246 matches
-
moralism pur, 18-19, 89, 150 moralism universalist, 18, 41, 67, 129, 164 moralitate personală, 144, 147, 150-151 moralizare (a politicii), 77 multiculturalitate, 112 N nationalism romantic, 86 nazism, 104 nevoile umane fundamentale, 134 normativitate morală, 35, 48, 55-56, 62, 143 normativitate politică, 31, 35, 48, 55-56, 62, 143 O obiectivele fundamentale ale politicii, 28-29, 55, 60, 72, 130, 132, 137, 139, 162-163 obiectul dreptății, 130-131, 141 ordine (socială și politică), 26-27, 53-55. 58, 64, 69, 75, 116, 119, 122, 124, 132
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Bădescu, 2005): * Tranziția a însemnat o deteriorare a tuturor indicatorilor demografici, fără a exista până în prezent semnele unei redresări. Scăderea fertilității este comună tuturor țărilor europene dezvoltate și ține de emanciparea socială și economică a femeii, creșterea nivelului educației, slăbirea normativității religioase, mobilitatea socială în creștere, apariția mijloacelor contraceptive moderne. În ce privește mortalitatea, o creștere reală a ei a avut loc între 1992-1996 și deși este un indicator care continuă să se mențină la cote îngrijorătoare, se anticipează o scădere a nivelului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sensibil redus în publicistica eminesciană, fapt ce reflectă o mai bună stăpânire a mijloacelor limbii de către gazetar. Prin punerea în circulație a unui număr însemnat de termeni neologici și prin glosările frecvente în corpul articolelor, Eminescu educă cititorul în spiritul normativității și al îmbogățirii limbii române, într-o perioadă în care nesiguranța și lipsa unor norme general valabile generează fluctuații morfologice, lexicale și sintactice, la nivelul exprimării verbale. Disputele dintre adepții principiului etimologic și cei ai principiului fonetic, în scrierea limbii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
productiv, mai ales că permite critica și explorarea modernismului, dar fără a trebui să se întoarcă la formele sale originare. Astfel, "un postmodernism de rezistență apare ca o contrapractică nu doar la cultura oficială a modernismului, dar și la "falsa normativitate" a postmodernismului reacționar. În opoziție cu acesta (dar nu numai în opoziție), un postmodernism rezistent este preocupat de deconstrucția critică a tradiției și nu de o pastișă instrumentală a formelor pop sau a formelor pseudoistorice, împreună cu o critică a originilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se depotențeze, să cedeze teren, să nu se teamă de a da înapoi către acea presupusă zonă de umbră, să nu rămână paralizată față de pierderea reperului luminos, unic și stabil, cartezian"167. Lipsa întemeierii, a fundamentelor, a constrângerilor "tari" ale normativității devin astfel repere ale discursului postmodern care atenționează astfel că filosofarea nu mai poate fi realizată în sensul cartezian, tradițional. În această direcție, mulți critici consideră că postmodernismul în calitate de mișcare filosofică poate fi caracterizat prin scepticism, neîncrederea în autoritate 168
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în afara societății, ci doar în alte zone ale socialului (morală etc.). Această concepție a cuplării dreptului cu alte zone, contingente ale ansamblului social, pune accentul pe efectele dinamicii structurii internaționale și a unor straturi ale suprastructurii, determinate de aceasta, asupra normativității internaționale. Considerăm, de asemenea, că valorile reprezintă un vector "privilegiat" între social (înțeles în sens larg) și normativ și un senzor extrem de sensibil al transformărilor internaționale, pe de o parte, și al dorinței de schimbare, pe de altă parte, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
evidentă, în virtutea percepției noastre asupra calității sale de membru în grupul de rudenie" (Shils, 1957:142). Cu alte cuvinte, caracterul inefabil al legăturii își are geneza într-o atribuire cognitivă. Mai mult decât atât, Shils nu neagă nicidecum importanța interacțiunii, normativității și instrumentalismului, ci, din contră, la fiecare pas spune: "pe lângă interes", "nu numai interacțiunea" ș.a. Geertz este considerat, poate în mod paradoxal în raport cu poziția pe care o adoptă în general 26, celălalt principal reprezentant al primordialismului. Identitatea este pentru Geertz
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
putea accepta ideea că începutul cunoașterii, ca unitate sintetică, așa cum precizam mai sus, ar fi putut fi: ori experiență (observație ordonată etc.) și rațiune (categorialitate ordonatoare etc.), ori gând și ființă. Adică ar fi putut fi: a) identitate valabilă ca normativitate "epistemologică" (semnificativă doar în planul unor facultăți de cunoaștere și al unor rezultate îngăduite sau prelucrate de ele), în forma S este P (pe baza căreia capătă semnificație, "acreditare", cunoștințe de felul: un lucru poate fi cunoscut prin proprietățile sale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
bine formate: adevărul însușire fundamentală a cunoștințelor este calitatea unei singure forme a gândirii, anume judecata; ceea ce înseamnă că logicul se concentreză în judicativ, că logos-ul însuși, redus la aspectul său formal, locuiește exclusiv în topos-ul judecății. Dar normativitatea judicativă se extinde de la judecata propriu-zisă către toate instanțele orizontului discursivității: formal, este vorba, cum am arătat mai sus, despre multiplicarea structurii judicative (logice) originare S P, în forme logice mai complexe, cele care alcătuiesc, încă o dată spun, strict formal
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintre cele patru amintite mai sus, "reconstrucția", este principala operație filosofică, aceea prin care capătă chip (întruchipare) un fapt filosofic: întrebare, idee, problemă, soluție, argumentare, aporie, teorie, viziune etc. Dar reconstrucția are și un sens propriu-zis logico-judicativ, atunci când ea, preluând normativitatea judicativă, trece în condiția analiticii și/sau dialecticii. Inducția (epagoge) și deducția (apagoge) sunt, în primul rând, tipuri de raționament, structuri "tehnice" de raționare alcătuite din formula cea mai simplă, din punct de vedere logic, a demersurilor prin care individualul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în primul rând sensul de corespondență. Pe de altă parte, enunțul nu apare, în structura factică a Dasein-ului, ca un fapt (făptuire) prim (primă) în raport cu alte "facte" din structura existențială a acestuia. Ceea ce înseamnă că puterea sa de acoperire a normativității constitutive în analitica existențială nu este maximă. Să cercetăm structurile ființiale descoperite (intențional) prin enunț ca mijloc de explicitare a unei înțelegeri, încercând, totodată, să obținem un răspuns la cele două probleme tocmai formulate. O asemenea cercetare nu mai ține
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mod direct la timp, ci la verb; și, prin acesta, la Dasein: la atât se limitează "analiza pregătitoare" despre care vorbește Heidegger. Dar nu cumva "este" (verbul) și Dasein-ul, aparținându-și, țin în mod esențial de judicativ, fiind constituite după normativitatea dictaturii judicativului? Și nu cumva judicativul funcționează în cazul lor nu doar într-un sens regulativ, așa cum a fost ilustrat în cele stabilite până acum, ci chiar în unul propriu-zis constitutiv? Reducția operată nu este ea însăși dovada acestei apartenențe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fiindcă și acest "formal" din urmă este dependent de apercepția originară "eu gândesc". Faptul însă este semnificativ pentru posibila dimensionare ontologică a judecății. Ar fi de observat însă și dizolvarea, de către Heidegger, a unui element al aspectului alethic (verbul) în normativitatea formală a structurii originare judicative, semn că încă nu este operabilă, la nivelul unei fenomenologii a judicativului, diferența dintre cele două aspecte ale judecății, formal și alethic; cu toate că, în mod direct, contextele heideggeriene propun o interpretare la poziția kantiană asupra
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii în timp care, deocamdată, doar "leagă" termeni, care abia în aces fel sunt constituiți ca atare este, aici, evidentă; la fel este și ieșirea subiectului de sub reglajul direct timporizator al timpului; totuși, nu este vorba despre o suprimare a normativității constitutive temporale, ci numai de o deplasare a centrului acesteia de la subiect, către predicat și, desigur, către judecată și, operațional, către judicativ. De o parte avem atemporalizarea subiectului și trecerea lui în condiția de substrat, prin intensificarea sensurilor sale obiectuale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în forma proprie orice gând, rostire, făptuire. În privința gândirii, rostirii și făptuirii filosofice, sunt constituite cele două instituții despre care am vorbit încă de la începutul aceste lucrări: analitica și dialectica. Dar tot din perspectivă filosofică au apărut ca fiind după normativitatea judicativă și semantica (privitoare la forma "noțiune" a gândirii și rostirii, dar, de fapt, la subiect ca "poziție" logică) și metafizica post-ontologică (privitoare la ființă, la individualul-universal, însă, de fapt, la ne-ființă). Analiza semantică și metafizica post-ontologică sunt, de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar, de fapt, la subiect ca "poziție" logică) și metafizica post-ontologică (privitoare la ființă, la individualul-universal, însă, de fapt, la ne-ființă). Analiza semantică și metafizica post-ontologică sunt, de fapt, disciplinele proprii judicativului regulativ; dar tocmai de aceea, ele aparțin normativității analitice și, respectiv, dialectice. Faptul că semantica și metafizica post-ontologică s-au constituit de sine stătător de curând, în istoria culturii, reprezintă un simptom al accentuării demersurilor de natura judicativului regulativ și al creșterii gradului de probabilitate a unei de-
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
XIV-lea), structura muzicală este clară și inteligibilă, are un caracter ascetic, calm și se bazează pe o arhitectură ritmică echilibrată. Din punct de vedere legislativ, Docta sanctorum a intrat în „Corpus juris canonici”, tutelând astfel existența muzicii gregoriene și normativitatea sa până în zilele noastre. Așa se explică prezența sa în cantus firmus din compozițiile polifonice sacre ulterioare. Muzicologic vorbind, anumite problematici delimitate atunci, precum raportul cuvânt-melodie, inteligibilitatea și integritatea textului sacru, raportul sacru-profan sau coerența morală în stilul executiv, vor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
nou mod de decizie: nu aplic normele pentru că le consider bune sau proaste (nici nu este treaba mea să le judec!), ci pentru că am datoria, obligația să o fac, deoarece ele sunt impuse de autoritate. Tradiția conține importante elemente de normativitate, de constrângere. Autoritatea apare cu claritate în organizații unde aplicarea normelor este impusă și sancționată formal, prin deciziile luate la niveluri ierarhice superioare. Problemele mai complicate și care nu pot fi soluționate prin aplicarea autonomă a normelor sunt înaintate forurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
oferă copilului un prim mediu socializator de tip organizațional care Își relevă o parte dintre caracteristicile și particularitățile lui ca mediu instituționalizat: introduce În relațiile copilului cu adultul o anumită distanță socială, oferă copilului un cadru social bazat pe o normativitate elementară constând În anumite reguli de conviețuire cu comunitatea. Parteneriatul duce la formarea unei rețele de sprijin comunitar, completarea grădiniței pentru realizarea unor obiective, ca de exemplu: Înlesnirea accesului la serviciile specializate medicale, consiliere familială, centre, resurse, reconversie profesională. Grădinița
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
situație va persista până în perioada imediat următoare Conciliului Vatican II. Pare paradoxal faptul că, în perioada în care teologia morală începe reînnoirea recomandată de Conciliul Vatican II, teologii manifestă un interes slab față de tema conștiinței morală, concentrându-și atenția asupra normativității morale și asupra opoziției dintre „etica autonomă” și „etica credinței”. În acest mod, se poate spune că tema conștiinței a rămas la marginile dezbaterii post-conciliare. În viziunea moralei normative, adevărul moral se impune prin intermediul normelor care reglementează comportamentul concret, lăsând
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de exemplu, clar în ce măsură este posibilă o îmbunătățire simultană pe toate dimensiunile, dacă dezvoltarea economică favorizează sau inhibă eforturile de îmbunătățire a calității mediului, dacă dezvoltarea socială o condiționează pe cea economică ș.a.m.d. Acest risc este dublat de normativitatea excesivă. În acest capitol, indicatorii dezvoltării sociale sunt comentați dintr-o perspectivă normativă, iar rolul măsurării este definit în funcție de scopurile fixate în cadrul unui proces de dezvoltare. Există însă un decalaj între generozitatea scopurilor și posibilitățile limitate de măsurare: în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]