KorAP: Find »[drukola/base=nonverbal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...80 >

1,996 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

oameni aflați într-un compartiment de tren pot să aibă mai multe comportamente de comunicare: unii dintre ei comunică oral, alții citesc ziare sau privesc pe fereastră. Vedem că dacă, în ceea ce privește comunicarea verbală, aceasta este clar delimitată și vizibilă, comunicarea nonverbală este un demers permanent care-i caracterizează pe toți călătorii. 1) Comunicarea verbală folosește o singură modalitate de dezvoltare, cuvântul, pe când comunicarea nonverbală poate să se extindă pe mult mai multe arii de dezvoltare/repertorii. Astfel, cei care vorbesc își

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
sau privesc pe fereastră. Vedem că dacă, în ceea ce privește comunicarea verbală, aceasta este clar delimitată și vizibilă, comunicarea nonverbală este un demers permanent care-i caracterizează pe toți călătorii. 1) Comunicarea verbală folosește o singură modalitate de dezvoltare, cuvântul, pe când comunicarea nonverbală poate să se extindă pe mult mai multe arii de dezvoltare/repertorii. Astfel, cei care vorbesc își însoțesc comunicarea verbală prin gesturi, dar și cei care citesc sau privesc pe fereastră comunică astfel nonverbal. 2) Comunicarea verbală este controlată aproape

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
modalitate de dezvoltare, cuvântul, pe când comunicarea nonverbală poate să se extindă pe mult mai multe arii de dezvoltare/repertorii. Astfel, cei care vorbesc își însoțesc comunicarea verbală prin gesturi, dar și cei care citesc sau privesc pe fereastră comunică astfel nonverbal. 2) Comunicarea verbală este controlată aproape total, pe când comunicarea nonverbală este aproape în totalitate necontrolabilă. 3) Comunicarea verbală este înalt organizată și structurată, pe când, datorită faptului că nu este, de obicei, controlabilă, comunicarea nonverbală este mai degrabă nestructurată. Comunicarea nonverbală

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
extindă pe mult mai multe arii de dezvoltare/repertorii. Astfel, cei care vorbesc își însoțesc comunicarea verbală prin gesturi, dar și cei care citesc sau privesc pe fereastră comunică astfel nonverbal. 2) Comunicarea verbală este controlată aproape total, pe când comunicarea nonverbală este aproape în totalitate necontrolabilă. 3) Comunicarea verbală este înalt organizată și structurată, pe când, datorită faptului că nu este, de obicei, controlabilă, comunicarea nonverbală este mai degrabă nestructurată. Comunicarea nonverbală este, așa cum vom vedea mai departe, înnăscută, iar parte din

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
sau privesc pe fereastră comunică astfel nonverbal. 2) Comunicarea verbală este controlată aproape total, pe când comunicarea nonverbală este aproape în totalitate necontrolabilă. 3) Comunicarea verbală este înalt organizată și structurată, pe când, datorită faptului că nu este, de obicei, controlabilă, comunicarea nonverbală este mai degrabă nestructurată. Comunicarea nonverbală este, așa cum vom vedea mai departe, înnăscută, iar parte din ea este formată prin achiziții mai degrabă evolutive (spre exemplu, prin imitarea unor gesturi văzute la cei din jur). Vorbind deci despre comunicarea nonverbală

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
nonverbal. 2) Comunicarea verbală este controlată aproape total, pe când comunicarea nonverbală este aproape în totalitate necontrolabilă. 3) Comunicarea verbală este înalt organizată și structurată, pe când, datorită faptului că nu este, de obicei, controlabilă, comunicarea nonverbală este mai degrabă nestructurată. Comunicarea nonverbală este, așa cum vom vedea mai departe, înnăscută, iar parte din ea este formată prin achiziții mai degrabă evolutive (spre exemplu, prin imitarea unor gesturi văzute la cei din jur). Vorbind deci despre comunicarea nonverbală, deosebim și aici importanța unor principii

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
nonverbală este mai degrabă nestructurată. Comunicarea nonverbală este, așa cum vom vedea mai departe, înnăscută, iar parte din ea este formată prin achiziții mai degrabă evolutive (spre exemplu, prin imitarea unor gesturi văzute la cei din jur). Vorbind deci despre comunicarea nonverbală, deosebim și aici importanța unor principii generatoare: - comunicarea nonverbală este determinată cultural; astfel, o mare parte din comportamentul nonverbal se învață în copilărie (exemplul oferit de Hybels se referă la comparația dintre americani - care-și învață copiii să privească drept

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
vom vedea mai departe, înnăscută, iar parte din ea este formată prin achiziții mai degrabă evolutive (spre exemplu, prin imitarea unor gesturi văzute la cei din jur). Vorbind deci despre comunicarea nonverbală, deosebim și aici importanța unor principii generatoare: - comunicarea nonverbală este determinată cultural; astfel, o mare parte din comportamentul nonverbal se învață în copilărie (exemplul oferit de Hybels se referă la comparația dintre americani - care-și învață copiii să privească drept în ochi partenerul comunicațional - și africani - potrivit cărora este

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
formată prin achiziții mai degrabă evolutive (spre exemplu, prin imitarea unor gesturi văzute la cei din jur). Vorbind deci despre comunicarea nonverbală, deosebim și aici importanța unor principii generatoare: - comunicarea nonverbală este determinată cultural; astfel, o mare parte din comportamentul nonverbal se învață în copilărie (exemplul oferit de Hybels se referă la comparația dintre americani - care-și învață copiii să privească drept în ochi partenerul comunicațional - și africani - potrivit cărora este o dovadă de lipsă de respect ca un copil să

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
africani - potrivit cărora este o dovadă de lipsă de respect ca un copil să privească drept în ochi un adult). Continuând ideea, putem spune, extrapolând un model oferit de B. Bernstein, că elevii/studenții posedă, atunci când vin la școală, coduri nonverbale distincte, coduri care au o importanță însemnată în succesul și integrarea lor școlară; - mesajele nonverbale pot să se afle în conflict cu mesajele verbale (cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au făcut fotografii la șase persoane, apoi au făcut douăsprezece compoziții

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
drept în ochi un adult). Continuând ideea, putem spune, extrapolând un model oferit de B. Bernstein, că elevii/studenții posedă, atunci când vin la școală, coduri nonverbale distincte, coduri care au o importanță însemnată în succesul și integrarea lor școlară; - mesajele nonverbale pot să se afle în conflict cu mesajele verbale (cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au făcut fotografii la șase persoane, apoi au făcut douăsprezece compoziții cu partea stângă și partea dreaptă a feței; s-a observat că bucuria, surpriza, supărarea

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
creierului fiind bănuite a fi la baza acestei diferențe); oamenii tind să privească partea dreaptă a feței, ceea ce este o manieră greșită dacă se dorește perceperea mai intensă a emoțiilor. Aici am dori să adăugăm un eventual exercițiu pentru comunicarea nonverbală: vom cere elevilor/studenților să se grupeze pe echipe formate din trei persoane; un cursant le va povesti, cu voce scăzută, celorlalți doi câteva evenimente din viață care să cuprindă stări emoționale diferite. Unul dintre ceilalți elevi/studenți, care se

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
succint pe o fișă de lucru, marcând temporal momentele cele mai intense ale acesteia. Cel de-al treilea participant se va afla la o distanță mai mare, neputând să audă cuvintele persoanei care povestește, dar având posibilitatea să observe comportamentul nonverbal al acesteia; el va nota, de asemenea, pe un protocol/fișă de observație momentele pe care le consideră, din mimica și gestica povestitorului, mai intense. La finalul exercițiului, se vor confrunta fișele și se vor observa diferențele și punctele de

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
va nota, de asemenea, pe un protocol/fișă de observație momentele pe care le consideră, din mimica și gestica povestitorului, mai intense. La finalul exercițiului, se vor confrunta fișele și se vor observa diferențele și punctele de observare comune; - mesajele nonverbale sunt în mare măsură inconștiente; - canalele nonverbale sunt importante în comunicarea sentimentelor și atitudinilor; și aici propunem un exercițiu, de altfel cu o fundamentare operațională asemănătoare cu cel amintit mai înainte. Astfel, le vom cere elevilor/studenților să urmărească acasă

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
fișă de observație momentele pe care le consideră, din mimica și gestica povestitorului, mai intense. La finalul exercițiului, se vor confrunta fișele și se vor observa diferențele și punctele de observare comune; - mesajele nonverbale sunt în mare măsură inconștiente; - canalele nonverbale sunt importante în comunicarea sentimentelor și atitudinilor; și aici propunem un exercițiu, de altfel cu o fundamentare operațională asemănătoare cu cel amintit mai înainte. Astfel, le vom cere elevilor/studenților să urmărească acasă un teatru televizat înregistrat; după o perioadă

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
o fundamentare operațională asemănătoare cu cel amintit mai înainte. Astfel, le vom cere elevilor/studenților să urmărească acasă un teatru televizat înregistrat; după o perioadă introductivă, vor trebui să dea sonorul la minim și să urmărească piesa interpretând doar mesajele nonverbale; apoi, sonorul va fi dat din nou la un nivel auditiv suficient, și cursanții vor trebui să observe acuratețea descifrării continuității acțiunii. Sintetizând aceste direcții de acțiune metodologică, putem regăsi în practică incidența unor funcții ale comunicării nonverbale (vezi și

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
doar mesajele nonverbale; apoi, sonorul va fi dat din nou la un nivel auditiv suficient, și cursanții vor trebui să observe acuratețea descifrării continuității acțiunii. Sintetizând aceste direcții de acțiune metodologică, putem regăsi în practică incidența unor funcții ale comunicării nonverbale (vezi și Hybels, Weaver, 1989, p. 111; DeVito, 1988, pp. 135-136): - comunicarea nonverbală are menirea de a o accentua pe cea verbală; astfel, profesorul poate întări prin anumite elemente de mimică sau de gestică importanța unei anumite părți din mesaj

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
auditiv suficient, și cursanții vor trebui să observe acuratețea descifrării continuității acțiunii. Sintetizând aceste direcții de acțiune metodologică, putem regăsi în practică incidența unor funcții ale comunicării nonverbale (vezi și Hybels, Weaver, 1989, p. 111; DeVito, 1988, pp. 135-136): - comunicarea nonverbală are menirea de a o accentua pe cea verbală; astfel, profesorul poate întări prin anumite elemente de mimică sau de gestică importanța unei anumite părți din mesaj din ceea ce transmite, în timpul orelor, cursanților săi; - comunicarea nonverbală poate să completeze mesajul

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
1988, pp. 135-136): - comunicarea nonverbală are menirea de a o accentua pe cea verbală; astfel, profesorul poate întări prin anumite elemente de mimică sau de gestică importanța unei anumite părți din mesaj din ceea ce transmite, în timpul orelor, cursanților săi; - comunicarea nonverbală poate să completeze mesajul transmis pe cale verbală; în acest mod, să ne închipuim același material înregistrat și audiat apoi de elevi/studenți și, în al doilea caz, prezentat de cadrul didactic la propriu; anumite părți ale mesajului verbal pot deci

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ci, mai mult, ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motivației învățării; cineva care spune o glumă zâmbește în timp ce face acest lucru, cineva care anunță o veste tristă are o mimică în concordanță cu aceasta; - comunicarea nonverbală poate, în mod deliberat, să contrazică anumite aspecte ale comunicării verbale; atunci când, spre exemplu, trebuie să efectuăm o critică, un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate să instaureze o atmosferă pozitivă și relaxantă, care să facă - aparent

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
mesajului verbalizat poate să instaureze o atmosferă pozitivă și relaxantă, care să facă - aparent paradoxal - critica mai eficientă în urmărirea scopurilor acesteia privind schimbări comportamentale la nivelul persoanei mustrate (nu trebuie însă să omitem faptul că această funcție a comunicării nonverbale este variabilă deoarece, în lipsa unei folosiri judicioase a ei, existența unor contradicții între mesajele verbale și cele nonverbale poate face comunicarea necredibilă și să introducă elemente de confuzie); - o altă funcție a comunicării nonverbale este aceea de a regulariza fluxul

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
în urmărirea scopurilor acesteia privind schimbări comportamentale la nivelul persoanei mustrate (nu trebuie însă să omitem faptul că această funcție a comunicării nonverbale este variabilă deoarece, în lipsa unei folosiri judicioase a ei, existența unor contradicții între mesajele verbale și cele nonverbale poate face comunicarea necredibilă și să introducă elemente de confuzie); - o altă funcție a comunicării nonverbale este aceea de a regulariza fluxul comunicațional și de a pondera dinamica proprie comunicării verbalizate; - comunicarea nonverbală repetă sau reactualizează înțelesul comunicării verbale, dând

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
faptul că această funcție a comunicării nonverbale este variabilă deoarece, în lipsa unei folosiri judicioase a ei, existența unor contradicții între mesajele verbale și cele nonverbale poate face comunicarea necredibilă și să introducă elemente de confuzie); - o altă funcție a comunicării nonverbale este aceea de a regulariza fluxul comunicațional și de a pondera dinamica proprie comunicării verbalizate; - comunicarea nonverbală repetă sau reactualizează înțelesul comunicării verbale, dând astfel posibilitatea receptorului comunicării să identifice în timp real un îndemn aflat în „spatele” unei moțiuni

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
unor contradicții între mesajele verbale și cele nonverbale poate face comunicarea necredibilă și să introducă elemente de confuzie); - o altă funcție a comunicării nonverbale este aceea de a regulariza fluxul comunicațional și de a pondera dinamica proprie comunicării verbalizate; - comunicarea nonverbală repetă sau reactualizează înțelesul comunicării verbale, dând astfel posibilitatea receptorului comunicării să identifice în timp real un îndemn aflat în „spatele” unei moțiuni/afirmații; - în sfârșit, putem spune chiar că elemente ale comunicării nonverbale pot să substituie aspecte ale comunicării

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
pondera dinamica proprie comunicării verbalizate; - comunicarea nonverbală repetă sau reactualizează înțelesul comunicării verbale, dând astfel posibilitatea receptorului comunicării să identifice în timp real un îndemn aflat în „spatele” unei moțiuni/afirmații; - în sfârșit, putem spune chiar că elemente ale comunicării nonverbale pot să substituie aspecte ale comunicării verbale (spre exemplu, atunci când printr-un gest profesorul îi indică unui elev să răspundă). În practică, distingem variate tipuri de comunicare nonverbală; spre exemplu, mișcările trupului (Eckman Paul, Freisen W.C., Saundra Hybels, L. Richard

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]