2,833 matches
-
balerină apare în fața publicului fără o îmbrăcăminte sofisticată, fără mărgele și brățări, Nora Iuga ni se înfățișează în nuditatea gândirii ei poetice. Ea joacă totul pe cartea inteligenței artistice, într-un mod tranșant și curajos. Imaginația dezlănțuită Poeme scrise de Nora Iuga acum mai bine de treizeci de ani surprind printr-o forță controlată a imaginației la care se ajunge, de obicei, după o îndelungă experiență a scrisului. Autoarea își dezvoltă fără ezitare intuițiile stranii pe care le are în împrejurări
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
îngenunchez în mlaștină,/ căutându-mă în începuturi/ și dincolo de ele./ Numai mormolocii/ îmi alunecă printre degete/ și mi-e frică de propria-mi atingere/ ca de veșnicie." (Oglinda) Alunecarea rapidă din proza vieții în metafizică este acrobația poetică pe care Nora Iuga o practică și în prezent, cu o siguranță uimitoare. Iată ca exemplu un scurt poem din volumul Spitalul manechinelor publicat în 1998: "un măr/ un cuțit/ mâna mea corupe materia/ mâna mea e șarpele/ acestui paradis" (punct) Puțini poeți
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
și impetuoasă. Nu este vorba de o simplă gândire asociativă și cu atât mai puțin de o fantezie frivolă, creatoare de jocuri de artificii, ci de o energie artistică ieșită din comun, care obligă realitatea să-și dezvăluie suprarealitatea. Imaginația Norei Iuga este și o armă (pentru deținerea căreia poeta ar trebui să aibă o autorizație). Cu ajutorul ei, ca sub efectul unui laser, un semen antipatic poate fi transformat în orice, de exemplu într-o roată de căruță: " El era totdeauna
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
nu-i vină ideea să scrie pamflete. Dacă ar face-o, nu ne-ar mai rămâne decât să ne ferim din calea ei, ca să nu-i cadă privirea asupra noastră. Poezia cu personaje Ca și Mircea Ivănescu sau Emil Brumaru, Nora Iuga își multiplică uneori identitatea poetică, creând personaje. Tradiționala persoana întâi a poeziei devine cu ușurință persoana a treia. Este o punere în scenă care nu seamănă, însă, nici cu coregrafia de umbre a lui Mircea Ivănescu, nici cu ceremonialurile
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
creând personaje. Tradiționala persoana întâi a poeziei devine cu ușurință persoana a treia. Este o punere în scenă care nu seamănă, însă, nici cu coregrafia de umbre a lui Mircea Ivănescu, nici cu ceremonialurile plăcerii din poezia lui Emil Brumaru. Nora Iuga face să se miște un carusel de euri derizorii și tragice, care își deplâng nefericirile ignorate de toată lumea. Ilustrativ în acest sens este un ciclu de poeme care apare acum pentru prima dată într-un volum, Autobuzul cu cocoșați
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
pe-un deget uscat/ sam umblă pe cer/ trebuie să ajungă la mecca/ să cumpere mere" (sam umblă pe cer) Două lucruri trebuie deci să facă un poet: să ajungă la Mecca și să cumpere mere. Prin această observație sarcastică, Nora Iuga își pune în discuție, de fapt, propria-i condiție, în binecunoscutul ei stil decis și dramatic. Uneori, sam vorbește el însuși la persoana întâi (o persoana întâi deschisă în persoana a treia!): "am ieșit pe dig/ să-mi scutur
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
El E șapte, e seară, răsfoiesc un ziar, întâmplările/ acestei planete ca reclamele luminoase apar și/ dispar și oamenii se agață cu disperare de știri,/ de rătăcirile unor vapoare, de catargele scufundate/ în amintiri." Jocuri literare Gravitatea poeziei scrise de Nora Iuga nu este incompatibilă cu spiritul ludic. Poeta are o întinsă cultură literară care îi permite să se joace dezinvolt de-a literatura. Ea o evocă, de pildă, pe Mata Hari, în versuri care răsună ca un vals ascultat la
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
duși ți-i mai sărută/ Lăutari cu dinții mari/ Te-au urcat pe armăsari/ Și ți-au pus în palma grea/ Inima de acadea." (închinare) Trebuie spus însă că și în aceste texte livrești răzbate un fior existențial. De fapt, Nora Iuga se joacă de-a jucatul. în timp ce râde și-i antrenează pe cititori la o beție de literatură, sufletul ei se sfâșie de nostalgii niciodată stinse: "Șapte stoluri de comete/ îmi fac rană în perete/ Și mă-ntorc ca roata
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Să-mi dea cetina fiori/ Peste codru cu izvoară/ Să mă fac din nou fecioară." (Și să joc sub luna nouă) Personalitate proteică, pe care nimeni nu poate s-o rețină mai mult de-o secundă în rama unei definiții, Nora Iuga are totuși în scrisul său câteva elemente constante: îndrăzneala imaginației, dramatismul, sensibilitatea atât de intensă încât izbucnește uneori în trăiri incendiare. După încheierea spectacolului poeziei ei, îți trebuie un moment de reculegere înainte de-a începe să aplauzi. Nora
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Nora Iuga are totuși în scrisul său câteva elemente constante: îndrăzneala imaginației, dramatismul, sensibilitatea atât de intensă încât izbucnește uneori în trăiri incendiare. După încheierea spectacolului poeziei ei, îți trebuie un moment de reculegere înainte de-a începe să aplauzi. Nora Iuga, Inima ca un pumn de boxeur, prefață de Gheorghe Grigurcu, București, Ed. Vinea, col. "Ediții definitive", 2000, 288 pag.
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Nora Iuga Scriitorul - prizonier sau stăpîn al limbii - iată o întrebare pe cît de incitantă pe atît de complexă; dacă încerci să pătrunzi în esența ei constați că nu poți răspunde. La prima vedere cele două ipostaze care se resping "prizonier
Prizonier sau stăpîn al limbii? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17034_a_18359]
-
Nora Iuga Într-un costum vișiniu, un bărbat fără vîrstă, nu prea înalt, obraz pătrat, ochi dulci de femeie. Dosare peste dosare, arhive, corespondențe ale unor celebrități apuse, fotografii de familie, colecții de reviste vechi, aparatură electronică la zi, un vis
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
Nicolae Manolescu Încheindu-și, după un sfert de veac, celebrele sale emisiuni televizate Apostrophes (1975-1990) și Bouillon de culture (1991-2001), Bernard Pivot i-a acordat lui Pierre Nora un lung interviu, publicat la Gallimard sub titlul Le Métier de lire (Meseria de a citi), în două ediții, prima în 1990, cînd tocmai pusese punct Apostrophes-lor de pe Antenne 2, a doua în 1999, cu doi ani înainte de a renunța
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
ar trebui împărțită la trei), experiența se cuvine analizată. Antenne 2 era considerat post popular, al doilea ca public din Franța, după France 1, și emisiunile lui Pivot au avut din capul locului în vedere acest lucru. întrebat de Pierre Nora de ce nu a insistat pe dezbateri în care autorii să polemizeze deschis, ca urmare a unor dezacorduri firești, punînd în evidență clivajele de idei din lumea intelectuală franceză, Pivot răspunde că, săptămînal, la o oră de vîrf, pe un post
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
la zi, simplă, ireproșabil elaborată, provocatoare și chiar eretică printr-un elan al disperării stilizate, al unei fronde estetice ce probează bune lecturi asimilate din Camus, Gide, Dostoievski, Nietzsche sau Kierkegaard'. Fraza apare într-un articol despre un roman al Norei Iuga. Un car de locuri comune se răstoarnă la cea mai mică provocare. Cartea e și perfect făcută, dar și rebelă, chiar și eretică... Și paradoxurile nu mai contenesc pînă la terminarea cronicii. La Noaptea de sînziene de Mircea Eliade
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
face parte dintr-o categorie de oameni pe cale de dispariție, nu numai ca etnie - e vorba despre sași -, ci și - sau mai ales - ca mod de raportate la noțiuni aparent desuete: tradiție, datorie, patrie. Despre Cocoșul decapitat, tradus excelent de Nora Iuga, cel mai simplu ar fi să se spună că e o încîntare să-l citești; e un lucru esențial într-o epocă a cititorilor comozi pe care doar propria plăcere îi poate ține în fața textului. Autorul nu apelează la
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
însă români pentru cuplul venit din Reich), și cea a relațiilor dintre grupurile etnice, maghiari, evrei, nemți, români, armeni, un proces permanent de descoperire a unui Celălalt a cărui lipsă va deveni dureroasă mai tîrziu. Eginald Schlattner, Cocoșul decapitat, trad. Nora Iuga, prefață de Rodica Binder, București, Humanitas, 2001, 472 pag., f.p. Despre o identitate pierdută Autorul e polonez, cartea e una central-europeană. Obsesia pentru memorie ca alternativă viabilă a istoriei face și din acest roman (ca și în cazul Văii
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
pe ziua de 1 august 2001, orele trei dimineața, en temps de folie. Ducă-se totul pe pustii, să fiu sănătoasă și să termin această poveste a tămăduirii sufletului... Cap. I (citez în continuare - n.n.) Căutarea numelui de botez al Norei, căci așa se cheamă eroina. O simplă literă schimbată la început și intru liberă în ficțiune. Înregistrarea aventuroasă a numelui nu prea obișnuit prin preajma locului românesc la primăria satului ardelenesc Curechi, care la București înseamnă varză. Numele de Nora aparține
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
al Norei, căci așa se cheamă eroina. O simplă literă schimbată la început și intru liberă în ficțiune. Înregistrarea aventuroasă a numelui nu prea obișnuit prin preajma locului românesc la primăria satului ardelenesc Curechi, care la București înseamnă varză. Numele de Nora aparține de fapt fostei amante a tatălui eroinei, cerut cu insistență de acesta să fie dat fetiței sale, caz clasic de psihanaliză ce poate fi exploatat. Fosta amantă este pe jumătate evreică și va juca un rol de seamă în
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
cu insistență de acesta să fie dat fetiței sale, caz clasic de psihanaliză ce poate fi exploatat. Fosta amantă este pe jumătate evreică și va juca un rol de seamă în formarea eroinei principale. Există totuși o măruntă diferență grafică, Nora, fiind unguroaică, semnează numele cu h la urmă, numele de familie fiind Horvath, tot cu h. Acest h conține de fapt o deosebire enormă în caracterele celor două personaje feminine în ciuda diferenței de vârstă. Autoritățile satului Curechi se opun față de
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
la Budapesta împreună cu mama ei spirituală, putem zice, Norah, cu h, călătorie ce va avea consecințe importante în formarea caracterului micuței eroine care în acest moment are șapte ani împliniți. Vârsta bună de școală pe care, câteva luni de zile, Nora o va începe în capitala Ungariei. Nora e precoce având o mare înclinație spre învățătură, deși nu prea știe ungurește. Cu mama lui Norah, pe care o cheamă Erji, nu se are bine. Aceasta o repede des strigând la ea
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
zice, Norah, cu h, călătorie ce va avea consecințe importante în formarea caracterului micuței eroine care în acest moment are șapte ani împliniți. Vârsta bună de școală pe care, câteva luni de zile, Nora o va începe în capitala Ungariei. Nora e precoce având o mare înclinație spre învățătură, deși nu prea știe ungurește. Cu mama lui Norah, pe care o cheamă Erji, nu se are bine. Aceasta o repede des strigând la ea Marș, expresie folosită la mânie. Vecinii budapestani
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
parfumează, stricând-o și pe fetiță care va ajunge la rândul ei o cochetă, defectul principal. Fosta amantă a tatălui e o evreică foarte rafinată și inteligentă, nu ca mama adevărată, Iosana, care a rămas o țărancă primitivă. Din partea micuței Nora, afecțiunea ce o poartă omonimei mai mari e ca o încercare de câștigare a unei identități noi, care, social, să-i convină. De fapt e o mitomană în căutarea unei alte existențe. Suferă că părinții au o origină modestă, - de
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
câștigare a unei identități noi, care, social, să-i convină. De fapt e o mitomană în căutarea unei alte existențe. Suferă că părinții au o origină modestă, - de exemplu, de taică-su le spune necunoscuților că e un mare doctor... Nora va crește în preajma unguroaicei rafinate care o va educa găsind un teren prielnic în însuși dorul de parvenire socială a eroinei. Ajunsă la București, unde contactul cu orientul neserios și murdar o face să-l urască având uneori accente antipatriotice
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
unguroaice cântau la pian, la vioară... Contabila fiind o olteancă, iar femeia de serviciu țigancă... Toată Pusta reprezentată în clădirea-palat a grofului desproprietărit... Cap. Colectivizarea. Bunicii materni, Pavel și Maria aveau nouă copii, cinci băieți și patru fete. Iosana, mama Norei, rămâne fără școală din cauza numărului mare de copii. De unde incompatibilitatea dintre mama incultă și fiica atât de învățată, și înclinarea spre cealaltă mamă, spirituală, fosta amantă din tinerețe a tatălui având sânge nemțesc. E perioada cea mai crâncenă. Comuniștii lui
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]