284 matches
-
fo:΄retni(sman] "om de afaceri", sued. tjänsteman [΄çεn:stεman:] "funcționar", dan. kontormand [k(n΄to:rman] "funcționar" (cu sinonimul funktion(r [fo(k(o΄nä:r]), målmand [΄m(:lman] "portar (la sport)" (unde mål semnifică "gol") etc. Dacă în norvegiană și în daneză "om de zăpadă" este redat printr-un compus asemănător aceluia din engleză (norv. snømann [΄snöman], dan. snemand [΄sneman]), suedeza are compusul snöguble [΄snög(-b:ə], în care snö semnifică "zăpadă", iar guble [΄g(b:ə] "figură, chip
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ci mergînd spre limba-bază, căci aceasta, nefiind atestată, trebuie reconstituită. Dacă se iau cuvinte precum germ. Nacht [naxt], acht [axt], care conțin grupul [xt], se constată în neerlandeză forme similare, nacht [naxt] și acht [axt], în vreme ce în daneză, suedeză și norvegiană grupul sonor s-a redus la [t]: dan. nat [nat], otte [o:tə], sued. natt [nat], åtta [΄ota], norv. natt [nat], åtte [΄(tə]. În engleza actuală, lui [xt] german îi corespunde [it], însă în vechea engleză corespondentul era [igxt], așa cum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în alte limbi germanice de vest) și unele pronume, adverbe, prepoziții și conjuncții. Aflată trei secole sub stăpînirea dinastiei daneze (1536-1814), zona de limbă norvegiană a cunoscut impunerea danezei ca limbă oficială și înlăturarea limbii literare norvegiene. În aceste condiții, norvegiana a suferit o puternică înfluență din partea limbii daneze, principalul aspect al limbii literare din Norvegia fiind pînă astăzi dano-norvegiana. În aceste condiții, apropierea inițială dintre cele trei limbi nordice prin-cipale (daneza, suedeza și norvegiana) a primit noi suporturi. Influența daneză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbii literare norvegiene. În aceste condiții, norvegiana a suferit o puternică înfluență din partea limbii daneze, principalul aspect al limbii literare din Norvegia fiind pînă astăzi dano-norvegiana. În aceste condiții, apropierea inițială dintre cele trei limbi nordice prin-cipale (daneza, suedeza și norvegiana) a primit noi suporturi. Influența daneză s-a resimțit în vechime și asupra englezei, dar astăzi este mai pronunțată asupra islandezei și feroezei. Pentru multe dintre limbile germanice vecine, precum neerlandeza și daneza, limba germană a reprezentat uneori o sursă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îndeletnici cu comerțul". Din germanul de sus koufon (cu corespondentul köpen, în germana de jos) a evoluat verbul din germana actuală kaufen "a cumpăra". Verbul se regăsește și în neerlandeză cu forma kopen [΄kopə], în daneză, købe [΄kö:be], în norvegiană, kjøpe [΄çö:pə], în suedeză, köpa [΄çö:pa] și, chiar în islandeză, kaupa. Limba engleză are pe baza aceluiași cuvînt latin caupo, adjectivul cheap [t(i:p] "ieftin". O situație specială o prezintă, din perspectiva contactului cu latina, limba engleză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
italiană l-au preluat limbi precum franceza (balcon), spaniola (balcon), portugheza (balcăo), engleza (balcony), neogreaca (balkóni, μπαλκόνι). În alte cazuri, acest cuvînt a ajuns prin intermediul francezei: neer. balkon, germ. Balkon, iar, prin franceză și germană, în daneză (balkon [bal΄koη], norvegiană și suedeză (balkong [bal΄koη]). Nu numai elemente lexicale din vechiul adstrat germanic au fost răspîndite în limbile europene prin mijlocirea unor limbi romanice, ci și unele împrumuturi germanice tîrzii. Astfel, de exemplu, după ce a preluat din norvegiană cuvinte precum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bal΄koη], norvegiană și suedeză (balkong [bal΄koη]). Nu numai elemente lexicale din vechiul adstrat germanic au fost răspîndite în limbile europene prin mijlocirea unor limbi romanice, ci și unele împrumuturi germanice tîrzii. Astfel, de exemplu, după ce a preluat din norvegiană cuvinte precum fiord (< norv. fjord > germ. Fiord, Fjord, engl. fiord, fjord), ski (< norv. ski [∫i] > germ. Ski, Schi, engl. ski), slalom (< norv. slalåm > germ. Slalom, engl. slalom), franceza le-a transmis altor limbi europene, precum româna. Un alt cuvînt pornit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precum fiord (< norv. fjord > germ. Fiord, Fjord, engl. fiord, fjord), ski (< norv. ski [∫i] > germ. Ski, Schi, engl. ski), slalom (< norv. slalåm > germ. Slalom, engl. slalom), franceza le-a transmis altor limbi europene, precum româna. Un alt cuvînt pornit din norvegiană, yole, a fost împrumutat de franceză prin intermediul neerlandezei (neer. jol), așa cum au procedat germana (Jolle [΄j(lə]) și engleza (yawl [jo:l]. Teritoriul european de limbă spaniolă și de limbă portugheză a fost mai multe secole (VIII XV) sub ocupație
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
influențe a dialectului mozarab. În limbile germanice, situația este mai simplă, căci lipsa stratului latin și definitivarea mai tîrzie a aspectului literar le-a făcut să preia modelul limbilor romanice, îndeosebi al francezei. De aceea, în germană, în engleză, în norvegiană, în daneză și în suedeză terminația grafică este -(t)ion, însă în pronunție există particularizări de la o limbă la alta. Limba neerlandeză prezintă o situație aparte, deoarece urmează deseori, la fel ca în cazul formei scurte din română, nominativul latin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ele adjectivul exhaustivo, dar este apreciat ca fiind o creație proprie plecînd de la latină, și, în mod asemănător, forma germană corespunzătoare, exhaustiv, este considerată ca fiind în relație nemijlocită cu latina. Cu toate acestea, cert este faptul că de la nordica norvegiană (cu adjecvul exhaustivi) și pînă la sud-estica română (cu exhaustiv), sursa acestui element lexical se află în engleză sau în franceză și, cum franceza l-a preluat la rîndul ei din engleză, această limbă germanică este cea care a făcut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populariser), Popularität (< fr. popularité, lat. popularitas, -atis), Population (< fr.), în vreme ce Populismus este o creație ce pornește de la lat. populus. Limbile germanice nordice atestă aceeași manieră de a uza de elementele cu originea în germanică, în latină și în greacă. În norvegiană, de exemplu, se întîlnește germanicul folk care, în forma folke(cu elementul de legătură -e-), funcționează ca element prim de compunere: folkesan "cîntec popular". Împrumutul neologic folklore din engleză are sinonim compusul folkeminne, de la care, printr-o nouă compunere, s-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
folkesan "cîntec popular". Împrumutul neologic folklore din engleză are sinonim compusul folkeminne, de la care, printr-o nouă compunere, s-a realizat folkeminnefosker "folclorist". Pe baza lui folk s-a creat și befolkning cu semnificația "populație". Datorită unor astfel de compuse, norvegiana, la fel ca celelalte limbi germanice de nord, are mai puține elemente de vocabular care pornesc de la lat. populus, iar cele care există totuși au fost preluate, de obicei, prin germană, așa cum atestă forma lor: popul(r "cunoscut; simpatizat", popularitet
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
demokrat (subst.), demokratisk "democratic", demokratisere "a democratiza", demokratisering s.f., demokrati s.f. corespund, prin formă și prin conținut, cuvintelor din germană și din engleză, de unde au fost preluate. Situația este similară în cazul elementelor pe baza radicalului grecesc éthno-, care în norvegiană apare în cuvintele ethnisk "etnic", ethnograf, ethnografi "etnografie", cu posibilitatea unor echivalente germanice, încît semnificația "etnie" se poate reda fie prin sintagma etnisk gruppe, fie prin compusul folkegruppe. Lumea slavă nu participă cu un radical la fondul european comun care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-r, -n, Ø) și, desigur, la fel stau lucrurile în cea mai conservatoare limbă germanică, islandeza. Daneza însă a redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și ea puține (-en, -s). O parte dintre limbile germanice, germana, suedeza, norvegiana și daneza, cunosc exprimarea redundantă a pluralului, uzînd, alături de desinențe, și de alternanțe ale vocalelor din rădăcină (umlaut: dan. bog "carte", pl. bøger [΄bög(], germ. Buch [bux], pl. Bücher [΄büxər]). Din acest punct de vedere, aceste limbi se apropie de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prezent indicativ, toate persoanele au aceeași formă, cu excepția persoanei a treia singular, ceea ce face ca prezența pronumelor personale să fie obligatorie. La fel se prezintă lucrurile în daneză și în suedeză unde persoana este indicată numai prin pronumele personale antepuse, norvegiana manifestînd aceeași tendință în vorbire. Ca atare, se regăsește aici tipul reprezentat în cazul limbilor romanice de franceza vorbită. Alte limbi germanice, precum neerlandeza, marchează persoana atît prin pronume personale antepuse, cît și prin desinențe, dar reduse la trei, situație
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Limbile germanice realizează două tipuri distincte din punctul de vedere al formării diatezei pasive, engleza, neerlandeza și germana procedînd analitic, iar norvegiana, daneza și suedeza atît sintetic cît și analitic. Dintre limbile cu pasiv analitic engleza se distinge prin faptul că folosește, la fel ca limbile romanice, verbul auxiliar "a fi" (to be), în vreme ce celelalte două uzează de auxiliarul "a deveni" (germ.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etc.). În secolul al XIX-lea însă, s-a produs o reacție puternică împotriva elementelor străine, mai ales împotriva celor de origine germană, dar, prin literatură și mai ales prin presă, au fost introduse totuși împrumuturi din daneză și din norvegiană. În cazul limbilor germanice vestice, aspectul literar s-a realizat într-o manieră foarte diferită de la un idiom la altul. Cele mai vechi documente de limbă germană sînt cîteva glose de la jumătatea secolului al VIII-lea, iar din secolul al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asupra lor este nu numai dificilă, ci sub anumite aspecte și imposibilă. Cele mai multe au început a fi scrise încă din feudalismul timpuriu, dar cazurile de continuitate cu situațiile de atunci sînt aproape inexistente. Concurența latinei și, uneori (ca în cazul norvegienei și englezei), ocupațiile străine au întrerupt pentru unele perioade notarea în scris a idiomurilor germanice locale și, desigur, creația culturală care să uzeze de ele. De aceea, despre limbi germanice literare veritabile se poate vorbi numai în epoca modernă, îndeosebi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
articolul este variabil. Și în celelalte limbi germanice, exclu-zînd engleza, articolul hotărît este variabil, dar în alt mod decît în limbile romanice, care au forme pentru masculin și pentru feminin, în vreme ce germana are forme și pentru neutru, iar neerlandeza, suedeza, norvegiana și daneza au o formă a articolului pentru masculin și feminin (genul comun) și a altă formă pentru neutru. Pe de altă parte, limba română și unele dintre limbile germanice de nord plasează articolul hotărît după substantiv (unindu-l cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unificări, fără a insista asupra unor fenomene speciale, precum scurtarea sunetelor prin stød ([stöð] "ocluziune, închidere"), în limba daneză, sau caracterul retroflex (rostire cu vîrful limbii orientat spre cerul gurii) al unor consoane precedate de [r], în suedeză și în norvegiană. Ca atare, fără a produce falsificarea realităților, transcrierile sînt uneori simplificatoare în raport cu unele detalii de rostire. a = vocală centrală deschisă: fr. patte [pat], it. attore [at΄tore] "actor", neer. naam [na:m] "nume", pg. banho [΄bańu] "baie", sued. flicka [΄flik
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a înființat un viceconsulat la Sulina, iar în 1880, unul la Constanța. Deci, între 1851 și 1880, au fost create, în Țările Române, cinci reprezentanțe consulare suedeze, care se ocupau și de probleme comerciale și de navigație suedeze și norvegiene, Suedia și Norvegia fiind în uniune din anul 1814, prin aceasta demonstrându-se interesul manifestat de cele două țări nordice pentru legăturile cu țările române 6. La sfârșitul anului 1878, regele și guvernul român au hotărât să trimită în unele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
fost înființat un Viceconsulat la Sulina, iar în anul 1880 unul la Constanța, rezultând astfel că în perioada 1851-1880 au fost create, în Țările Române, cinci reprezentanțe consulare suedeze; acestea se ocupau de probleme comerciale și de navigație suedeze și norvegiene, Suedia și Norvegia fiind în uniune din anul 1814, demonstrându-se interesul manifestat de cele două țări nordice pentru legături cu Țările Române. La sfârșitul anului 1878, regele și guvernul român au decis să trimită în unele țări nordice misiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
este acuzată de crimă, judecată, găsită vinovată și, deși însărcinată (nu se știe cine este tatăl), este condamnată la închisoare. Între timp avocatul, a cărui soție murise în urmă cu câțiva ani în condiții neclare, se căsătorește cu guvernanta sa norvegiană în vârstă de douăzeci și șapte de ani. Cu această informație își încheie Didion povestirea, lăsând-o în închisoare pe Lucille care tocmai a născut; încheierea este tipică stilului incomplet al autoarei, ilustrat de satirizarea anunțurilor formale de nuntă din
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
provenite din social-democrație sau din elemente exterioare partidului, se explică prin părăsirea socialismului de către anumite partide muncitorești. Este vorba de un fenomen conjunctural care se exprimă prin partide puțin durabile. Singurele care au rezistat au fost partidele socialiste de stînga norvegiene SV care au luat ființă după primul referendum privind aderarea la Comunitatea Statelor Europene. Însă nu trebuie să le confundăm cu formațiunile scandinave cu care, în aparență, se aseamănă, dar care sînt de origine comunistă. În Franța, Mișcarea Cetățenilor a
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
originea, pe de o parte, a modelului de politică familială foarte egalitară și pe de altă parte, a proporției ridicate de contribuții obligatorii în PIB-ul suedez. Printr-o contaminare normală, dar obținută mai mult picătură cu picătură decât imediată, norvegienele au contribuit și ele, prin mobilizare feministă, la o anumită formă de egalitate între sexe. Această mișcare este totuși mai puțin accentuată, căci conflictele între salariați și profesiile liberale, între partizanii unei creșteri a salariilor masculine și partizanii unei alocații
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]