Gaston Bachelard, Scrisoare din 7 decembrie 1942, cu antetul Université de Paris, Institut des Sciences et des Techniques, 13, rue du Four (VIe), 1 pagină. Arhivele Alde Lupasco-Massot. 3 Stéphane Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
După cum am spus, în acest plan sensurile conceptelor limitează un spațiu al umanului în care puterea lor referențială (de resemnificare a realității umane) apare diminuată; iar omul ca unitate existențială apare, folosind o metaforă a lui J. Monod, ca un nomad aflat la o margine de univers; ca o "ființare" copleșită de măreția universului, parafrazând o vorbă a lui Pascal. Al doilea registru este cel care poate fi gândit dacă luăm în seamă ipoteza energetistă doar în sensul afirmării personalității energetice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin daruri și ospețe. La rândul lor, hunii îl respectau ca pe un "zeu al romanilor". Teotim a încercat chiar să facă misionarism printre huni, fiind ajutat de Sf. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, care a trimis misionari la "nomazii de la Istru". Trebuie să subliniem că Teotim a fost un prieten devotat al marelui părinte al Bisericii. În două rânduri, el a fost la Constantinopol, în 400 și 403, luând apărarea Sf. Ioan împotriva acuzațiilor infame ale lui Teofil de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
avari, influența lor asupra creștinilor romanici este nesemnificativă. Apoi, pe lângă avari, în secolele VII-X, în arealul românesc, au pătruns și alte populații nomade răsăritene, anții, etnie de origine alanică, mai ales în Basarabia, iar urmele bulgare sunt insignifiante. Influența acestor nomazi euro-asiatici asupra spiritualității creștine autohtone se pare că a fost redusă, la fel ca și a altor migratori: pecenegi, uzi, cumani. În spațiul românesc, la începutul secolului al VII-lea, au pătruns și au conviețuit cu autohtonii, slavii, populație indo-europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rămas nimic, nici în instituții, nici în limbă și foarte puțin în sângele italienilor". Nici în vremea năvălirii hunilor în Europa (375-454) nu se constată un contact între aceștia și populația autohtonă din Dacia și regiunea Dunării de Jos. Năvălirile nomazilor din stepele asiatice prin sudul Rusiei spre pusta ungară erau un fenomen periodic. Așezările nomazilor (alogenilor) evitau regiunile muntoase și pădurile, dar preferau stepele pentru a putea desfășura uriașele herghelii de cai. Între 375, înfrângerea goților pe Siret (Întorsura Buzăului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în vremea năvălirii hunilor în Europa (375-454) nu se constată un contact între aceștia și populația autohtonă din Dacia și regiunea Dunării de Jos. Năvălirile nomazilor din stepele asiatice prin sudul Rusiei spre pusta ungară erau un fenomen periodic. Așezările nomazilor (alogenilor) evitau regiunile muntoase și pădurile, dar preferau stepele pentru a putea desfășura uriașele herghelii de cai. Între 375, înfrângerea goților pe Siret (Întorsura Buzăului) și 527, revenirea Imperiului la Dunărea de Jos, Dacia făcea parte nominal din Confederația hunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ei. Cei dintâi sarmați care s-au deplasat, la începutul secolului I d. H., departe spre vest în înaintarea lor, până în Câmpia Tisei, au fost iazigii. După plecarea lor din regiunile est-carpatice, locul lor a fost luat de roxolani. Despre sarmați, nomazi și războinici, ne vorbește geograful Pomponius Mela (prima jumătate a secolului I d.H.): "Sarmații nu locuiesc în orașe și nu au așezări statornice. Când îi atrag într-un loc pășunile, când urmăresc un dușman sau fug de el, târăsc cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]