2,074 matches
-
Prin orientările lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, profesorul și elevul potențează sau frânează comunicarea, sporesc sau anulează efectele conținuturilor didactice propuse. Astfel, un conținut verbal strict și precis delimitat Ă o teoremă matematică, spre exemplu Ă în funcție de conduita parași nonverbală a profesorului, poate fi percepută de clase paralele, sau de aceeași clasă în momente diferite, destul de divers: • ca o provocare adresată imaginației și puterilor lor euristice; • ca o expresie clară a neîncrederii profesorului în puterile clasei; • ca o chestiune de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o provocare adresată imaginației și puterilor lor euristice; • ca o expresie clară a neîncrederii profesorului în puterile clasei; • ca o chestiune de rutină; • ca o propunere de tip concurențial, „care pe care”; • ca o pedeapsă administrativă etc; b. Comunicarea parași nonverbală pregătesc terenul pentru mesajul verbal. Înainte de a „traduce” și accepta rațional importanța unei demonstrații, spre exemplu, elevul are sentimentul importanței conținutului ce i se propune, transmis de către profesor concomitent cu mesajul verbal al demonstrației, dar decodificat mai rapid, cum s-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
PV și NV) convergentă ușurează realizarea unor sarcini diferite Ă impuse de diversele roluri didactice Ă prin realizarea lor concomitentă, dar prin mijloace diferite (exemplu: verbal se oferă o explicație clasei, paraverbal sunt atenționați cei neatenți prin ridicarea tonului și nonverbal se solicită caietul unui elev pentru a verifica o informație oferită anterior). Cât de cronofagă ar deveni situația descrisă dacă am fi constrânși să realizăm totul prin cuvinte!; d. Folosirea multicanalității în transmiterea și receptarea mesajului facilitează prelucrarea și reținerea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prezentată exclusiv verbal, fără nici o modificare a intensității, ritmului, tonalității etc. vorbirii și la suprasolicitarea și blocarea recepției auditive pe care o produce), o astfel de comunicare facilitează procesul concentrării atenției; e. Combinarea variată și convergentă a mesajelor verbale, parași nonverbale, poate reprezenta un spor de claritate (cât de puțini sunt cei care, în explicarea noțiunii de spirală, nu recurg la gestul „clarificator”) și, prin aceasta, economie de timp; f. Comunicarea divergentă însă poate produce confuzii, nesiguranță și chiar refuzul conținuturilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la gestul „clarificator”) și, prin aceasta, economie de timp; f. Comunicarea divergentă însă poate produce confuzii, nesiguranță și chiar refuzul conținuturilor transmise. Să ne gândim la situația în care mesajul verbal al profesorului afirmă importanța deosebită a ceva, în timp ce parași nonverbal trădează o indiferență totală. Ceea ce nu-l interesează și pasionează pe profesor nu are de ce să-l atragă mai mult pe elev. Divergența se poate plasa și la nivelul categoriilor de atitudini. Prin conținutul strict științific la care apelează, prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a preda, un profesor produce în mod constant indici în legătură cu ceea ce consideră a fi important, ce model de comportament așteaptă de la elevi, ce tipuri de participare dorește, ce calitate de activitate va accepta... Indiferent dacă acești indici sunt verbali sau nonverbali, dacă sunt conștienți sau inconștienți, elevii își modelează comportamentul în funcție de ei” (Grant, B., ș.a., 1977, p. 89). 3. Comunicarea didactictc "3. Comunicarea didactic\" O posibilă definire a comunicării didactice se poate structura pe ideea că aceasta este o comunicare instrumentală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
oralul și scrisul. De aici o serie de particularități de ritm (scrisul este de șase ori mai lent decât rostirea), de formă (accentuarea compensatorie a dimensiunii paraverbale din comunicarea profesorului atunci când elevii iau notițe și pierd o parte din informația nonverbală), de conținut (diminuarea și chiar pierderea dimensiunii afectiv-atitudinale în cazul comunicării scrise); f. Personalizarea comunicării didactice face ca același cadru instituțional, același conținut formal (programă, manual), același potențial uman (clasa/ clasele de elevi) să fie explorat și exploatat diferit și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Albert, 1985) și teoretic 2 (ca, de exemplu, rolul ierarhizării asociative la indivizii creativi; vezi Mednick, 1962; Milgram și Rabkin, 1980). Unul dintre ele a fost reactualizate prin încercarea lui Runco și Albert (1985) de a combina probele verbale și nonverbale, fiindcă Hocevar (1979a, 1979c) a întrebuințat numai teste verbale. Runco și Albert (1985) au demonstrat că scorurile la originalitate au devenit valide după îndepărtarea efectelor fluenței asupra probelor nonverbale, relevând variații semnificative ale performanței grupurilor experimentale (prin compararea elevilor dotați
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lui Runco și Albert (1985) de a combina probele verbale și nonverbale, fiindcă Hocevar (1979a, 1979c) a întrebuințat numai teste verbale. Runco și Albert (1985) au demonstrat că scorurile la originalitate au devenit valide după îndepărtarea efectelor fluenței asupra probelor nonverbale, relevând variații semnificative ale performanței grupurilor experimentale (prin compararea elevilor dotați cu elevi fără abilități speciale). În ansamblu, acest studiu indică un nivel mai ridicat de complexitate al acțiunii fluenței decât fusese estimat inițial. Deși administrarea și interpretarea corectă a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
reprezentare conștientă, dar care direcționează gândirea și cercetarea către o idee sau o ipoteză cu privire la logica principiului studiat” (p. 74). În studiul empiric al acestui fenomen, ei au examinat un lot de studenți prin intermediul unor sarcini cu caracter verbal și nonverbal. În cadrul fiecărei probe, studenții trebuiau să identifice principiul logic și să ghicească răspunsul atunci când erau indeciși asupra lui. Bowers și colaboratori săi au analizat atent soluțiile speculate, considerând că ele evocau intuiții autentice. Și în realitate, răspunsurile intuite au coincis
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
explicite sub forma unei idei sau a unei teorii” (p. 72). Rezumat Utilizarea diversificată a problemelor sau probelor în cercetările experimentale de creativitate este un element esențial. Deși deja am analizat comparativ probele de gândire divergentă și convergentă, investigarea formelor nonverbale de creativitate realizată de Baker-Sennett și Ceci (1996) și Bowers și colaboratorii săi (1990) a constituit, de asemenea, un pas important. Există și alte date care vin în sprijinul distincției dintre creativitatea verbală și cea nonverbală (Runco și Albert, 1985
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și convergentă, investigarea formelor nonverbale de creativitate realizată de Baker-Sennett și Ceci (1996) și Bowers și colaboratorii săi (1990) a constituit, de asemenea, un pas important. Există și alte date care vin în sprijinul distincției dintre creativitatea verbală și cea nonverbală (Runco și Albert, 1985; Smith, Michael și Hocevar, 1990; Wallach și Hogan, 1965), precum și motive solide de a suspecta că abilitățile speciale (de exemplu, verbale și nonverbale) condiționează producția creativă în anumite domenii (Gardner; Li, în publicații periodice). Astfel, ceea ce
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și alte date care vin în sprijinul distincției dintre creativitatea verbală și cea nonverbală (Runco și Albert, 1985; Smith, Michael și Hocevar, 1990; Wallach și Hogan, 1965), precum și motive solide de a suspecta că abilitățile speciale (de exemplu, verbale și nonverbale) condiționează producția creativă în anumite domenii (Gardner; Li, în publicații periodice). Astfel, ceea ce cunoaștem despre creativitatea verbală poate să nu fie valabil pentru creativitatea nonverbală, iar pentru a înțelege ansamblul abilităților și înclinațiilor în cadrul complexului creativ, cercetările experimentale au datoria
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Hogan, 1965), precum și motive solide de a suspecta că abilitățile speciale (de exemplu, verbale și nonverbale) condiționează producția creativă în anumite domenii (Gardner; Li, în publicații periodice). Astfel, ceea ce cunoaștem despre creativitatea verbală poate să nu fie valabil pentru creativitatea nonverbală, iar pentru a înțelege ansamblul abilităților și înclinațiilor în cadrul complexului creativ, cercetările experimentale au datoria să investigheze ambele fenomene. Un raționament similar a îndemnat cercetătorii să studieze procesele preverbale care determină creativitatea. După cum vom vedea în următoarea secțiune, procesele preverbale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că performanțele creative corespund unui nivel optim de cunoștințe; un nivel superior poate influența negativ creativitatea; imagistica poate fi manipulată în scopul augmentării creativității ideilor și invențiilor ulterioare; intuiția se manifestă cu fidelitate atât în cazul sarcinilor verbale; cât și nonverbale. Oamenii percep informațiile coerente (Bowers et al., 1990), au sentimentul clar al cunoașterii (Jausovec, 1989; Metcalfe, 1986) și uneori ajung soluții sau descoperiri pornind de la informații parțiale (Baker-Sennett și Ceci, 1996); indivizii creativi sunt receptivi la interpretări subiective și la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Cercetările care manipulează stările conflictuale, de pildă, le pot induce subiecților stări tensionale pentru a evalua impactul lor ulterior. Efectele unei asemenea manipulări pot consta în reacții emoționale și investigatorul se poate confrunta cu necesitatea de a evalua verbal reacții nonverbale, unde singura modalitate de a explica rezultatele este stabilirea unor vagi inferențe - care depășesc considerabil arealul faptele obiective. Trebuie să reamintim aici că, atunci când afectivitatea constituie tema cercetării, se apelează deseori la procese fundamentale (percepție, atenție) pentru a explica situația
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
apelează deseori la procese fundamentale (percepție, atenție) pentru a explica situația. Ea reprezintă o viziune care corespunde întru totul ipotezelor metodelor experimentale și poate acționa în detrimentul cercetării creativității sau, cel puțin, al încercării de explicare a creativității prin intermediul proceselor (preverbale) nonverbale (Smith, 1990; Tweney, 1996). Exemplele cele mai elocvente de studii care utilizează un alt tip de manipulare decât cea strict informațională sunt date de studiile ce întrebuințează arta ca formă de intervenție (Wikstrom et al., 1994) și de lucrările despre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de studiile ce întrebuințează arta ca formă de intervenție (Wikstrom et al., 1994) și de lucrările despre geneza perceptuală (Smith, 1990; Smith și Van der Meer, 1994). Până și în aceste arii de cercetare, putem face referire la impactul informațiilor nonverbale, preverbale sau simbolice asupra intervențiilor, însă consecințele lor pot fi înțelese mai bine prin intermediul stărilor emoționale trăite. Studiile care întrebuințează arta ca formă de intervenție au, de asemenea, un rol important deoarece constituie singurul mod de cercetare care tratează creativitatea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
A. Cehov) Pentru că „privirea” preia cele mai naturale trăiri ale noastre, adică cele mai sincere emoții și dorințe ale noastre (care dintre noi ar putea uita, de exemplu, unele dintre privirile mustrătoare ale părinților, din vremea neastîmpăratei noastre copilării?!...). * Limbajul nonverbal Își are, se știe, importanța lui În viața omului. Iată trei situații sugestive, consemnate de H. de Balzac: „În dragoste, trei sferturi din ceea ce se spune se exprimă prin admirabila elocință a ochilor”; „Oamenii nebăgați În seamă Își răzbună situația
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ale părții adverse aduce un avantaj în câștigarea n.; - culegerea informațiilor trebuie începută cât mai devreme și din surse cât mai multe; - informațiile sunt oferite prin diferite indicii la care trebuie să fim atenți: indicii verbale (intenționate sau neintenționate) sau nonverbale (de comportament). 2. Timpul. Acesta presează asupra ambelor părți în moduri diferite: - concesiile apar aproape de termenul-limită al n.; - orice termen-limită este rezultatul unei n. anterioare și nimic nu este inflexibil; - și partea oponentă are de respectat un termen, chiar dacă pare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 30 august 2004, cu următoarele modificări: 1. La articolul I, punctul 1, litera c) a articolului 4 va avea următorul cuprins: c) prin hărțuire sexuală se înțelege orice comportament nedorit - verbal, nonverbal sau fizic - de natură sexuală, care are ca scop sau ca efect atingerea demnității persoanei și/sau crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator. 2. La articolul I, punctul 8, alineatul (3) al articolului 8
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
opus, cu excepția cazului în care prevederea, criteriul sau practica se justifică în mod obiectiv printr-un scop legitim, iar mijloacele de atingere a scopului sunt adecvate și necesare; c) prin hărțuire sexuală se înțelege orice formă de comportament nedorit - verbal, nonverbal sau fizic - de natură sexuală, care apare cu scopul sau are ca efect atingerea demnității unei persoane, mai ales când creează un mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator;" 2. La articolul 4, după litera b) se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ceea ce există aici și acum. Clienții sunt puși să exploreze ceea ce conștientizează pe moment: expresii senzorio-motorii, sentimente legate de întreaga realitate subiectivă, imediată. Experiența este una holistă și multidimensională. Cele mai cunoscute tehnici sunt: jocul de rol, focalizarea explorării, tehnici nonverbale, tehnica fanteziei ghidate. Terapia rațional-emoțională (reprezentant: A. Ellis) accentuează latura rațională a omului care poate controla latura emoțională a acestuia. Rațiunea este cea care primează, cea care developează gândurile și sentimentele ei raționale, ilogice și mitologice. I se arată clientului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
eficientă o reprezintă tehnica celor cinci sentimente: tristețe, furie, fericire, frică și singurătate (Petre, op.cit., p. 45). Este foarte important să nu se anticipeze și nici să nu se sugereze vreun răspuns. Se urmărește consonanța dintre comportamentul verbal și cel nonverbal al copilului, atunci când el răspunde la test. Întrebările se reiau dacă este cazul. O altă modalitate de a ajunge la sufletul copilului este aceea de a concentra toate simțurile copilului spre o activitate care să fie relevantă scopurilor terapeutice urmărite
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ecologiei populației 10.4.2.3. Teoria instituțională 10.5. Teorii postmoderne 11. COMUNICARE ORGANIZAȚIONALĂ, Ildiko Erdei 11.1. Conceptul de comunicare 11.1.1. Definiția comunicării 11.1.2. Modele de comunicare 11.1.3. Comunicarea verbală și comunicarea nonverbală 11.2. Abordarea comunicării din diferite perspective 11.2.1. Comunicarea din perspectiva psihologiei personalității 11.2.2. Comunicarea din perspectiva psihologiei grupurilor mici 11.2.3. Comunicarea din perspectiva teoriei organizaționale 11.3. Elemente ale comunicării organizaționale 11.3
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]